50 de doze de Remdesivir au ajuns la Spitalul ”Victor Babeş” din Timișoara; urmează alte 150 de doze

Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara a primit, joi, 50 de doze de Remdesivir, medicament utilizat pentru tratarea bolnavilor infectaţi cu SARS-CoV-2 aflaţi în forme severe şi medii ale bolii, iar în zilele următoare va mai primi o tranşă de 150 de doze.

Managerul spitalului, Cristian Oancea, a declarat că aceasta este cea de-a doua tranşă cu medicamentul antiviral Remdesivir din alocarea europeană destinată României, în ultimele luni.

„Primele doze vor fi administrate încă din această după-amiază unor pacienţi care necesită un astfel de tratament. Cantitatea primită astăzi ajunge pentru tratamentul a 10 bolnavi de COVID-19. În zilele următoare vom primi încă 150 de doze din antiviralul Remdesivir, iar reprezentanţii Ministerului Sănătăţii ne-au asigurat că, în cazul în care vom mai avea nevoie, vor suplimenta numărul de doze alocate spitalului nostru. Tratamentul cu Remdesivir vine în completarea altor scheme de terapie aflate în protocolul naţional, care sunt folosite pe scară largă în unitatea noastră sanitară”, a afirmat Cristian Oancea.

Şeful Clinicii 2 Infecţioase din cadrul Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara, Virgil Musta, anunţase, marţi, că unitatea medicală a rămas fără Remdesivir.

Antiviralul Remdesivir a fost acreditat de Comisia Europeană a Medicamentului în luna iulie pentru a fi folosit în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus, iar România a beneficiat de 25.000 de flacoane de Remdesivir.

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, în depozite mai sunt, în acest moment, 4.000 de doze de Remdesivir.

Prof. Dr. Călin Tătaru: Este important ca pacienții să își continue vizitele la medicul oftalmolog

Peste un miliard de oameni din întreaga lume nu pot vedea bine, pentru că nu au acces la ochelari și aproximativ 3 din 4 deficiențe de vedere sunt evitabile, prin controale periodice la medicul oftalmolog și tratament corespunzător, arată datele oficiale ale Agenției Internaționale pentru Prevenirea Orbirii (IAPB).

De Ziua Mondială a Vederii, marcată anual în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, respectiv pe 8 octombrie anul acesta, Alcon România se alătură IAPB, comunității medicale și pacienților prin campanii de informare și prin 5.200 de flacoane de lacrimi artificiale oferite către clinici de oftalmologie, esențiale în îngrijirea sindromului de ochi uscat al pacienților cu afecțiuni oftalmologice, atât înainte cât și după operația de cataractă dar nu numai.

Deficiențele de vedere afectează calitatea vieții oamenilor, însă prin îngrijire și tratament adecvat, aceștia se pot bucura din nou de viață în toate formele și culorile ei.

“În această perioadă dificilă, avem nevoie mai mult ca oricând să le transmitem pacienților că este important să își continue vizitele la medicul oftalmolog și tratamentul. Afecțiuni precum miopia, prezbiopia, glaucomul, cataracta sau cele retiniene afectează un număr mare de oameni și, netratate, pot avea efecte ireversibile precum orbirea. Persoanele care au nevoie de îngrijiri oculare trebuie să beneficieze de tratament adecvat și intervenții de calitate”, a declarat Prof. Dr. Călin Tătaru, Președinte al Societății Române de Cataractă și Chirurgie Refractivă.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că cel puțin 2,2 miliarde de persoane din întreaga lume au o deficiență a vederii care poate fi tratată sau nu. Dintre acestea, cel puțin 1 miliard de persoane au o deficiență a vederii care ar fi putut fi prevenită sau încă nu a fost abordată. În plus, 2,6 miliarde de oameni au miopie, inclusiv 312 milioane de copii cu vârsta sub 19 ani.

