Fostul ministru al Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a anunțat că amendamentul inițiat împreună cu colegii săi din PSD pentru eliminarea blocajelor privind ocuparea posturilor vacante din spitale a primit aviz favorabil în Comisia pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților.

„Prin această modificare, unitățile și instituțiile aflate în subordinea Ministerului Sănătății, unitățile sanitare din rețeaua ministerelor și instituțiilor cu sistem propriu de sănătate, precum și spitalele aflate în subordinea autorităților administrației publice locale vor putea scoate la concurs posturile vacante, în limita bugetelor aprobate. Este un pas absolut necesar pentru păstrarea funcționalității sistemului de sănătate”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Fostul ministru susține că lipsa personalului medical reprezintă una dintre problemele importante ale sistemului sanitar și afirmă că unele spitale funcționează cu un deficit semnificativ de medici, asistenți medicali și alte categorii de personal.

„Această măsură nu mai putea fi amânată. Tragedia recentă de la Spitalul „Marie Curie” a demonstrat, încă o dată, cât de costisitoare poate fi lipsa personalului medical. În timp ce Guvernul a aprobat doar ocuparea a 22 de posturi la această unitate sanitară, numeroase spitale din întreaga țară continuă să funcționeze cu un deficit major de medici, asistenți medicali și alți specialiști, fără posibilitatea de a face angajări.”, a transmis prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Prof. univ. dr. Rafila a precizat că Ministerul Sănătății a propus deblocarea a peste 7.000 de posturi, însă această măsură nu ar fi fost aplicată, motiv pentru care Parlamentul a intervenit printr-o soluție legislativă.

„Am atras atenția că blocarea posturilor afectează direct siguranța pacienților și calitatea serviciilor medicale. Nu putem pretinde performanță într-un sistem căruia îi refuzăm resursa umană indispensabilă. Managerii trebuie să aibă posibilitatea de a recruta specialiștii de care au nevoie”, a declarat fostul ministru al Sănătății.

Acesta a mai arătat că angajările trebuie realizate în funcție de necesitățile reale ale fiecărei unități medicale și cu o gestionare responsabilă a resurselor disponibile.

„Am spus-o și o repet: managerii spitalelor trebuie să aibă libertatea de a decide ce specialiști sunt necesari pentru buna funcționare a unităților pe care le conduc. În același timp, această responsabilitate trebuie exercitată cu echilibru și profesionalism. Nu poți susține angajări fără o strategie și fără o administrare responsabilă a resurselor umane si financiare. Un management performant înseamnă dezvoltarea acelor servicii medicale de care pacienții au cea mai mare nevoie.”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Potrivit lui prof. univ. dr. Rafila, adoptarea amendamentului ar reprezenta un pas important pentru consolidarea sistemului public de sănătate, sprijinirea personalului medical și îmbunătățirea serviciilor oferite pacienților.

Federația Sanitas din România susține că a fost informată de angajați din mai multe spitale că anumite conduceri ale unităților medicale ar fi cerut liste cu salariații care au semnat pentru participarea la greva generală anunțată pentru 28 iulie, în contextul unor intenții de suspendare a contractelor individuale de muncă înainte ca protestul să fie declanșat efectiv.

Organizația sindicală susține că astfel de demersuri pot fi interpretate drept forme de presiune și intimidare asupra angajaților care și-au exercitat un drept prevăzut de lege.

„Spunem foarte clar: semnarea pentru declanșarea grevei nu înseamnă că salariatul se află deja în grevă și nu justifică suspendarea anticipată a contractului individual de muncă”, transmite Federația Sanitas din România.

Sindicaliștii precizează că, potrivit Legii dialogului social nr. 367/2022, suspendarea contractului individual de muncă intervine pe durata participării efective a salariatului la grevă și invocă Decizia nr. 5 din 5 mai 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care stabilește că suspendarea operează „doar pe durata participării la aceasta”.

Federația Sanitas arată că un contract individual de muncă nu poate fi suspendat înainte de începerea grevei și că măsura poate interveni doar din momentul în care angajatul participă efectiv la protest, pe perioada desfășurării acestuia.

