Două companii americane au suspendat testele clinice legate de COVID-19 în 24 de ore

Companiile farmaceutice americane Johnson & Johnson şi Eli Lilly au suspendat luni şi marţi studiile clinice ale unui vaccin şi, respectiv, ale unui tratament experimental împotriva COVID-19, pentru a evalua posibilele efecte secundare în rândul participanţilor.

Nu se cunoaşte natura exactă a alertelor sanitare care au declanşat pauzele în cadrul studiilor şi nici de cât timp vor avea nevoie companiile pentru a investiga şi decide, sau nu, reluarea studiilor, printre cele mai aşteptate şi monitorizate din lume.

Dar chiar dacă ar fi vorba despre o alarmă falsă, aceste pauze provoacă întârzieri nedorite în lupta împotriva COVID-19. Unul dintre cele mai promiţătoare proiecte de vaccin, cel al AstraZeneca, în colaborare cu Oxford, era în plină desfăşurare când la începutul lunii septembrie a apărut o boală inexplicabilă la un participant. Testele clinice au fost oprite pentru câteva zile în Marea Britanie şi în alte ţări, dar sunt încă suspendate în Statele Unite, fără să se ştie motivul, relatează AFP, citată de Agerpres.

Johnson & Johnson a anunţat luni seara o pauză în studiile sale clinice, începute la sfârşitul lunii septembrie, după ce o afecţiune neaşteptată a apărut la un participant duminică seara, potrivit conducerii companiei.

„Am oprit temporar dozarea suplimentară în toate studiile noastre clinice ale unui vaccin experimental împotriva COVID-19, inclusiv în faza 3 a testelor clinice, din cauza unei boli inexplicabile la un participant”, a anunţat grupul într-un comunicat de presă.

Drept consecinţă, niciun participant la studiu nu mai primeşte vaccinul sau placebo până la o notificare ulterioară. Un comitet de experţi independenţi studiază datele pentru a vedea dacă „boala inexplicabilă” poate fi sau nu legată de vaccin.

Johnson & Johnson planificase să recruteze 60.000 de voluntari în opt ţări, între care şi Statele Unite.

La rândul său, compania Eli Lilly a anunţat marţi suspendarea studiilor clinice ale tratamentului său experimental cu anticorpi împotriva COVID-19 la pacienţi spitalizaţi, din motive de securitate neprecizate.

„Ca măsură de precauţie, comitetul independent de monitorizare sanitară a studiului clinic ACTIV-3 a recomandat o pauză în recrutare”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei pentru AFP. „Eli Lilly susţine decizia comitetului independent de a garanta cu prudenţă siguranţa pacienţilor în cadrul procesului”, a mai spus el.

Tratamentul este similar cu cel primit de preşedintele Donald Trump la scurt timp după apariţia simptomelor de COVID-19, pe 2 octombrie: injectarea de anticorpi de sinteză intravenos, obţinuţi special pentru a neutraliza coronavirusul responsabil cu producerea bolii, ajutând sistemul imunitar.

Cele două companii au cerut săptămâna trecută Agenţiei americane pentru Alimente şi Medicamente (FDA) autorizarea urgentă a tratamentelor lor, însă FDA trebuie mai întâi să verifice siguranţa şi posibilele lor efecte secundare grave.

Tot mai mulți copii din Spania intoxicați după ingerarea gelurilor de igienizare a mâinilor

Numărul cazurilor de intoxicație după ingerarea gelurilor de igienizare a mâinilor a crescut în rândul copiilor spanioli, aceste produse regăsindu-se peste tot pe fondul pandemiei, scrie Reuters.

Institutul Spaniol de Toxicologie și Criminalistică a anunțat astăzi, 14 octombrie, că totalul intoxicațiilor înregistrate în 2020 după ingerarea acestor tipuri de geluri dezinfectante este de 874, de aproape 10 ori numărul raportat în întreg anul 2019.