Milioane de oameni trăiesc cu afecțiuni oculare la nivel mondial, cu un risc crescut de pierdere a vederii:

  • 196 de milioane de oameni au degenerescență maculară legată de vârstă
  • 146 de milioane de persoane au retinopatie diabetică
  • 76 de milioane de persoane trăiesc cu glaucom
  • 2,5 milioane de persoane au Trachoma (trichiază trahomatoasă)
  • 277 de milioane de oameni suferă de miopie accentuată

De asemenea, există inechități majore în distribuția afecțiunilor care pot duce la deficiențe ale vederii: prevalența în multe regiuni cu venituri mici și medii este estimată a fi de patru ori mai mare decât în regiunile cu venituri mari. Povara acestor afecțiuni tinde să fie mai mare în zonele rurale și pentru populațiile defavorizate.

Cele mai importante cauze ale deficiențelor de vedere și ale pierderii vederii sunt: cataracta (39%), erorile refractive (18%), vârsta înaintată (17%), glaucomul (10%). Datorită creșterii accesului la îngrijire și a inovației medicale, prevalența deficiențelor de vedere și a orbirii a scăzut în ultimii ani. Dacă aceasta era în 1990 estimată la 4,58%, în 2015 prevalența acestor afecțiuni era de 3,37%.

EXCLUSIV Dr. Emilian Imbri: Am avut pacienți COVID care au stat și o lună la ATI și au plecat acasă în viață

Dr. Emilian Imbri, managerul de la Spitalul „Victor Babeș” București, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview că toate cele nouă paturi ATI ale spitalului sunt ocupate cu pacienți COVID-19, fiind necesar transferul unor pacienți către alte spitale, dând asigurări însă că „niciun bolnav nu rămâne în afară”.

Acesta a explicat că în cazul în care este nevoie de transferul pacienților, este anunțat centrul de la Ministerului Sănătății, care spune unde sunt locuri disponibile.

“Pacientul se duce acolo. Nu rămâne niciun pacient în afară sau să zicem că s-a întâmplat o nenorocire pentru că nu au fost locuri. Până acum, nu s-a întâmplat așa ceva, dar nu sunt soluții confortabile, nu sunt soluții simple, din păcate”, a precizat medicul.

Potrivit acestuia, un pacient COVID poate să stea la ATI chiar și o lună de zile.

“Am avut pacienți care au stat și o lună la ATI, au plecat acasă în viață, dar a durat foarte mult până au început să își asigure singuri funcțiile vitale. Deci au stat foarte mult pe aparate. Sigur că sunt și persoane care din păcate nu rezistă în bătălia asta, se epuizează și cedează. Nu cred că am avut pacienți la ATI care să steam ai mult de o lună”, a spus managerul de la Spitalul „Victor Babeș” București.

Potrivit medicului, chiar și în aceste condiții, rata de supraviețuire este foarte bună, astfel că din peste 5.000 de persoane care s-au internat în Spitalul Victor Babeș, s-au vindecat până la 4.800, iar mortalitatea se încadrează în ceea ce se întâmplă de obicei în România, între 1,5 și 4,85%.

“Să nu vă imaginați că este un dezastru, comparativ cu ce se întâmplă în Rusia, în Spania. Nu vorbim despre ceea ce s-a întâmplat în primele luni de pandemie în China, Italia și Spania, când raportările deceselor pe zi erau de 7-800. Acolo a fost ceva apocaliptic, acum a mai scăzut numărul deceselor”, a adăugat managerul spitalului.

Dr. Emilian Imbri a spus că “nemaiavând locuri, suntem obligați să încercăm să plasăm chiar pacienți pe care îi avem în spital și care au o stare generală care se alterează, va trebui să îi plasăm în alte terapii intensive, deoarece la noi nu sunt locuri, oriunde. Există deja transferuri interorașe. Se pleacă cu elicopterul. Se transferă rapid, asistați, intubați.Asta este nenorocirea: nu că nu ar fi locuri, ci că avem, din păcate, o solicitare atât de mare și o aglomerație atât de mare în special pe zonele de terapie, încât nu mai putem să spunem că suntem confortabili”.

Explicațiile vin în contextul în care România a înregistrat un nou record zilnic al persoanelor infectate, de  3.130 de cazuri, iar în unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.491. Dintre acestea, 607 sunt internate la ATI.

De asemenea, Bucureștiul nu mai are locuri libere la ATI pentru pacienții COVID-19.