Reprezentanții organizației sindicale reamintesc faptul că legislația protejează salariații care participă la o grevă organizată legal, iar participarea la grevă sau organizarea acesteia nu reprezintă o încălcare a obligațiilor de serviciu și nu poate atrage sancționarea angajaților.

Președintele Federației Sanitas din România, Iulian Pope, le transmite angajaților din sistemul sanitar că dreptul la grevă este unul garantat de lege și solicită conducerilor unităților medicale să respecte cadrul legal.

„Le transmitem tuturor colegilor noștri din Sănătate: dreptul la grevă este un drept legal. Exercitarea lui nu poate fi transformată într-un motiv de amenințare, presiune sau intimidare. Solicităm conducerilor unităților sanitare să respecte cu strictețe legea și să nu transforme procedurile administrative într-un instrument de descurajare a participării la grevă. Iar celor care cred că, în ajunul grevei generale, pot opri nemulțumirea oamenilor prin liste, amenințări sau suspendări anticipate ale contractelor de muncă le spunem atât: Nu veți opri greva prin intimidare!”, a declarat Iulian Pope, președintele Federației Sanitas din România.

Federația Sanitas precizează că greva generală în Sănătate este programată să înceapă pe 28 iulie și susține că nicio presiune politică, managerială sau de altă natură nu va împiedica desfășurarea acțiunii de protest.

Amendamentul privind eliminarea obligativității memorandumului pentru deblocarea posturilor din sistemul sanitar a fost aprobat în Comisia de Sănătate, urmând să intre în dezbaterea și votul plenului Camerei Deputaților, a transmis fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete.

„Prin acest amendament eliminăm obligația ca angajările să mai depindă de aprobarea unui memorandum al Guvernului. Cu alte cuvinte, spitalele vor putea organiza concursuri atunci când au nevoie de personal, fără blocaje birocratice care au afectat ani la rând funcționarea sistemului”, a declarat Alexandru Rogobete.

Fostul ministru susține că măsura reprezintă un pas important pentru îmbunătățirea sistemului medical și pentru asigurarea resursei umane necesare în spitale.

„Cred că este un pas esențial pentru sănătatea din România. Nu putem cere servicii medicale mai bune fără să le oferim spitalelor posibilitatea de a angaja oamenii de care au nevoie. Un sistem de sănătate puternic se construiește în primul rând cu oameni”, a transmis Rogobete.

Alexandru Rogobete le-a mulțumit colegilor care au susținut amendamentul în Comisia pentru Sănătate și a precizat că acesta urmează să fie dezbătut în plenul Camerei Deputaților.

„Le mulțumesc tuturor colegilor care au susținut și au votat acest amendament în Comisia pentru Sănătate. Miercuri, acesta va intra în dezbaterea plenului Camerei Deputaților și am încredere că va primi votul necesar pentru a deveni lege”, a mai declarat fostul ministru al Sănătății.

O tânără de 18 ani, aflată în stare critică și internată la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, a fost transportată pe cale aeriană, în noaptea de 25 spre 26 iulie, la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), unde urma să beneficieze de tratament specializat prin terapie ECMO. Transferul a fost efectuat cu un elicopter Black Hawk al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, potrivit informațiilor publicate de unitatea medicală pe pagina sa de Facebook.

Transferul a fost realizat după ce echipa multidisciplinară ECMO a Spitalului Floreasca s-a deplasat la Craiova pentru evaluarea pacientei, inițierea terapiei ECMO și stabilizarea acesteia înaintea transportului.

Pe întreaga durată a zborului, pacienta a fost monitorizată permanent de echipa medicală, iar după aterizare a fost preluată în centrul specializat ECMO al Spitalului Clinic de Urgență București.

Reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova subliniază că transferul reprezintă rezultatul colaborării dintre unitățile medicale și serviciile de urgență, într-un caz în care intervenția rapidă și coordonarea echipelor medicale au fost esențiale.

„Pentru echipa Spitalului Clinic Județean de Urgență Craiova, astfel de momente arată cât de importantă este colaborarea dintre spitale și serviciile de urgență atunci când fiecare minut poate face diferența”, transmite unitatea medicală.

Potrivit spitalului, organizarea rapidă a transferului și cooperarea dintre toate echipele implicate au permis ca pacienta să ajungă într-un timp scurt într-un centru cu expertiză în tratarea unor astfel de cazuri.

