31.5 C
București
sâmbătă, iunie 27, 2026
More

    Fonduri de peste 5 milioane lei pentru dotarea cu aparatură modernă a secției de cardiologie din cadrul Spitalului Județean Arad

    Consiliul Județean Arad a încheiat un contract de finanțare de peste 5,1 milioane de lei pentru dotarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad cu aparatură medicală modernă destinată pacienților cardiaci aflați în stare critică, investiție care va îmbunătăți diagnosticul, tratamentul și monitorizarea urgențelor cardiovasculare.

    Consiliul Județean Arad anunță că proiectul „Tehnologie avansată pentru inimi în luptă, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad” este finanțat prin Programul Sănătate, Prioritatea 3 – „Creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice, de importanță strategică”.

    Valoarea totală a investiției este de 5.173.896,28 lei, iar obiectivul principal îl reprezintă modernizarea dotărilor medicale pentru pacienții cu afecțiuni cardiace severe, precum infarct miocardic acut, aritmii grave sau insuficiență cardiacă.

    „Este un proiect esențial pentru Arad, pentru că răspunde unei nevoi reale și urgente: salvarea de vieți. Vorbim despre pacienți aflați în situații limită – infarct miocardic acut, aritmii severe sau insuficiență cardiacă – pentru care fiecare minut contează. Prin această investiție suntem și mai aproape de modernizarea serviciilor medicale arădene. Este una dintre cele mai mari investiții în Cardiologia Spitalului Județean, de la înființarea spitalului, depășită doar de cumpărarea Laboratorului de Cardiologie Intervențională”, a declarat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

    În cadrul proiectului, Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad va fi dotat cu un angiograf modern pentru diagnostic și intervenții rapide, o stație centrală cu 11 monitoare pentru monitorizarea funcțiilor vitale și un sistem de protecție suspendat împotriva radiațiilor ionizante.

    Proiectul va permite și dezvoltarea unei baze de date pentru monitorizarea pacienților, oferind medicilor instrumente moderne pentru urmărirea evoluției clinice și îmbunătățirea actului medical în timp real.

    Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă, marcată anual la data de 28 aprilie

    Cu ocazia Zilei Internaționale a Securității și Sănătății în Muncă, celebrată la 28 aprilie, Institutul Național de Sănătate Publică subliniază importanța prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, în contextul inițiativei globale promovate de Organizația Internațională a Muncii.

    INSP subliniază necesitatea consolidării măsurilor de prevenție la locul de muncă, în contextul riscurilor profesionale tot mai diversificate, biologice, fizice, chimice, ergonomice și psihosociale.

    Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă, marcată anual la 28 aprilie, este o inițiativă a Organizația Internațională a Muncii, dedicată promovării prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale la nivel global.

    OIM, înființată în 1919, are ca obiectiv promovarea unor condiții de muncă sigure, echitabile și sănătoase pentru toți lucrătorii, într-un context în care mediile de lucru sunt în continuă transformare.

    Evaluarea riscurilor profesionale este considerată esențială pentru prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale, contribuind la protejarea sănătății fizice, mentale și sociale a lucrătorilor.

    La nivel global, datele OIM arată că aproximativ 2,93 milioane de lucrători își pierd viața anual din cauza accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, dintre care peste 2,6 milioane sunt cauzate de boli profesionale, iar circa 330.000 de accidente de muncă fatale. De asemenea, sunt înregistrate anual aproximativ 395 de milioane de accidente nefatale.

    La nivelul Uniunii Europene, potrivit Eurostat, în 2023 au fost raportate aproximativ 2,83 milioane de accidente de muncă nefatale și peste 3.200 de accidente mortale, ceea ce evidențiază necesitatea continuării măsurilor de prevenție.

    În România, deși nivelul raportat al accidentelor de muncă este sub media europeană, sectoarele construcțiilor, agriculturii și industriei prelucrătoare rămân expuse unor riscuri ridicate. Aproximativ 2,2% dintre lucrători au declarat că au suferit un accident de muncă într-un interval de 12 luni, iar în 2024 au fost înregistrate 5.347 de accidente de muncă, dintre care 108 mortale.

    Specialiștii subliniază că prevenirea acestor situații depinde de consolidarea unei culturi a securității la locul de muncă, prin respectarea normelor și evaluarea constantă a riscurilor profesionale.