Potrivit sursei citate, aproape două treimi din cazurile cu acest tip de intoxicație au fost copii, în special copii mici. Cei mai mulți au înghițit gelul dezinfectant, iar într-un procent mai mic și-au atins ochii sau au inhalat produsul.

”Cele mai frecvente simptome au fost iritarea tractului digestiv, vărsături, diaree, tuse, ochi roșii, lacrimi sau vedere încețoșată”, se arată într-un raport al Institutului Spaniol de Toxicologie și Criminalistică.

Au fost și cateva cazuri de intoxicație gravă cu astfel de substanțe, dar au fost înregistrate în rândul adulților și nu s-au soldat cu decese, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului Justiției spaniel, care supraveghează Institutul.

În Spania, dozatoarele cu gel dezinfectant sunt disponibile în toate gările, magazinele, școlile și băile publice, precum și în locuințe și mașini, mai scrie Reuters.

Cu aproape 900.000 de cazuri înregistrate de COVID-19 și mai mult de 33.000 de decese, Spania este cea mai afectată țară din Europa de Vest, iar autoritățile au impus măsuri restrictive în mai multe regiuni, inclusiv Madrid, pentru a limita răspândirea bolii.

De altfel, mai multe instituții de sănătate din întreaga lume au avertizat asupra necesității prudenței în utilizarea și depozitarea gelurilor pentru igienizarea mâinilor deoarece acestea conțin întotdeauna un agent de dezinfectare toxic, precum alcoolul metilic.

 

Precizările managementului Spitalului M.S. Curie legate de afirmațiile doctorului Cătălin Cîrstoveanu

Conducerea Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii M. S. Curie din București se delimitează de afirmațiile doctorului Cătălin Cîrstoveanu precizând că aceastea au fost făcute în nume personal, potrivit unui comunicat de presă al unității medicale.

Documentul, semnat de managerul Daniel Ciprian Dumitru Buzatu și de directorul medical, Conf. Univ. Dr. Radu-Iulian Spătaru, precizează că cei 30 de nou-născuți decedați de la începutul acestui an, la care face referire dr. Cîrstoveanu, „nu au fost internați în spitalul nostru, ci se aflau pe o listă de așteptare conform afirmațiilor doctorului Cîrstoveanu. Secția condusă de dr. Cîrstoveanu, una de excelență în domeniul terapiei intensive neonatologice din România, este suprasolicitată și nu poate interna toate urgențele.”

„În legătură cu finanțarea acordată programului TINN de către Ministerul Sănătății, precizăm că sumele alocate până azi însumează 1,3 milioane lei; în cursul zilei de azi s-au mai primit 800.000 lei”, mai precizează sursa citată.

Ministrul sănătății, Nelu Tătaru, a dispus un control la Spitalul „Marie Curie” din Capitală, după ce șeful secției de Terapie Intensivă pentru nou-născuți, medicul Cătălin Cîrstoveanu,  a atras atenția că 30 de bebeluși au murit în ultimul an din cauză că nu sunt bani pentru tratamentele necesare. Medicul Cătălin Cîrstoveanu mai spune că nu mai sunt locuri libere în secție și că, de multe ori, doctorii sunt nevoiți să refuze internarea unor pacienți critici din lipsă de locuri.

„Este clar, sunt știute de foartă multă vreme, dar este foarte bine că un corp de control sau domnul ministru, dacă vine personal, cred că va înțelege mai bine lucrurile cum sunt, care nu sunt de azi, de ieri, sunt de multă vreme și sunt semnalate. În momentul acesta avem încărcare pacienți 110 la sută. Acum a venit unul în UPU foarte critic și n-avem unde să-l punem și a trebuit să facem ceva de urgență. Și ne mai vine încă unul de la Iași peste cei 110 la sută grad de internare”, a declarat medicul Cătălin Cîrstoveanu, miercuri, la Digi24.

EXCLUSIV CMR: România ar putea apela la medici din Noua Zeelandă sau Suedia pentru tratarea pacienților COVID

 

România are în prezent 1.843 de medici de terapie intensivă, 720 de infecționiști, 983 de pneumologi și 528 de epidemiologi, toți cu drept de liberă practică, potrivit datelor oferite de Colegiul Medicilor din România, pentru platformele Sănătatea TV și RoHealthReview.