Misiunea a fost coordonată de Departamentul pentru Situații de Urgență și UPU-SMURD București, cu sprijinul Inspectoratului General de Aviație al M.A.I.

ECMO (oxigenarea extracorporală cu membrană) este una dintre cele mai complexe metode de susținere a funcțiilor vitale, utilizată în cazul pacienților aflați în stare critică, atunci când inima sau plămânii nu mai pot asigura funcțiile necesare organismului.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) transmite că va continua negocierile pe marginea proiectului legii salarizării, susținând că urmărește introducerea unor modificări semnificative care să răspundă intereselor angajaților din sistemul sanitar.

• Toate pozițiile FSSR în privința proiectului legii salarizării sunt prezentate public în documentele înaintate, fiecare angajat din sănătate știind ce solicităm și ce negociem. În cadrul negocierilor nu adoptăm alte poziții decât cele reflectate în documentele publice.

• Poziția FSSR față de legea salarizării este aceeași din 2021 până în prezent. Am transpus în anul 2023 o bună parte din ele în proiectul negociat cu MS și am introdus principiile într-o anexă specială a CCMS. Am protestat în anul 2024 (până la grevă) împotriva încălcării principiului creșterii simetrice a veniturilor salariale ale angajaților din sănătate (consecințele erorii comise în OUG nr. 19/2024 fiind vizibile acum), solicitând transpunerea regulilor negociate.

• De fiecare dată protestele FSSR au indicat în mod clar ce solicităm și ce negociem, prin intermediul unor documente oficiale, înregistrate la decidenți. A protesta nu oferă în sine o garanție dacă nu sunt transparente solicitările apărate prin acel protest.

• Apărăm în continuare exact aceleași poziții și interese ale angajaților pentru care am protestat în toți acești ani.

• FSSR consideră că negocierile în interesele angajaților din sănătate ar fi evoluat mult mai rapid și mai bine dacă nu erau abandonate prematur de unul dintre participanți. Acest refuz al negocierilor a generat pierderea unor oportunități, recuperarea lor necesitând un efort considerabil. Protestele sunt eficiente atunci când sunt dublate de solicitări clare și, mai ales, de negocieri.

• FSSR consideră că negocierea este o obligație a unei organizații sindicale, ea trebuind respectată atâta timp cât oportunitățile de negociere sunt deschise. Faptul că avem un guvern interimar nu este cauzat de noi, fiind obligați să ne prezentăm la negocierile inițiate de reprezentanții lui. Faptul că nici un partid politic nu are o majoritate parlamentară prin care poate să garanteze un alt proiect de lege nu ne împiedică să negociem cu fiecare dintre ele, atunci când ne invită la negocieri.

• FSSR nu are afilieri sau simpatii politice. Am respectat obligația de a negocia cu orice partid politic reprezentativ atâta timp cât negocierile se limitează la interesele angajaților din sănătate. Am răspuns tuturor invitațiilor la negocierile pe tema legii salarizării, indiferent de partidul sau autoritatea care le-a transmis.

• FSSR nu dorește să participe la transformarea proiectului legii salarizării în armă de luptă politică.

• FSSR are proiecte pe fonduri europene (la ora actuală este parteneră într-un singur proiect) dedicate dialogului social. Însă, proiecte pe fonduri europene au toate confederațiile sindicale și cealaltă federație reprezentativă. Singura diferență este că activitățile noastre sunt (eventual) mai vizibile.

Ministerul Sănătății informează că, în intervalul 20–24 iulie, au fost efectuate plăți în valoare totală de 11.074.426,54 lei către 19 beneficiari la nivel național, pentru susținerea unor proiecte de dezvoltare și modernizare a sistemului de sănătate. Aproximativ 9,22 milioane de lei din această finanțare provin din fonduri europene nerambursabile.

Finanțările sunt destinate unor investiții în digitalizarea sistemului medical, creșterea siguranței pacienților și dezvoltarea serviciilor medicale de proximitate.

Unde ajung fondurile:

• 7,81 milioane de lei – Digitalizare: 11 DSP-uri, Servicii de Ambulanță și Institute de Medicină Legală își modernizează infrastructura IT.

