CNAS: Noul contract cadru va include serviciile legate de telemedicină

Preşedintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat că în viitorul pachet de servicii medicale din noul contract cadru, alături de teleconsultaţii, ar putea fi introduse şi alte tipuri de servicii legate de telemedicină, precum teleradiologia.

„Vom integra aceste servicii (n.r. acordate prin telemedicină) în cadrul noului contract cadru şi a normelor de aplicare a acestora pentru anul 2021. (…) Vom crea acest portal pentru raportarea şi ulterior decontarea serviciilor la distanţă. Nu numai teleconsultaţiile vor fi introduse în noul contract cadru, ci şi alte tipuri de servicii legate de telemedicină şi intenţionăm să introducem şi teleradiologia în cadrul viitorului pachet de servicii medicale pe care îl vom construi pentru anul 2021”, a spus Cojan, în cadrul Conferinţei ThinkHealth.

În opinia sa, telemedicina reprezintă o necesitate pentru a asigura accesul la servicii de calitate şi în zonele în care există deficit de personal medical.

Preşedintele CNAS a afirmat că, în cadrul exerciţiului financiar 2014 – 2020 al UE, CNAS va accesa fonduri europene pentru dezvoltarea a trei proiecte de informatizare.

Unul dintre proiecte are ca obiectiv dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de management, denumit „Sistem integrat de management în sistemul de asigurări sociale de sănătate”. Acest sistem va permite elaborarea de rapoarte, analize şi studii menite să optimizeze şi să consolideze capacitatea decizională a CNAS, prin prelucrarea datelor specifice colectate în Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Astfel, din PIAS vor fi generate rapoarte personalizate în vederea efectuării analizelor, studiilor şi statisticilor.

Potrivit preşedintelui Adela Cojan, un alt proiect important, pentru care CNAS a demarat procedurile de accesare de fonduri nerambursabile, este extinderea Dosarului Electronic de Sănătate (DES), care a fost conceput iniţial pentru medicina primară şi spitale, însă este necesar să fie dezvoltat pe întreg lanţul de servicii medicale.

„Al treilea proiect este Sistemul Informatic pentru Gestionarea Modernă a Accesului la Servicii Medicale Acte, Recomandări şi Tehnologii (SIGMA SMART) un proiect care se doreşte a fi derulat în parteneriat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) şi care are ca obiectiv general optimizarea fluxurilor de date şi monitorizarea electronică a serviciilor medicale decontate din FNUASS. Proiectul prevede construcţia unui portal în care asiguraţii şi furnizorii de servicii medicale aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate pot efectua programări electronice ale serviciilor medicale de care pacienţii au nevoie”, a mai spus Adela Cojan.

UE a convenit cu producătorul Remdesivir să plătească 1 miliard de euro pentru aprovizionarea pe 6 luni

Uniunea Europeană a convenit să plătească companiei farmaceutice Gilead peste 1 miliard de euro pentru aprovizionarea cu Remdesivir, timp de şase luni de zile, potrivit Reuters.

Decizia vine cu puţin timp înainte de publicarea rezultatelor finale ale celui mai mare studiu clinic pentru medicamentul antiviral destinat tratării COVID-19, potrivit Reuters.

Acordul a avut loc pe fondul deficitului de Redemsivir din statele UE, care ar fi putut grăbi decizia înainte de publicarea rezultatelor definitive cu privire la eficacitatea Remdesivir şi posibila sa toxicitate.
UE a semnat săptămâna trecută un contract cu compania americană care va permite celor 27 de state membre şi unor 10 ţări partenere, inclusiv Marii Britanii, pentru o comandă de până la 500.000 de serii de tratament cu remdesivir, în următoarele şase luni.

Preţul convenit şi nedivulgat anterior pentru fiecare serie de tratament este de 2.070 euro (2.440 dolari), suma totală fiind de 1,35 miliarde de euro, potrivit unei persoane apropiate situaţiei.

În pofida mărimii contractului, preţul pe tratament este în concordanţă cu cel plătit de ţările UE într-un acord de aprovizionare mult mai mic convenit în iulie, pentru tratarea a aproximativ 30.000 de pacienţi, cu o serie de tratament de şase doze.

În cadrul noului acord, guvernele europene incluse de contract vor plăti către Gilead numai atunci când vor cumpăra doze.