Și asta în timp ce numărul total al medicilor din România este de aproximativ 50.000.

Dr. Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Medicilor din România, a estimat, pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că în condițiile pandemiei de COVID-19, sistemul de sănătate românesc ar mai avea nevoie de încă 50% față de câți medici sunt acum și care tratează patologia provocată de noul coronavirus.

„ Este doar o cifră, nu am de unde să știu ce se întâmplă în cele 400 de spitale din țară. S-ar putea ca un spital să nu aibă săptămâna asta o aglomerație de cazuri și în alt loc să fie excedați. Discuția este de a coordona transferul de pacienți, nu neapărat de medici pentru că ce se întâmplă azi într-un loc, poate să fie mâine în alt loc și dacă iei medicul de aici și mâine i se aglomerează secția va trebui să îl aduci înapoi”, a explicat Dr. Gheorghe Borcean.

Medici din Suedia sau Noua Zeelandă

Întrebat dacă România ar putea apela la aducerea medicilor din alte state, președintele CMR a spus că „ar trebui să îi aducem din Noua Zeelandă, unde nu mai există COVID-19 sau din Suedia, unde este foarte puțin”.

„Este de discutat cum o să putem să îi aducem. Altminteri, nici în Germania, nici în Franța, nici în Italia, nici în Spania nu sunt astăzi medici disponibili, după cum nu erau nici înainte, pentru că de aceea au plecat din țara noastră 14-15.000 de medici în ultimii ani, pentru că nu erau destui față de cerința lor de acolo”, a declarat Dr. Gheorghe Borcean.
Acesta a precizat însă că nici înainte de pandemie nu erau mulți medici de ATI, și aceia erau “excedați de muncă pentru că în terapie intensivă se adună cazurile grave din fiecare spital”.

“Sunt în țară 400 și ceva de spitale, presupun că toate au cel puțin un medic de terapie intensivă. Știam într-un timp județe care nu aveau anestezist, dar la timpul acela vorbeam doar despre patologia non-covid, care există și azi. Acum, peste ce era înainte s-a adăugat și patologia COVID, cea gravă, care ajunge în terapie intensivă”, a adăugat reprezentantul CMR.

Potrivit acestuia, un medic care tratează COVID-19 își consumă timpul și energia sa fizică la un pacient infectat cu noul coronavirus prin măsuri de izolare, de protecție, de dezinfecție, pentru ca apoi să iasă de la acesta și să se ocupe de ceilalți non-COVID.

„Da, sunt azi sub presiune foarte mare și cu atât mai mult că sunt puși în situația să aleagă, să facă o alegere care nu întotdeauna are niște criterii foarte obiective și normate legal. Și înainte se întâmpla acest lucru, când un centru era ocupat și mai venea un pacient care avea nevoie de ventilație mecanică. Cam lucrul acesta se poate întâmpla. Nu am ajuns încă în această situație și ne rugăm să nu ajungem, pentru că aceasta ar fi o tragedie umană, să faci niște departajări pe criterii care nu au niciun pic de știință și morală”, a spus medicul.

“Suntem epuizați cu toții”

Referitor la starea de epuizare a personalului care tratează bolnavi COVID-19, reprezentantul CMR a spus că “suntem epuizați cu toții”.

„Lucrez într-un spital COVID-19 de șapte luni. Nu spun că este excesiv de greu pentru un chirurg să facă asta, dar văd îm jurul meu colegi, nu neapărat foarte tineri, foarte sănătoși, foarte robuști, care muncesc în specialitățile lor în care tratează patologia COVID, respectiv infecționiști, pneumologi, medici interniști, cei de la terapie intensivă, care fac asta de șapte luni și lucrează în ture prelungite de câte două-trei zile, în echipe câte doi, câte trei, ca să se schimbe, ca să nu meargă acasă foarte des. Alții care s-au izolat în locuințe de la țară ca să nu-și contamineze familia. Lucrurile acestea nu sunt ușor de dus pentru mult timp, dar nici nu s-a plâns nimeni că nu ar mai face lucrurile acestea pentru că intră în ceea ce își asumă un medic când devine medic”, după cum a afirmat reprezentantul Colegiului.