• 1,95 milioane de lei – Siguranța pacienților: sunt achiziționate echipamente moderne pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” București.

• 1,24 milioane de lei – Medicină de proximitate: sunt susținute modernizarea Ambulatoriului Filiași, dezvoltarea a 4 Centre Comunitare Integrate în Motoșeni, Aiud, Biertan și Târgu Neamț, Terapia Intensivă Neonatală Oradea și digitalizarea Spitalului Municipal Mangalia.

“​Fiecare leu decontat înseamnă echipamente mai bune, servicii mai rapide și un sistem sanitar mai sigur pentru pacienți!”, transmite Ministerul Sănătății.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, a evidențiat, în cadrul unei conferințe de presă susținute în județul Sălaj, principalele provocări pentru sistemul medical, printre care refacerea încrederii în medic, lipsa personalului medical și distribuția dezechilibrată a medicilor la nivelul țării.

În cadrul ședinței Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România au fost discutate raportul de activitate al Biroului pentru perioada anterioară, principalele preocupări ale organizației pentru perioada următoare, precum și o serie de amendamente și propuneri legislative.

„Considerăm că fundamentul unui sistem de Sănătate puternic îl reprezintă încrederea în medic și această direcție este și în acord cu mesajele asumate pentru anul 2026 de colegii medicilor în România, și anume despre respect și încredere ca valori fundamentale ale profesiei de medic. Și aș spune mai departe că profesia de medic este poate mai mult decât o profesie, este o vocație. Și că unul din elementele care reprezintă o adevărată provocare acum și pentru noi, ca și Colegiul Medicilor din România, îl reprezintă recâștigarea încrederii în medic și, să zic așa, repoziționarea relației dintre medic și pacient. Este o relație care trebuie să se bazeze pe profesionalism din partea medicului, dar nu numai. Lângă profesionalism, sau acesta, trebuie să fie dublat de empatie și de o bună comunicare cu pacientul”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Președinta Colegiului Medicilor din România a vorbit și despre subiectele analizate în cadrul Consiliului Național, inclusiv despre amendamentele și propunerile legislative formulate de organizație.

„Pe de o parte este ședința de Consiliu Național care a avut loc astăzi și care a avut, să zic așa, ca ordine de zi problematica noastră a Colegiului Medicilor din România, care în ședința de astăzi a fost axată, în primul rând, pe un raport de activitate al Biroului pentru perioada care a trecut, dar și totodată principalele preocupări pentru această perioadă. S-au discutat o serie întreagă de amendamente și propuneri legislative pe care Colegiul Medicilor le-a făcut și aș da doar un exemplu: observațiile și propunerile pe care Colegiul Medicilor din România le-a făcut referitoare la proiectul legii salarizării, care are foarte multe elemente pe care noi, ca și Colegiu, le-am punctat. Și aceste amendamente au fost trimise și către Ministerul Sănătății, și către Ministerul Muncii, și către Comisia de sănătate a Camerei Deputaților și a Senatului”, a explicat aceasta.

Un alt subiect discutat în cadrul ședinței Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România a vizat educația medicală continuă și actualizarea reglementărilor din acest domeniu.

„De asemenea, se lucrează la Colegiul Medicilor și acest lucru a fost dezbătut în ședința Consiliului Național de astăzi, una dintre deciziile legate de reglementarea educației medicale continue, pentru că unul din aspectele prioritare pe care Colegiul Medicilor din România le reglementează este educația medicală continuă a profesioniștilor din sănătate, a medicilor. Și aceasta trebuie să se deruleze după o serie întreagă de principii etice și deontologice. Și tocmai actualizarea acestei decizii, ca ea să corespundă în permanență provocărilor pe care sistemul de Sănătate le ridică, și din acest considerent a fost unul din punctele care au fost discutate astăzi în ședința de Consiliu Național”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Discuțiile au vizat și problemele semnalate de medicii din județul Sălaj, în special lipsa personalului medical din spitalele mici, dificultățile privind asigurarea liniilor de gardă și accesul la servicii medicale în ambulatoriul integrat.