    Totodată, transformările tehnologice, inclusiv automatizarea și inteligența artificială, aduc noi provocări în domeniul securității și sănătății în muncă, impunând adaptarea continuă a măsurilor de protecție.

    Marcarea Zilei Internaționale a Securității și Sănătății în Muncă reprezintă un apel la acțiune pentru autorități, angajatori și lucrători, în vederea dezvoltării unui mediu de muncă sigur, sănătos și sustenabil, transmit reprezentanții INSP.

    Digitalizare completă la DSP Arad printr-un proiect PNRR de peste 2,5 milioane lei

    Direcția de Sănătate Publică a județului Arad a anunțat finalizarea unui proiect finanțat prin PNRR, care a vizat modernizarea sistemelor digitale și îmbunătățirea activității administrative din sectorul sanitar.

    Proiectul, intitulat „Dezvoltarea Direcției de Sănătate Publică a județului Arad prin investiții în sisteme informatice și infrastructură digitală”, a fost derulat în baza unui contract de finanțare semnat cu Ministerul Sănătății și a vizat dezvoltarea unui sistem integrat de guvernanță a datelor și digitalizarea fluxurilor instituționale.

    Conform DSP Arad, implementarea a urmărit creșterea calității datelor și facilitarea schimbului eficient de informații între instituții administrative, unități sanitare, furnizori de servicii și pacienți, prin utilizarea de echipamente hardware și soluții software moderne.

    În cadrul proiectului au fost atinse toate obiectivele stabilite, inclusiv modernizarea activității operaționale prin soluții hardware, digitalizarea proceselor interne, crearea interoperabilității cu alte sisteme informatice din domeniul sanitar și instruirea personalului.

    Astfel, au fost achiziționate și instalate 105 echipamente hardware, a fost implementată o soluție software dedicată și un sistem informatic interoperabil, iar 10 angajați au fost instruiți și certificați pentru utilizarea noilor aplicații.

    Valoarea finală a proiectului s-a ridicat la 2.522.193,58 lei, inclusiv TVA, din care 2.087.998 lei reprezintă finanțare eligibilă din PNRR, iar 434.195,58 lei TVA eligibil aferent.

    Perioada de implementare a proiectului a fost 11 aprilie 2024 – 30 aprilie 2026, acesta fiind finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta 7 – Transformare digitală.

    Cluj-Napoca: Spital pediatric cu 506 paturi prinde contur, lucrările avansează rapid

    Viitorul Spital Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca, proiectat cu 506 paturi pentru internări continue, 51 pentru spitalizare de zi și 30 destinate terapiei intensive, începe să capete formă, pe măsură ce lucrările de construcție se desfășoară într-un ritm susținut.

    Potrivit Consiliul Județean Cluj, proiectul unității medicale realizate în sistem monobloc este în plină desfășurare, iar în această perioadă se lucrează la armarea radierului, la incluziuni rigide și la turnarea betonului pentru stratul de transfer, urmând ca până la finalul anului să înceapă realizarea elevației.

    Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat: „Lucrarile de pe santierul viitorului Spital Pediatric prind contur. Suntem in grafic, ne apropiem de finalizarea etapei de turnare a fundatiilor si continuam in ritm sustinut lucrarile. Dorinta noastra este ca in acest an sa iesim din etapa de construire a substructurilor si sa demaram construirea efectiva a structurilor aferente viitorului spital.”

    Noua unitate medicală, construită în cartierul Borhanci, este proiectată pentru a deveni cea mai modernă structură pediatrică din țară, oferind condiții avansate de diagnostic și tratament pentru copii și contribuind la îmbunătățirea serviciilor medicale din regiune.

    Investiții majore la SCJU Cluj-Napoca: Extinderea UPU și modernizarea cardiologiei intervenționale

    Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca va îmbunătăți semnificativ îngrijirea pacienților critici, după aprobarea și demararea a două proiecte majore de investiții, care vizează extinderea Unității de Primiri Urgențe și modernizarea infrastructurii de cardiologie intervențională.

    Primul proiect vizează îmbunătățirea și creșterea eficienței serviciilor de îngrijire medicală a pacientului critic cu politraumă prin extinderea cu încă un etaj a clădirii în care funcționează Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) din cadrul spitalului. Investiția, cu o valoare de 24.065.327,86 lei, presupune reconfigurarea completă a fluxurilor medicale, triaj cu flux rapid, module pentru cazuri majore, zone de resuscitare și tratament imediat, spații de monitorizare și izolare, precum și facilități de internare de scurtă durată. De asemenea, proiectul include acces direct pentru ambulanțe și conexiuni funcționale rapide cu imagistica și terapia intensivă.