Acesta a mai spus că perioada pandemiei a făcut să crească solidaritatea între medici.

“În perioada aceasta am mai constatat că disputele dintre medici s-au diminuat cantitativ până au ajuns nesemnificativ. Dacă înainte, medicii se certau din fie ce, acum am constatat că sar și se ajută ca frații. Nu mai sunt certuri între medici. Da, sigur , există diferende între administratorul spitalului, între director și colectivele medicale, există între șef și subaltern, dar nu între medici ca medici în exercitarea profesiei, ci doar în acte administrative. Trăim o perioadă de solidaritate între noi, la care încercăm să îi tragem și pe pacienții noștri. Este un moment de maximă solidaritate”, a adăugat Dr. Gheorghe Borcean.

 

SCJU Arad are un al doilea CT funcțional

Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) din Arad a pus în funcțiune cel de-al doilea Computer Tomograf, în valoare de 3,7 milioane de lei, bani alocați de către Ministerul Sănătății în parteneriat cu Consiliul Județean Arad.

Aparatul de înaltă performanță a fost achiziționat în primăvara acestui an. Imediat după achiziționare s-a construit structura modular, s-a instalat aparatul, iar acum s-a primit autorizația de funcționare de la C.N.C.A.N, informează SCJU Arad.

Achiziția a inclus și amenajarea și dotarea structurii modulare în conformitate cu legislația în vigoare și o garanție full-service cu piese de schimb, pentru o perioadă de cinci ani.

,,Am modernizat majoritatea secțiilor de spital, am cumpărat 520 de aparate medicale pentru Spitalul Județean și am obținut finanțare pentru cinci spitale noi: Oncologie, Pediatrie-Matern, Psihiatrie Căpâlnaș, Psihiatrie Arad, Infecțioase Adulți, dintre care sunt lucrări în curs la Oncologie și Psihiatrie Căpâlnaș! Facem tot ce ține de Consiliul Județean pentru a asigura condiții corecte de lucru cadrelor medicale și pentru a dota spitalul cu aparatură performantă”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

”Echipamentul CT este însoțit de o construcție modulară pentru a putea fi folosit și pentru pacienții suspecți de infectare cu virusul SARS-CoV 2, fără a fi nevoie ca pacienții să intre pe secțiile unității sanitare înainte de a avea un diagnostic clar. Modul în care este stabilit circuitul pacienților și al personalului medical în cadrul structurii modulare, reduce la minimum riscul de expunere la virus. Echipamentul are o sensibilitate ridicată la detectarea și evaluarea anomaliilor pulmonare în fază incipientă. Datorită software-ului avansat de post-procesare, acesta poate efectua tomografierea segmentată automată a plămânilor și a căilor respiratorii, analiza cantitativă a parenchimului și evaluarea eficientă a gravității unei pneumonii. În perioada următoare vom finaliza și extinderea rețelei interne de imagistică a spitalului pentru ca examentul CT să poată fi vizualizat direct pe secție”, a explicat dr. Oana Amza, medic șef Laborator Imagistică și Radiologie Medicală.

Ec. Florina Ionescu, managerul interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad a precizat că dotarea spitalului cu aparatură modernă este una dintre prioritățile echipei de management.

„Principala noastră preocupare este de a oferi cea mai bună îngrijire pentru pacienți dar și acces la tehnologia imagistică de ultimă generație pentru medici, ajutându-i să efectueze actul medical într-o manieră exactă și să evalueze programul de tratament adecvat într-un timp mai scurt. Tehnologia medicală modernă va permite spitalului să ofere servicii medicale de înaltă calitate unui număr mai mare de pacienți din județul Arad”, a declarat Ec. Florina Ionescu.