„Dar cealaltă categorie de lucruri au fost legate de discuțiile pe care le-am avut cu colegii de aici, din județul Sălaj, atât ieri, la ședința pe care am avut-o la Spitalul Județean de Urgență din Zalău, cât și astăzi, după ședința de Consiliu, când am avut o întâlnire cu medici de la nivelul întregului județ și din celelalte spitale din județ. Am discutat o serie întreagă de probleme, cum ar fi lipsa de personal medical, care este într-adevăr o realitate pentru unele spitale, în special cele mici, din localități mici, în care este o dificultate atât asigurarea liniei de gardă, cât pe de o parte, cât și asigurarea accesului la servicii de sănătate în ambulatoriul integrat. Și aceste lucruri sunt datorită lipsei clare de personal și este de fapt o distribuție care este inegală a medicilor la nivelul țării. Știm cu toții că există aglomerări și un număr mare de medici în centrele universitare, ceea ce nu se regăsește și în spitalele mici”, a explicat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Aceasta a arătat că soluțiile pentru atragerea medicilor în zonele deficitare presupun intervenții pe mai multe paliere, inclusiv sprijin din partea autorităților locale.

„Am discutat aceste aspecte și ce anume s-ar putea îmbunătăți în acest sens și, cu certitudine, lucrurile sunt complexe și se poate interveni, adică trebuie intervenit pe mai multe paliere. Este un aspect important implicarea autorităților locale, pentru că un medic atunci când vine într-o altă localitate, mai ales un medic tânăr, este la începutul carierei sale, are nevoie de susținere în ceea ce privește locuința sau locul de muncă pentru soț, soție sau accesul la forme de învățământ pentru copii. Deci accesul lui sau, mai bine zis, inserția lui într-o nouă localitate presupune foarte multe aspecte. Iar un lucru important este acela că tinerii își doresc să aibă echipe de medici la locul lor de muncă”, a precizat președinta CMR.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană a precizat că medicii tineri iau în calcul existența infrastructurii și a unei echipe medicale atunci când aleg un loc de muncă.

„Și acesta este un răspuns pe care noi l-am primit la un chestionar pe care l-am făcut către medicii rezidenți și ne-a bucurat faptul că, la întrebarea dacă vor sau dacă ar lua în discuție și să meargă într-o localitate mai mică, la un spital mai mic, răspunsul lor a ținut de două aspecte: de existența infrastructurii la nivelul acestor unități sanitare, dar și de existența unei echipe medicale. Pentru că tinerii noștri, care sunt medici foarte bine pregătiți, înțeleg că medicina acestor ani este o medicină cu multe provocări, care nu mai poate să fie făcută de unul singur, ci este o medicină care nu poate să fie făcută decât în echipă multidisciplinară”, a explicat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Un alt subiect adus în discuție de medicii din teritoriu a fost agresiunea asupra personalului medical. Colegiul Medicilor din România a reafirmat poziția împotriva violenței adresate profesioniștilor din sănătate prin campania „Stop violenței”, susținând importanța comunicării dintre medici, pacienți și aparținători.

„De asemenea, medicii au mai ridicat o serie întreagă de probleme, în special în localitățile mici, cum ar fi agresiunea la care au fost supuși, spre exemplu, uneori în gardă. Și aici Colegiul Medicilor din România a avut o poziție fermă și anume este campania începută de Colegiul Medicilor din România, intitulată «Stop violenței», în care ne-am poziționat ferm împotriva violenței adresate personalului medical. Considerăm că nu aceasta este soluția și că nu așa trebuie abordate problemele, ci doar printr-o creștere a comunicării, pentru că suntem convinși că atunci când există comunicare atât cu pacientul, cât și cu aparținătorii pacientului, aceasta poate detensiona situațiile încordate și poate să dea, să zic, soluții multor probleme”, a declarat președinta CMR.

În cadrul vizitei în județul Sălaj, președinta Colegiului Medicilor din România a vorbit despre exemplele pozitive întâlnite, dar și despre dificultățile care afectează sistemul sanitar.