Managerul Institutului „Marius Nasta”: Rata de supraviețuire la ATI COVID-19 este de 40%

Asist. Univ. Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din București, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview că rata de supraviețuire la ATI COVID-19 este de 40%.

„Rata de supraviețuire variază între terapia COVID și non-COVID. La terapia COVID-19, din păcate, supraviețuirea este mult mai scăzută, la 40%”, a precizat managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

România are o rezervă de paturi de terapie intensivă pentru zona de COVID-19, iar în momentul în care această rezervă va ajunge la limita maximă, alte paturi ATI vor trebui să asigure asistența pacienților.

„Până la urmă, niciun pat de terapie intensivă din România nu poate să stea gol, atât timp cât o persoană are nevoie de el. Sigur că trebuie respectate circuitele, protecția pacienților non-COVID, dar și dreptul la sănătate și viața pacienților COVID-19”, a adăugat asist. Univ. Dr. Beatrice Mahler.

Managerul Beatrice Mahler a precizat că Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București nu are niciun loc disponibil în acest moment la terapie intensivă COVID-19, și orice loc ce se eliberează, se ocupă în următoarele ore, dacă nu, în următoarele minute.

Afirmațiile vin în contextul în care România a înregistrat un nou record zilnic al persoanelor infectate, de  3.130 de cazuri, iar în unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.491. Dintre acestea, 607 sunt internate la ATI.

De asemenea, Bucureștiul nu mai are locuri libere la ATI pentru pacienții COVID-19.

Comisia Europeană a semnat un contract cu Gilead pentru aprovizionarea țărilor UE cu Remdesivir

Comisia Europeană a semnat un contract-cadru comun de achiziție cu compania farmaceutică Gilead pentru furnizarea a până la 500.000 de cure de tratament cu Veklury, denumirea de marcă pentru Remdesivir, și posibilitatea de a suplimenta cantitatea.

Există 36 de semnatari ai contractului-cadru care participă la această achiziție comună, incluzând toate țările UE, țările SEE Norvegia și Islanda, Marea Britanie, precum și șase țări candidate și potențiali candidați (Albania, Republica Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Kosovo și Bosnia și Herțegovina). Toate țările semnatare pot trimite de acum comenzi pentru a procura direct Veklury. Veklury este în acest stadiu singurul medicament cu autorizație condiționată de introducere pe piață în UE pentru tratamentul pacienților cu COVID-19 care au nevoie de oxigen.

Stella Kyriakides, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Astăzi asigurăm accesul la Remdesivir pentru tratamentul a până la 500.000 de pacienți care au nevoie. Facem toate eforturile pentru a ne asigura că sunt disponibile terapii sigure și eficiente împotriva COVID-19. Prin achizițiile comune ale UE, împuternicim țările din întreaga Europă să își unească forțele și să obțină acces la echipamente și medicamente vitale. Suntem întotdeauna mai puternici împreună și aceasta este solidaritatea europeană în acțiunea împotriva COVID-19.”

Semnarea acestui contract-cadru de achiziții comune urmează contractului semnat de CE cu Gilead pentru a asigura 33.380 de cure de tratament cu Veklury, care au fost distribuite în UE și Marea Britanie începând din august. Acest contract a fost finanțat din Instrumentul de sprijin pentru situații de urgență (ESI) al Comisiei, în valoare totală de 70 de milioane EUR.

Curele de tratament achiziționate cu finanțare ESI au contribuit la acoperirea nevoilor imediate din august până în octombrie pentru a se asigura că pacienții critici primesc tratamentele. Medicamentul a fost plătit în mai multe rate. Contractul-cadru de achiziții comune va asigura acum că țările vor continua să aibă o aprovizionare neîntreruptă de Veklury dacă decid să achiziționeze produsul.

Grupul de Comunicare Strategică: Record de 3.130 de cazuri zilnice de persoane infectate

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.130 de cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până joi, pe teritoriul României, au fost confirmate 145.700 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 113.112 pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 584 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 5.247 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 07.10.2020 (10:00) – 08.10.2020 (10:00) au fost raportate 44 de decese (28 bărbați și 16 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Iași, Maramureș, Olt, Prahova, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces au fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 2 decese la categoria 50-59 de ani, 10 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 19 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 12 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.491. Dintre acestea, 607 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.598.262 de teste. Dintre acestea, 30.191 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 18.626 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.565 la cerere.