Aparatul este dotat cu o tehnologie modernă pentru reducerea dozei de radiație administrată pacientului. De asemenea, oferă un diagnostic de încredere, detectând cele mai mici detalii în timp ce se utilizează o doză de radiații scăzută. Aplicațiile inovatoare permit medicilor să furnizeze asistență de diagnostic precisă și de înaltă calitate pentru pacienții care au afecțiuni preexistente: patologii cerebrale, cardiovasculare, hepatice, colonice și oncologice, se mai arată în comunicatul de presă.

Evenimentele private, cea mai mare sursă de infectare cu noul coronavirus

Premierul Ludovic Orban a declarat că analizele făcute de Ministerul Sănătății arată că cele mai multe persoane s-au infectat la evenimentele private și din cauza aceasta, Comitetul Național pentru Situații de Urgență propune Guvernului pe o perioadă de 30 de zile să nu se mai permită organizarea de astfel de evenimente.

“Noi am permis organizarea unor astfel de evenimente, cu 50 de personae maximum în spațiul închis, 100 de persoane în spațiul deschis, dar nu s-au respectat aceste reguli. Cele mai multe controale au arătat că regula a fost încălcată flagrant. Ca să nu mai spun de normele de protecție a sănătății care nu s-au respectat. Au fost identificate nunți de 250-500 de persoane, botezuri și alte petreceri în grup, care au încălcat drastic normele. În analiza surselor de transmitere a virusului, a zonelor de transmitere, aceste evenimente private sunt pe primul lor”, a declarat prim-ministrul Orban.

De asemenea, premierul a vorbit și despre transportul urban în interiorul orașelor mari, despre care a spus că, pe baza evaluărilor făcute, este asigurat în “niște condiții mai bune”, iar gradul de conformare este mai mare.

“La metrou chiar trebuie urmărit permanent, dar în general, gradul de conformare al oamenilor este relativ ridicat. Avem probleme la transportul intrajudețean, interjudețean, la transportul de la muncă și acasă, mai ales pe platfomele industrial unde sunt companii care pentru a-și maximiza profitul transportă peste număr și nu se implică în respectarea normelor”, a afirmat premierul.

Pe de altă parte, Ludovic Orban a dat asigurări că putem opri creșterea numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus.

Prim-ministrul a spus că, pentru ca să reușim acest lucru, ar trebui ca toate instituțiile implicate în prevenirea, în asigurarea respectării măsurilor de protecție, în informarea constantă și corectă a cetățenilor despre evoluția pandemiei, și să fie mobilizate la maximum.

“Dar mai ales să redirecționăm toate resursele umane pe care le avem și toate acțiunile pe care le întreprindem, inclusiv controalele către acele zone în care rata de răspândire este mai mare și unde există risc mai mare de răspândire”, a spus premierul.

32 de state se află pe lista cu țările din zona galbenă, actualizată de INSP

Lista cu ţările din zona galbenă, pentru care se impune carantina la domiciliu timp de 14 zile în cazul persoanelor care sosesc în România din acestea, a fost actualizată, pe ea regăsindu-se 32 de state. Noua listă intră în vigoare de joi, ora 0.00.

În data de 6 octombrie, pe listă se aflau 49 de ţări cu risc epidemiologic ridicat.

Măsura carantinei rămâne valabilă pentru cei care vin din ţări precum Spania, Israel, Cehia, Franţa, Belgia, SUA, Olanda, Marea Britanie sau Republica Moldova.

Potrivit listei publicate pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi aprobată marţi de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, se va impune carantina la domiciliu pentru 14 zile în cazul următoarelor ţări:

* Andorra
* Israel
* Muntenegru
* Cehia
* Polinezia Franceză
* Guam
* Argentina
* Belgia
* Bahrain
* Olanda
* Bahamas
* Aruba
* Gibraltar
* Spania
* Costa Rica
* Franţa
* Republica Moldova
* Marea Britanie
* Islanda
* Puerto Rico
* Bonaire, Saint Eustatius and Saba
* Armenia
* Liban
* Capul Verde
* Panama
* Slovacia
* Statele Unite ale Americii
* Columbia
* Kuweit
* Brazilia
* Malta
* Oman

Se exceptează de la această măsură persoanele care sosesc în România din ţările/zonele cu risc epidemiologic ridicat, dacă rămân pe teritoriul naţional pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) şi prezintă un test negativ pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea intrării pe teritoriul naţional.