„Am mers ieri în județ și am văzut, mă, și în oraș, în Zalău, am văzut niște lucruri despre care nu pot să spun decât, să zic, impresii mai mult decât pozitive. Am văzut în ce înseamnă ca oamenii să se implice și sintagma «Omul sfințește locul» este într-adevăr adevărată. Am fost la clinica doamnei Dorica Dan și la Centrul NoRo și am văzut ce înseamnă responsabilitatea, implicarea și ce înseamnă să oferi speranță acolo unde viața părea că nu dă nicio șansă micilor pacienți”, a precizat Cătălina prof. univ. dr. Poiană.

Aceasta a menționat și exemple de modele de organizare medicală care ar putea reprezenta soluții pentru anumite zone.

„Am văzut, de asemenea, și am auzit și astăzi despre un profil de spital care consider că poate să fie o soluție în zonele mici, mai ales acolo unde spitalele nu pot fi performante din cauza lipsei de dotări sau din cauza lipsei de personal. Am văzut existența spitalelor de tip cronici și de îngrijiri paliative care sunt chiar în relație contractuală cu casa și am considerat că este un exemplu de bună practică. Dar și aici se identifică probleme, și anume o finanțare insuficientă a acestor servicii de Sănătate, care ar trebui să fie o prioritate având în vedere deficitul la nivel național a paturilor pentru paliatie”, a arătat aceasta.

În final, prof. univ. dr. Cătălina Poiană a subliniat importanța resursei umane pentru funcționarea sistemului de sănătate.

„Am văzut multe lucruri bune, am văzut medici care vor să se implice, medici care au arătat că și-au ales această meserie și că o fac cu vocație și am văzut în unele locuri și sprijinul autorităților locale de a dezvolta infrastructura și am văzut cât de multe lucruri s-au făcut la Spitalul Județean de Urgență din Zalău. Problemele clare sunt acelea ale insuficienței de personal, ale finanțării insuficiente și, bineînțeles, că un sistem de Sănătate care se dorește performant și predictibil nu poate să funcționeze fără aceste două elemente, pentru că da, dacă bani pentru infrastructură se mai pot găsi, nimic nu poate prinde viață fără resursă umană, care este de fapt inima care ține sistemul de sănătate în viață”, a concluzionat președinta Colegiului Medicilor din România.

Angajările în spitalele publice ar trebui să poată fi făcute fără aprobarea prealabilă prin memorandum guvernamental, susține Federația SANITAS, care solicită Parlamentului adoptarea de urgență a unei soluții legislative. Potrivit organizației, actualul mecanism contribuie la accentuarea deficitului de personal și afectează activitatea unităților sanitare.

Potrivit federației, actualul mecanism de aprobare a angajărilor este greoi și birocratic, iar ocuparea posturilor necesare ajunge să depindă de un circuit complicat de documente, avize și aprobări între instituții și ministere. În acest timp, memorandumurile se blochează, se amână sau așteaptă luni întregi aprobarea, în timp ce lipsa de personal din spitale continuă să se accentueze.

„Nu dorim nici angajări fără limite, nici cheltuieli fără acoperire bugetară. Solicitarea noastră este cât se poate de clară: fiecare unitate sanitară să poată angaja personal în funcție de necesitățile reale de funcționare și în limita bugetului de care dispune, cu respectarea legislației și asumarea responsabilității manageriale. Dacă un spital are nevoie de asistente medicale, medici, infirmiere, brancardieri, personal tehnic, administrativ sau de altă specialitate și dispune de resursele financiare necesare, este absurd ca ocuparea acelor posturi să depindă de un memorandum care trebuie să parcurgă un traseu birocratic interminabil. Nu putem vorbi despre calitatea serviciilor medicale, despre siguranța pacientului și despre păstrarea profesioniștilor în sistem, iar în același timp să blocăm angajările printr-un mecanism birocratic care nu ține cont de urgențele din spitale”, a declarat Iulian Pope, președintele Federației SANITAS din România.

Federația consideră că deblocarea angajărilor reprezintă cea mai urgentă problemă care trebuie soluționată de Parlament pentru sistemul public de sănătate. SANITAS arată că deficitul de personal s-a acumulat de-a lungul anilor și continuă să se agraveze, ceea ce generează dificultăți în acoperirea turelor, suprasolicitarea personalului, imposibilitatea acordării concediilor în condiții normale în unele unități, acumularea de ore suplimentare și o presiune permanentă asupra celor care au rămas în sistem.