Pe teritoriul României, 13.325 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.989 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 25.603 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 9 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.865 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 2.421 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 4.385 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 593.137 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 3 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.770 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu noul coronavirus, respectiv 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 2.999 în Germania, 159 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 121 în Austria, 21 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Ungaria și Qatar. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați, respectiv 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

 

Sanitas continuă protestul până la soluționarea revendicărilor

Membrii organizației sindicale Sanitas, în număr de peste 32.000, din peste 420 de instituții publice de sănătate și asistență socială din toate județele țării, vor continua să protesteze fără întreruperea activității. Și asta după ce miercuri au declanșat greva japoneză.

Reprezentanții Sanitas au precizat că nu se vor opri până când nu vor obține condiții decente de muncă, deblocarea posturilor pentru cele două sisteme și respectarea legislației cu caracter salarial.

“Salariații din sănătate, asistență socială, direcțiile de sănătate publică, unitățile de asistență medico-socială, serviciile de ambulanță, medicina școlară vor continua protestul început, cu aceeași decență, fără întreruperea activității, pentru a nu pune în niciun fel în pericol pacienții, așteptându-se ca autoritățile române să înțeleagă că trebuie să respecte legea, să își respecte angajații și mai ales să respecte întreaga populație a acestei țări care, în situația epidemiologică actuală, are toate șansele să devină pe rând pacient”, se arată într-un comunicat al organizației sindicale Sanitas.

Copiii personalului medical decedat de COVID nu pot primi pensie de urmaș.Normele legii nu au fost elaborate

Copiii angajaților din sistemul sanitar care au decedat din cauza COVID-19 nu pot beneficia de pensia de urmaş de 75% din salariul de bază avut de personalul medical la data decesului, din cauză că nu au fost elaborate normele de aplicare ale legii.

În acest sens, reprezentanții organizației sindicale „Federația Solidaritatea Sanitară” din România au reamintit de cazul Lenuței Buta, asistenta medicală de 46 de ani din Botoșani care a decedat din cauza COVID-19. Potrivit organizației sindicale, pensia de urmaș pentru copilul asistentei decedate a fost stabilită la 700 lei/lună, în loc de 3.700 de lei/lună, așa cum rezultă din aplicarea prevederilor legale.

“La fel ca în cazul tuturor celor 34 de salariați din sănătate decedați până acum, copilul rămas în urma ei are dreptul la „pensie de urmaş egală cu 75% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie avut/avută de personalul medical prevăzut la art. 2 alin. (1) la data decesului” (art. 4, alin. 1, lit. b din legea 56/2020). Doar că „cineva a uitat” să elaboreze normele de aplicare ale acestei legi. Din cauza acestei „omisiuni” urmașii colegelor și colegilor decedați la datorie sunt lipsiți de un drept legal”, au semnalat reprezentanții „Federației Solidaritatea Sanitară”.

Aproape 2 milioane de bebeluși sunt născuți morți în fiecare an, potrivit raportului agențiilor ONU

Aproape 2 milioane de bebeluși sunt născuți morți în fiecare an – sau 1 la fiecare 16 secunde – conform primelor estimări comune ale nașterilor de copii morți publicate de UNICEF, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Grupul Băncii Mondiale și Divizia Populației a Departamentului Economic al Națiunilor Unite și afaceri sociale.

Marea majoritate a nașterilor de copii morți, 84%, apar în țările cu venituri mici și medii mici, potrivit noului raport, O tragedie neglijată: povara globală a nașterii de copii morți.

În 2019, 3 din 4 nașteri de copii morți au avut loc în Africa subsahariană sau în Asia de Sud. Nașterea unui copil mort este definită în raport ca un copil născut fără semne de viață la 28 de săptămâni de sarcină sau mai mult.