Persoanele care sosesc în România din ţările/zonele cu risc epidemiologic ridicat şi intră în carantină pentru o perioadă de 14 zile pot ieşi după a 10-a zi, dacă efectuează un test pentru SARS-CoV-2 în a 8-a zi de carantină, iar rezultatul acestuia este negativ şi nu prezintă simptomatologie specifică.

Dr. Musta: Nu ştiu ce vom face cu persoanele care necesită internare. Toate locurile sunt ocupate

Medicul Virgil Musta, șeful secției de Boli infecțioase a Spitalului “Victor Babeș” din Timișoara, a declarat că nu a putut  să interneze trei bolnavi de COVID-19, pentru că nu mai sunt locuri în unitatea medicală.

„La nivelul sistemului de sănătate, presiunea e mare şi nu mai putem să facem faţă la numărul mare de pacienţi infectaţi cu coronavirus. (…) Dacă până acum aveam o zonă-tampon în spital, cu număr de paturi de folosit doar în situaţii dificile, încep şi aceste paturi să nu mai existe. Azi ar fi trebuit să internez trei persoane care necesitau internare şi nu am avut niciun pat. Îmi pare rău, nu am avut unde să-i internez. Pe moment, am trimis aceste persoane la un spital suport-COVID care mai are câteva paturi, doar că în 2-3 zile, nici acesta nu va mai avea locuri. Nu ştiu ce vom face cu persoanele care necesită internare”, a atenționat dr. Virgil Musta, la un post de televiziune.

Ministerul Sănătății, în control la Spitalul „Marie Curie” și SJU Ploiești

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Oana Grigore, a declarat că Inspecţia Sanitară de Stat şi Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii vor începe miercuri o acţiune de evaluare a modului de gestionare a activităţii la nivelul Spitalului „Marie Curie”, inclusiv la Secţia ATI.

De asemenea, o echipă de control a Inspecţiei de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii (MS) a ajuns, miercuri, la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Ploieşti pentru a face verificări cu privire la circuitele şi secţiile de terapie intensivă, după cum a declarat directorul medical al unităţii, Andrei Ilinca, potrivit Agerpres.

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat, marţi seară, după şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, că va trimite la Ploieşti Inspecţia de Stat în contextul în care la SJU ar fi ajuns pacienţi care aveau nevoie de îngrijiri în regim de terapie intensivă, însă unitatea sanitară nu avea locuri disponibile, în condiţiile în care unitatea mobilă de ATI nu este operaţională de la finalul lunii august.

Directorul medical al SJU Ploieşti a precizat că la acest spital au fost detaşaţi patru rezidenţi care au făcut gărzi permanent, asigurând cea de-a doua linie de gardă pentru pacienţii COVID-19.

GCS: România a înregistrat un nou record de infectări, de peste 4.000 de cazuri

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.016 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, miercuri, pe teritoriul României, au fost confirmate 164.477 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 122.714 pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 894 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

De asemenea, până miercuri, 5.601 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 13.10.2020 (10:00) – 14.10.2020 (10:00) au fost raportate 66 de decese (38 bărbați și 28 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 de ani, 8 decese la categoria 50-59 de ani, 14 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 23 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 19 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.439. Dintre acestea, 686 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.740.624 de teste. Dintre acestea, 31.318 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 18.899 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 12.419 la cerere.

Pe teritoriul României, 15.843 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.959 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 36.250 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 43 de persoane.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.256 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.088 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 4.678 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 659.850 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 5 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.812 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 2.999 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 122 în Austria, 21 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo și Qatar. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.