    Al doilea proiect, cu o valoare de 5.374.748,48 lei, vizează dotarea Unității de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (USTACC) cu echipamente medicale performante, inclusiv un angiograf modern și un sistem IVUS, esențiale pentru diagnosticul și tratamentul cazurilor complexe. Potrivit datelor spitalului, USTACC gestionează anual peste 900 de pacienți, dintre care peste 700 necesită proceduri intervenționale, însă infrastructura actuală este considerată depășită tehnologic.

    Reprezentanții unității medicale subliniază că noile dotări vor permite creșterea preciziei intervențiilor și consolidarea rolului centrului ca unitate regională de referință în cardiologia intervențională de urgență.

    Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca precizează că valorifică constant oportunitățile de finanțare nerambursabilă, aceste două proiecte adăugându-se altor inițiative aflate deja în derulare, cu o valoare cumulată de aproximativ 16 milioane de euro. În ultimii cinci ani, investițiile atrase din fonduri europene de unitatea medicală se ridică la aproximativ 82 de milioane de euro.

    Rogobete anunță depășirea țintei PNRR: 116 contracte semnate pentru spitale cu investiții de 1,98 miliarde lei

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că au fost semnate 116 contracte pentru dotarea și modernizarea spitalelor, depășind semnificativ ținta de 25 de unități prevăzută în PNRR, investițiile totale ridicându-se la 1,98 miliarde lei și vizând creșterea siguranței pacienților din sistemul sanitar.

    „Investitiile in infrastructura de sănătate, vorbim de 9 miliarde de lei în momentul de față executat, adică plătit din PNRR, o execuție de 87% din bugetul total al PNRR-ului care este de 10,3 miliarde de lei: 2 miliarde de lei alocați prin bugetul de stat pentru reabilități sau achiziția de echipamente noi în spitalele publice din România, 1,5 miliarde de lei proiecte derulate împreună cu banca mondială și aproape 16 miliarde de lei alte fonduri cumulate, vorbesc aici de mecanismele și de proiectele cu mecanismele elvețiene, mecanismele norvegiene, dar și programul operațional sănătate, sunt din perioada de programare 2021-2027, ele sunt gestionate împreună cu Ministerul proiectelor europene, dar dacă ar fi să calculăm un total cumulat, buget de stat, bancă mondială, banca Europeană de investiții, fonduri europene și alte surse de finanțare pe care le are Ministerul Sănătății, vorbim de aproape 30 de miliarde de lei investiți în sistemul de sănătate în ultimii patru ani de zile. Este o sumă istorică, este o sumă fără precedent, care evident că va schimba înfățișarea sistemului de Sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.

    Acesta a precizat că o parte importantă a investițiilor vizează medicina de familie, unde au fost semnate peste 1.300 de contracte pentru reabilitarea și dotarea cabinetelor.

    „1313 contracte au fost semnate pentru reabilitarea cabinetelor și dotarea cu echipamente medicale cu o valoare totală de 97 de milioane de RON 2509 cabinete medicale au fost dotate cu echipamente medicale Și când spun echipamente medicale mă refer la EKG uri spirometre holtere mă rog ecografe în unele cabinete vorbim aici de echipamente care ajută medicul de familie pentru screening în special și pentru diagnostic primar pentru cele mai simple și clare și mai comune dacă doriți patologii zona cardiovasculară zona de diabet și alte zone o investiție totală de 720 de milioane RON în zona de Medicină primară realizată în ultima perioadă șalonul este transmis la Comisia Europeană suntem acum într un schimb de mă rog clarificări întrebări și așa mai departe mă aștept ca în perioada imediat următoare să fie validat acest jalon”, a mai spus ministrul.

    Rogobete a subliniat și extinderea ambulatoriilor de specialitate, considerate esențiale pentru reducerea internărilor inutile și dezvoltarea serviciilor de prevenție și screening.