„Pierderea unui copil la naștere sau în timpul sarcinii este o tragedie devastatoare pentru o familie, care este adesea îndurată în liniște, dar prea des, în întreaga lume”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. „La fiecare 16 secunde, o mamă undeva va suferi nedescrisa tragedie a nașterii unui copil mort. Dincolo de pierderea vieții, costurile psihologice și financiare pentru femei, familii și societăți sunt severe și durabile. Pentru multe dintre aceste mame, pur și simplu nu trebuia să fie așa. Majoritatea nașterilor de copii morți ar fi putut fi prevenite cu o monitorizare de înaltă calitate, îngrijire prenatală adecvată și personal calificat.”

Raportul avertizează că pandemia de COVID-19 ar putea agrava numărul global de nașteri de copii morți. O reducere cu 50% a serviciilor de sănătate din cauza pandemiei ar putea provoca aproape 200.000 de nașteri de copii morți suplimentare pe o perioadă de 12 luni în 117 țări cu venituri mici și medii. Aceasta corespunde unei creșteri a numărului de nașteri de copii morți cu 11,1%. Potrivit modelării realizate pentru raportul cercetătorilor de la Școala de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, 13 țări ar putea observa o creștere cu 20% sau mai mult a numărului de nașteri de copii morți pe o perioadă de 12 luni.

Majoritatea nașterilor mortale se datorează unei calități slabe a îngrijirii în timpul sarcinii și al nașterii. Lipsa investițiilor în serviciile prenatale și intrapartum și în consolidarea forței de muncă în asistență medicală și moașă sunt provocări cheie, se arată în raport.

Peste 40 la sută din nașterile de copii morți apar în timpul travaliului – o pierdere care ar putea fi evitată prin accesul la un personal sanitar instruit la naștere și îngrijirea obstetrică de urgență în timp util. Aproximativ jumătate din nașterile de copii morți din Africa subsahariană și Asia Centrală și de Sud apar în timpul travaliului, comparativ cu 6% în Europa, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă.

Chiar și înainte ca pandemia să provoace întreruperi critice în serviciile de sănătate, puține femei din țările cu venituri mici și medii au primit îngrijiri în timp util și de înaltă calitate pentru a preveni nașterea unui copil mort. Jumătate din cele 117 țări analizate în raport au o acoperire care variază de la un nivel scăzut de sub 2% la un nivel ridicat de doar 50% pentru 8 intervenții importante de sănătate maternă, cum ar fi cezariana, prevenirea malariei, gestionarea hipertensiunii în timpul sarcinii și detectarea și tratarea sifilisului. Se estimează că acoperirea pentru nașterea vaginală asistată – o intervenție critică pentru prevenirea nașterilor de copii morți în timpul travaliului – va ajunge la mai puțin de jumătate dintre femeile însărcinate care au nevoie de aceasta.

Drept urmare, în ciuda progreselor înregistrate în serviciile de sănătate pentru prevenirea sau tratarea cauzelor de deces al copiilor, progresele înregistrate în scăderea ratei mortalității au fost lente. Din 2000 până în 2019, rata anuală de reducere a ratei mortalității a fost de doar 2,3%, comparativ cu o reducere de 2,9% a mortalității neonatale și de 4,3% a mortalității în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 și 59 de luni. Cu toate acestea, progresul este posibil cu politici, programe și investiții solide.

„Venirea unui copil pe lume ar trebui să fie un moment de mare bucurie, dar în fiecare zi mii de părinți experimentează o tristețe insuportabilă pentru că bebelușii lor sunt născuți morți”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Tragedia nașterii de copii morți arată cât de vital este să întărești și să menții serviciile esențiale de sănătate și cât de important este să crești investițiile în asistente medicale și moașe.”

Raportul menționează, de asemenea, că nașterea de copii morți nu este doar o provocare pentru țările sărace. În 2019, 39 de țări cu venituri ridicate au avut un număr mai mare de nașteri de copii morți decât decesele neonatale și 15 țări au avut un număr mai mare de nașteri de copii morți decât decesele infantile. Nivelul de educație al unei mame este unul dintre cei mai mari factori de inechitate din țările cu venituri ridicate.