 

Medicii de ambulator, scrisoare deschisă către SNMF: Purtăm aceeași bătălie

Reprezentanţii Asociaţiei Profesionale a Medicilor de Ambulator au afirmat că medicii din ambulator şi cei de familie poartă „aceeaşi bătălie” şi tratează aceiaşi pacienţi, se arată într-un comunicat al APMA.

Potrivit aceleiași surse, unele luări de poziţie ale reprezentanţilor Societăţii Naţionale de Medicina Familiei „lezează prin neclaritatea exprimării, dacă nu chiar prin intenţie declarată” sentimentele medicilor specialişti din ambulatoriu.

” Şi medicii de familie şi medicii specialişti din ambulatoriu tratează aceiaşi pacienţi. Cei care nu au nevoie de spital sau cei care nu pot ajunge la spital în vremurile tulburi ale pandemiei. Atunci când competenţele unui medic de familie sunt depăşite, pacientul merge la medicul specialist. Când agravarea unei boli depăşeşte limitele competenţelor profesionale ale medicului de familie, pacientul merge la medicul specialist, după care se întoarce la medicul de familie. (…) Ambele categorii au limite profesionale, care ţin de pregătirea lor specifică. Nu este vorba de superioritatea uneia faţă de cealaltă”, afirmă reprezentanţii APMA într-o scrisoare deschisă adresată SNMF.

În opinia APMA, colaborarea dintre medicii din ambulator şi cei de familie ar trebui să fie mai „strânsă decât oricând”, mai ales în contextul pandemiei.

„Din păcate, unele luări de poziţie ale reprezentanţilor S.N.M.F. lezează prin neclaritatea exprimării, dacă nu chiar prin intenţie declarată sentimentele medicilor specialişti din ambulatoriu. Nu, dragi colegi, noi NU am tras obloanele în starea de urgenţă. Doar ambulatoriile de spital au fost forţate să o facă. Noi am fost alături de voi, în cabinete. Noi ne-am îngrijit pacienţii. Care sunt şi ai voştri”, se arată în scrisoarea deschisă.

APMA afirmă că medicii din ambulator nu au primit „nici măcar promisiuni de stimulente, nici ajutoare, cât de mici, de la minister, casă de asigurări sau primării” în perioada stării de urgenţă.

„Nu am primit scutiri de impozit pe clădiri prin lege. Nici măcar valoarea punctului nu ne-a crescut atunci când v-a crescut vouă în 2019. (…) Noi nu v-am atacat niciodată. Nici măcar prin omisiune. De aceea am fost surprinşi când, repetat, în luările de poziţie ale reprezentanţilor dumneavoastră, aţi spus că voi aţi preluat întregul şoc al pacienţilor care nu au mai avut loc în spitale. Noi unde eram atunci? Nu în cabinetele de lângă uşa voastră? Nu împreună am avut grijă de pacienţii cronici? Nu cardiologii, diabetologii, oftalmologii, ginecologii, etc. v-au ajutat în îngrijirea acelor pacienţi? (…) Ar trebui poate, ca un semn de minimă politeţe, să vă cereţi scuze pentru ceea ce a fost o scăpare de limbaj şi să mergem împreună mai departe ca doi parteneri care se respectă. Pe viitor nu mai uitaţi că suntem în aceiaşi barcă”, afirmă APMA.

SNMF a afirmat că în 15 martie, odată cu declararea stării de urgenţă, a avut loc practic blocarea accesului pacienţilor non-COVID la spitale, închiderea temporară a celor mai multe cabinete din ambulatoriile de specialitate şi transferarea îngrijirilor asigurate până atunci de către spitale şi ambulatoriile de specialitate către medicii de familie.

Contribuția României la găsirea unui vaccin antiCOVID: Bugetul Sănătății, suplimentat cu 200.000 euro

Bugetul Ministerului Sănătății va fi suplimentat din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, în vederea plății contribuției voluntare a României în cadrul răspunsului mondial la pandemia de coronavirus pentru identificarea unui vaccin împotriva COVID- 19, se arată într-un proiect de hotărâre, aflat în transparență decizională.

Astfel, potrivit proiectului, plata contribuției financiare voluntare a României la bugetul Coaliției pentru Inovarea Pregătirii Epidemiologice (CEPI) pentru anul 2020 va fi în limita echivalentului în lei a sumei de 200 000 euro și a comisioanelor bancare aferente.