    „Ambulatoriile de specialitate și investițiile în ambulatoriile de specialitate nu s au axat doar pe zona de dezvoltare sau zona de reabilitare deși a a reprezentat o importantă dacă doriți reformă în această zonă dar o să vedeți mai departe măsurile de reformă și de Schimbarea percepției de schimbare a finanțării pentru ambulatoriile de specialitate au prezentat în acest mandat o prioritate și vă spun de ce pentru că avem mult prea multe internări nenecesare în zona de spitalizare continuă internăm pacienții 2-3 zile doar pentru a le face analize de exemplu, ori astea în mod normal se fac în zona de ambulatoriu de specialitate și mi am dorit cât de mult se poate să dezvoltăm acest segment”, a afirmat ministrul.

    Potrivit acestuia, au fost semnate 66 de contracte pentru dezvoltarea ambulatoriilor.

    „Vorbim aici de 66 de contracte semnate cu Ministerul Sănătății pentru dezvoltarea ambulatorilor de specialitate indicatorul dat de Comisia Europeană era de minim 30 noi am practic dublat. 48 de proiecte sunt finalizate complet, 18 proiecte sunt în curs de finalizare, acum gradul lor de execuție este în medie peste 50%, dar important de menționat este că indicatorul din PNRR a fost îndeplinit pentru că cele minim 30 conform PNRR-ului au fost deja finalizate”, a adăugat Alexandru Rogobete.

    În cadrul PNRR, investițiile în secțiile de terapie intensivă pentru nou-născuți au fost extinse peste ținta inițială, fiind semnate 35 de contracte pentru dotarea a 25 de unități, inclusiv cu ambulanțe specializate pentru nou-născuți. Până în prezent, 21 de proiecte sunt finalizate, iar 14 sunt în curs de implementare, cu o valoare totală de 402 milioane lei și un grad de implementare de 65%.

    Un alt capitol major vizează reducerea riscului de infecții nosocomiale, unde România a depășit semnificativ indicatorii PNRR. Deși ținta inițială era de minimum 25 de spitale dotate, au fost semnate 116 contracte, dintre care 77 sunt finalizate și 39 în curs de execuție avansată, cu o valoare totală de 1,98 miliarde lei, cea mai mare investiție dedicată siguranței pacienților din sistemul sanitar.

    Acesta a făcut și câteva precizări privind situația mandatului său:

    „Ieri mi-am depus demisia pentru că a fost decizia politică a PSD din care fac parte. Ministerul Sănătăţii va fi condus în continuare de mine până când va apărea în Monitorul Oficial decretul de eliberare din funcţie. Am văzut şi eu graba de ieri că de astăzi vin unii să preia, nu ştiu ce să facă. Nu se poate constituţional până nu apare în Monitorul Oficial decretul de eliberare din funcţie, eu semnez şi răspund pentru tot ceea ce se întâmplă în sistemul de sănătate. Voi veni la birou şi luni, şi marţi, şi miercuri şi până când va apărea în Monitorul Oficial decretul de eliberare din funcţie”, a mai declarat ministrul Sănătății.

    Două proiecte naționale pentru boli rare și medicină genomică, lansate de UMF „Carol Davila” și ICDG

    Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, împreună cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG), a anunțat debutul a două inițiative medicale complementare cu relevanță națională, destinate întăririi capacității sistemului de sănătate din România în aria bolilor rare și a medicinei genomice.

    Cele două proiecte, a căror valoare totală este de 76,8 milioane de lei, răspund unor nevoi critice identificate la nivel național, respectiv fragmentarea traseului pacientului cu boli rare și accesul limitat la testare genetică, în special pentru populațiile vulnerabile.

    Printr-o abordare integrată, acestea vizează atât consolidarea infrastructurii medicale și a rețelelor de expertiză, cât și creșterea nivelului de competență al profesioniștilor din sănătate și facilitarea accesului echitabil la servicii moderne de diagnostic.

    ”Implementarea acestor proiecte majore marchează un pas semnificativ în alinierea României la standardele europene în domeniul bolilor rare și al genomicii, contribuind la dezvoltarea unor politici de sănătate bazate pe date, la reducerea inegalităților teritoriale și la îmbunătățirea calității vieții pacienților, cele două inițiative susținând integrarea medicinei personalizate în practica clinică, prin utilizarea tehnologiilor avansate de testare genetică și prin dezvoltarea unor mecanisme eficiente de colaborare între centrele medicale, instituțiile academice și organizațiile de pacienți” a declarat Rectorul UMF ”Carol Davila” din București, Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga.

    Acesta a ținut să precizeze că: ”prin aceste demersuri, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică își reafirmă rolul de actori strategici în modernizarea sistemului sanitar românesc, promovând excelența în educație, cercetare și inovație, în beneficiul direct al pacienților și al societății”.