„COVID-19 a declanșat o criză de sănătate secundară devastatoare pentru femei, copii și adolescenți din cauza întreruperilor serviciilor de sănătate care salvează viețile”, a declarat Muhammad Ali Pate, Director Global pentru Sănătate, Nutriție și Populație la Banca Mondială și Director al Facilității de finanțare pentru femei, copii și adolescenți. „Femeile gravide au nevoie de acces continuu la îngrijiri de calitate, pe tot parcursul sarcinii și în timpul nașterii. Susținem țările în consolidarea sistemelor lor de sănătate pentru a preveni nașterea de copii morți și pentru a ne asigura că fiecare femeie însărcinată poate avea acces la servicii de îngrijire a sănătății de calitate.”

Aproape două treimi din ingredientele medicamentelor generice sunt produse în Asia, potrivit unui studiu

Aproape două treimi din substanţele active care sunt necesare pentru fabricarea medicamentelor generice sunt produse în Asia, a demonstrat miercuri un studiu, considerat cea mai recentă dovadă care subliniază dependenţa de importurile străine a industriei producătoare de medicamente din Europa.

Guvernele ţărilor europene au devenit foarte vocale la scurt timp după apariţia noului coronavirus, atunci când India, unul dintre cei mai mari producători de ingrediente pentru medicamente, a interzis exportul anumitor produse considerate importante în timpul pandemiei, cauzând îngrijorări legate de apariţia unor sincope în lanţurile de aprovizionare şi a unei penurii de medicamente.

Deşi acele temeri s-au dovedit a fi în mare parte nefondate, miniştrii Sănătăţii din Uniunea Europeană s-au angajat să crească producţia locală de medicamente pentru a-şi lua astfel măsuri de siguranţă în faţa riscurilor de apariţie a unor noi penurii.

Un nou studiu realizat de grupul german de lobby în favoarea medicamentelor generice Pro Generika a analizat producţia globală aferentă unui grup de 565 de ingrediente farmaceutice active (API) şi a descoperit că 63% din certificatele de calitate, care le permit acestor substanţe să fie utilizate în produse medicinale, sunt deţinute de ţări din Asia, în creştere faţă de procentul de 31% înregistrat în anul 2000.

Presiunea preţurilor şi cerinţele de reglementare mai mici au dus la un transfer al producţiei de medicamente din Europa în Asia pe parcursul ultimelor două decenii, afirmă reprezentanţii Pro Generika.

Peste 80% din certificatele din Asia sunt deţinute de producători din India şi China, unde majoritatea fabricilor de medicamente sunt concentrate în doar câteva state federale şi provincii, au descoperit autorii noului studiu. Pentru mai mult de 50% din totalul API, există doar câţiva producători la nivel mondial, informează Reuters, citată de Agerpres.

Europa deţine 31% din totalul certificatelor pentru API, în scădere faţă de 59% în 2000, iar producătorii europeni – aflaţi în principal în Italia, Germania, Spania şi Franţa – se concentrează pe ingrediente cu volume mici de vânzări şi care presupun un proces de fabricaţie complex.

Îngrijorată de pandemia de COVID-19, Franţa a anunţat în iunie un plan de stimulare a producţiei interne de medicamente, iar preşedintele Emmanuel Macron a promis o finanţare de 200 de milioane de euro pentru a ajuta cercetările interne ce vizează fabricarea de medicamente.

De asemenea, Austria investeşte pentru a-şi reloca producţia internă în Tirol, la o fabrică de antibiotice deţinută de Sandoz, o divizie a producătorul elveţian Novartis.

Marii actori din această industrie au lansat însă un avertisment, spunând că reinternalizarea producţiei de medicamente ar putea fi un proces complicat, deoarece costul muncii mai ridicat şi standardele de mediu mai stricte din Europa vor face imposibilă concurenţa cu furnizorii asiatici în ceea ce priveşte preţurile practicate.

Stefan Oschmann, directorul executiv al grupului farmaceutic Merck, a declarat pentru Reuters că penuria înregistrată la începutul pandemiei de COVID-19 a fost minimală şi că repatrierea unor părţi ample ale lanţului de producţie în Europa ar fi „nerealistă”.