„Pe site-ul Federatiei Sanitas este disponibil un calculator care face public deficitul de personal din sănătate; pe datele publice puse la dispozitie de CNAS. Doar câteva exemple: Spitalul Judetean Mavromati din Botoșani are un deficit de asistenți medicali de 42%; Spitalul de Psihiatrie de la Jebel (Timis) are un deficit de infirmieri de 60%; Institutul ”Marius Nasta” din București are un deficit de medici de 40,4%; Spitalul de Obstretică și Ginecologie ”Cuza Vodă” din Iași are un deficit de brancardieri de 70%! Toate categoriile de personal sunt subdimensionate, nu numai medicii sau asistenții medicali. Și nu am dat exemple exclusiv din București sau din alte centre universitare, ca să se înțeleagă că problema este generală!”, a explicat Iulian Pope.

Federația SANITAS susține că problema deficitului de personal a fost gestionată ani la rând prin excepții, derogări, memorandumuri și soluții temporare, fără a fi rezolvată, iar în prezent este necesară o modificare legislativă. Organizația afirmă că această soluție poate fi adoptată chiar în sesiunea extraordinară a Parlamentului de la finalul lunii iulie 2026, dacă există voință politică.

În acest context, SANITAS solicită ca unitățile sanitare care au nevoie de personal și dispun de resurse financiare în buget să poată face angajări fără aprobarea prin memorandum guvernamental, apreciind că deficitul de personal din sănătate nu mai poate fi amânat.

Ministerul Sănătății anunță noi etape în derularea investițiilor prin PNRR, prin semnarea unor acte adiționale la contractele de finanțare, necesare pentru continuarea proiectelor dedicate spitalelor și comunităților.

În perioada 20–24 iulie 2026, au fost semnate noi acte adiționale la contractele de finanțare prin PNRR, care permit continuarea unor proiecte destinate dezvoltării sistemului de sănătate:

• Echipamente și materiale pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale în spitale;
• Dezvoltarea infrastructurii pentru îngrijirea nou-născuților printr-o secție modernă de terapie intensivă;
• Extinderea accesului la servicii medicale prin Centre Comunitare Integrate;
• Accelerarea digitalizării spitalelor publice prin sisteme informatice moderne și soluții pentru servicii medicale mai eficiente.

Printre beneficiarii acestor investiții se numără unități sanitare importante precum:

• Spitalul Universitar de Urgență Elias;
• Institutul Clinic Fundeni;
• Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia București;
• Spitale județene, municipale și orășenești din întreaga țară.

„PNRR înseamnă mai mult decât finanțare: înseamnă spitale mai bine pregătite, tehnologie în sprijinul medicilor și servicii mai bune pentru pacienți.

Fiecare investiție în sănătate este o investiție în oameni. Fiecare echipament nou, fiecare soluție digitală și fiecare proiect finalizat înseamnă mai multă siguranță pentru pacienți și condiții mai bune pentru profesioniștii din sănătate”, transmite Ministerul Sănătății.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș dezvoltă serviciile destinate pacienților aflați în stare critică, diagnosticați cu patologie vasculară cerebrală acută, prin echiparea structurilor medicale cu aparatură performantă, modernă și cu un consum energetic eficient.

Investiția face parte dintr-un proiect finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin Programul Sănătate, care urmărește dezvoltarea serviciilor medicale de urgență și tratament pentru pacienții cu accident vascular cerebral acut (AVC acut).

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea și consolidarea capacității unității sanitare de a furniza servicii medicale de urgență și tratament sigure și eficiente pentru pacienții critici cu patologie vasculară cerebrală acută, prin dotarea structurilor medicale specifice cu aparatură de ultimă generație.

Prin această investiție vor fi sprijinite structurile implicate în diagnosticarea și tratarea pacienților cu AVC acut, prin asigurarea unor echipamente medicale moderne, performante și eficiente energetic.

Lucrările de pregătire a spațiilor destinate aparaturii de imagistică se apropie de final, iar proiectul a intrat într-o etapă avansată prin livrarea echipamentelor medicale. Urmează instalarea, configurarea și testarea acestora, precum și instruirea personalului medical care le va utiliza.