    La rândul său, Director general adjunct și Coordonator al Centrului de Medicină Genomică din cadrul ICDG, Maria Puiu a subliniat că:

    ”Prin proiectele ExpertRARE și Genetică Echitabilă, construim, la nivel național, o infrastructură coerentă care răspunde direct nevoilor pacienților – de la diagnostic precoce și acces la testare genetică, până la îngrijire integrată și multidisciplinară. Ne propunem să reducem inegalitățile în accesul la servicii medicale și să aliniem România la standardele europene, prin instrumente concrete, formarea specialiștilor și colaborare reală între instituții, în beneficiul pacienților cu boli rare și al grupurilor vulnerabile”.

    Consolidarea rețelei naționale pentru bolile rare – proiectul ExpertRARE

    În calitate de lider de proiect, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București implementează Proiectul „ExpertRARE” , finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu sprijinul Fondului Social European Plus (FSE+).

    Proiectul este realizat în parteneriat cu universități de medicină și farmacie din Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, precum și cu instituții medicale și organizații relevante din domeniu (Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” București, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Alianța Națională pentru Boli Rare România).

    Obiectivul principal îl reprezintă creșterea capacității rețelei naționale de centre de expertiză în boli rare de a furniza îngrijire integrată, multidisciplinară și centrată pe pacient. În acest sens, proiectul vizează:

    • dezvoltarea unui set național de instrumente standardizate pentru practica medicală.
    • formarea și calificarea a peste 1.200 de profesioniști din domeniul sănătății;
    • facilitarea colaborării între centrele de expertiză, universități și organizațiile de pacienți.

    Prin rezultatele sale, ExpertRARE contribuie direct la implementarea strategiilor naționale și la alinierea României la standardele europene promovate prin Rețelele Europene de Referință (ERN). Valoarea totală a proiectului este de 34,8 milioane lei, iar perioada de implementare este februarie 2026 – iunie 2028.

    Acces echitabil la testare genetică – proiectul „Genetică Echitabilă”

    În paralel, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG), în calitate de lider, lansează proiectul „Program național pentru acces echitabil la testare genetică și genomică – Genetică Echitabilă” .

    Acest proiect urmărește crearea, pentru prima dată în România, a unui cadru național coerent pentru accesul echitabil la servicii de testare genetică și genomică, în special pentru grupurile vulnerabile.

    Implementat în parteneriat cu UMF „Carol Davila” din București și spitale din Timișoara, Iași, Cluj, Craiova, Târgu Mureș, Pitești, Galați și alte centre regionale, proiectul are ca obiective:

    • dezvoltarea unui cadru metodologic național pentru screening genetic;
    • realizarea de programe de formare pentru specialiști în genetică medicală;
    • implementarea unui sistem de monitorizare și evaluare a screeningului genetic;
    • informarea și consilierea a peste 24.000 de persoane din grupuri vulnerabile;
    • oferirea de servicii de screening genetic pentru aproape 20.000 de beneficiari.

    Proiectul contribuie la reducerea inegalităților în accesul la diagnostic și la integrarea medicinei genomice în politicile publice de sănătate. Valoarea totală a proiectului este de 42 milioane lei, finanțarea fiind asigurată prin Programul Sănătate 2021–2027, cu sprijinul Uniunii Europene.

    Guvernul aprobă sprijin pentru fertilizarea in vitro pentru 10.000 de beneficiari anual, până în 2030

    Guvernul a adoptat un program de sprijin financiar pentru procedurile de fertilizare în vitro, destinat cuplurilor și persoanelor singure care se confruntă cu infertilitatea, măsură prin care circa 10.000 de beneficiari pe an vor putea primi vouchere în intervalul 2026–2030.

    UMF „Carol Davila” va dezvolta primul centru de excelență în biopsie lichidă din România prin proiectul EXCELY

    Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (UMFCD) urmează să dezvolte primul Centru de Excelență în domeniul biopsiei lichide din România, prin proiectul EXCELY, finanțat din programul european HORIZON EUROPE, orientat către medicina personalizată și depistarea timpurie a cancerului, potrivit unui comunicat transmis de instituție.

    Proiectul EXCELY – Excellence Center in Liquid Biopsy in Personalized Medicine este primul din România finanțat prin apelul Teaming for Excellence și va integra cercetarea, diagnosticul clinic, studiile translaționale și bioinformatica într-o singură structură dedicată medicinei de precizie.

    Centrul va avea ca obiectiv principal îmbunătățirea diagnosticării precoce a cancerului și a bolilor cardiovasculare, în condițiile în care peste 55% dintre cancerele din România sunt depistate în stadii avansate.

    Biopsia lichidă reprezintă o metodă minim invazivă de detectare a materialului biologic eliberat de tumori în fluidele corporale, prin analiza ADN-ului tumoral circulant și a altor biomarkeri, permițând identificarea bolilor printr-o simplă recoltare de sânge.

    „Noile metode de diagnostic prin biopsie lichidă dezvoltate în cadrul Centrului vor permite detectarea cancerului și a bolilor cardiovasculare în stadii mult mai timpurii, printr-o simplă recoltare de sânge. În plus, aceste tehnologii vor facilita monitorizarea în timp real a răspunsului la tratament, permițând ajustarea rapidă și personalizată a terapiilor. Astfel se va reduce semnificativ mortalitatea evitabilă și se va îmbunătăți calitatea vieții pentru mii de pacienți români”, se arată în comunicat.

    Proiectul va dezvolta și parteneriate cu companii farmaceutice, producători de dispozitive medicale și organizații de cercetare pentru studii clinice și implementarea de noi tehnologii medicale.

    Consorțiul reunește șase instituții de cercetare și medicale de nivel internațional, inclusiv UMF „Carol Davila”, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, precum și universități și institute din Olanda, Germania și Statele Unite ale Americii.

    Prin rețeaua de peste 40 de spitale clinice afiliate, UMF „Carol Davila” va coordona testarea a peste 5.000 de pacienți și va contribui la dezvoltarea primului laborator certificat internațional de biopsie lichidă și multi-omică din România.

    Proiectul are o durată de șase ani și o finanțare totală de 30 de milioane de euro, jumătate asigurată de Comisia Europeană, iar restul prin cofinanțare națională, fondurile fiind destinate infrastructurii de cercetare, echipamentelor medicale și studiilor clinice.

    DSU a testat la București capacitatea de răspuns în cazul unei posibile crize de sănătate provocate de un virus gripal de tip A

    Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a desfășurat la București un exercițiu de simulare tip table-top, prin care a fost evaluată capacitatea de reacție în eventualitatea unei crize de sănătate publică provocate de un virus gripal de tip A, cu particularități epidemiologice încă neclare.

    Activitatea face parte din proiectul european „Preparedness for society in health crises and disasters” (PREPSHIELD), finanțat de Comisia Europeană prin programul HORIZON CL3-2023-DRS-01, care urmărește dezvoltarea unor mecanisme de intervenție centrate pe cetățean și pe implicarea comunităților vulnerabile în procesul de planificare și decizie.

    Exercițiul a reunit reprezentanți ai autorităților cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență, structuri operative și parteneri din mediul neguvernamental, fiind coordonat la nivel național cu participarea secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Interne, șeful DSU, dr. Raed Arafat, și a directorului de proiect în România, dr. Bogdan Pop.

    Scopul principal al simulării a fost analizarea unui scenariu complex de criză sanitară și evaluarea modului de reacție al instituțiilor implicate, precum și identificarea eventualelor vulnerabilități din procedurile de intervenție.

    În cadrul exercițiului, un rol important l-a avut și componenta de feedback din partea comunităților și a grupurilor vulnerabile, realizată prin aplicația mobilă PREPSHIELD, utilizată ca instrument digital de sprijin pentru procesul decizional și cooperarea interinstituțională.

    România găzduiește acest exercițiu ca parte a unui demers european mai amplu, alături de simulări similare desfășurate în Germania și Italia, rezultatele urmând să contribuie la elaborarea unor recomandări privind pregătirea și răspunsul la crize de sănătate la nivel european.

    “Prin astfel de inițiative, România își reafirmă angajamentul de a dezvolta instrumente digitale și strategice care să faciliteze un proces decizional agil, transparent și orientat către protecția fiecărui cetățean. Proiectul „Preparedness for society in health crises and disasters” vizează crearea unui ecosistem de reziliență prin care recomandările tehnice și instrumentele digitale să fie validate prin experiența directă a comunităților, asigurând un răspuns mai uman și mai eficient în fața viitoarelor provocări globale”, transmit reprezentanții DSU.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.