Contribuția României vine în contextul în care Uniunea Europeană a demarat o campanie de strângere de fonduri ca răspuns mondial la pandemia de coronavirus.

Organizația Mondială a Sănătății și organizațiile mondiale din domeniul sănătății au lansat un apel comun la acțiune pentru dezvoltarea unui acces rapid și echitabil la metode de diagnosticare, la terapii și la vaccinuri împotriva COVID-19, care să fie sigure, de calitate, eficace și la prețuri accesibile.

“Apreciind demersurile de coordonare la nivel global în vederea gestionării și combaterii pandemiei COVID–19 și considerând că dezvoltarea, producția și distribuția la scară largă de vaccinuri reprezintă un element cheie în demersurile de depășire a crizei actuale, România, prin angajamentul public asumat de ministrul sănătății care a participat la evenimentul din data 4 mai 2020, a avansat suma de 200.000 euro reprezentând contribuția țării noastre la eforturile comune de strângere de fonduri pentru dezvoltarea vaccinului împotriva virusul Sars-Cov2”, se arată în nota de fundamentare a proiectului legislativ.

 

Bacteriile încalcă legile evoluției pentru a dezvolta rezistența la antibiotice, potrivit unui studiu

Un studiu australian publicat marţi a dezvăluit modalitatea prin care bacteriile sunt capabile să încalce regulile evoluţiei pentru a dezvolta rezistenţă la antibiotice.

Conform teoriei tradiţionale privind evoluţia, transmiterea genelor se face de la părinte la descendenţi, proces cunoscut şi sub numele de transfer de gene pe verticală (VGT). Însă o echipă de cercetători de la Universitatea Monash din Australia a descoperit că bacteriile au reuşit să transmită gene rezistente la antibiotice prin intermediul transferului de gene pe orizontală (HGT), chiar şi atunci când nu erau constrânse de condiţiile din mediul înconjurător pentru a face asta, sfidând astfel legile selecţiei naturale.

Unul dintre coautorii raportului studiului, doctor Mike McDonald, a explicat că cercetarea a fost realizată după ce oamenii de ştiinţă au documentat rezistenţa la antibiotice în locaţii în care nu ar fi fost necesar să se manifeste.

‘‘Genele pentru rezistenţa la antibiotice ale bacteriilor care trăiesc în mediile spitaliceşti, în canalizare şi ferme sunt frecvente, deoarece în astfel de locuri există antibiotice ca urmare a activităţilor umane”, a explicat el. ”Cu toate acestea, atunci când oamenii de ştiinţă au analizat medii fără antibiotice, de exemplu păduri sau estuare, s-au detectat totuşi gene de rezistenţă la antibiotice”, a menţionat el.

Pentru a înţelege cum este posibil acest lucru, echipa de cercetători a monitorizat dezvoltarea bacteriilor fără expunerea la antibiotice, însă a permis HGT în cazul acestora de la bacterii deja rezistente la antibiotice, relatează Xinhua, citată de Agerpres.

După ce oamenii de ştiinţă au expus bacteriile studiate la antibiotice au constatat un nivel de rezistenţă la aceste substanţe, mai mult decât în cazul celor care nu beneficiaseră de HGT.

”Am constatat că populaţiile care au beneficiat de HGT ar putea supravieţui tratamentului cu antibiotice; populaţiile de control care nu au fost expuse la HGT nu au supravieţuit”, a spus McDonald.

Potrivit cercetătorilor, această constatare demonstrează că genele de rezistenţă la antibiotice se pot răspândi în populaţii care nu se confruntă cu antibiotice.

Acest lucru ar putea explica, de asemenea, de ce pacienţii prezintă încă bacterii rezistente la antibiotice mult timp după încheierea tratamentului cu antibiotice şi de ce bacteriile dezvoltă rapid rezistenţă chiar şi în cazul în care nu au fost expuse anterior la antibiotice, a explicat McDonald.

Deşi anterior se credea că adaptările genetice se manifestă doar atunci când există un beneficiu imediat pentru supravieţuire, McDonald a afirmat că ”lucrarea noastră demonstrează că dacă HGT are posibilitatea de a transfera suficient din materialul genetic în populaţie poate reprezenta o forţă care se împotriveşte selecţiei naturale şi permite genelor care nu conferă un beneficiu să se răspândească în populaţie”.

Un studiu finlandez susține că imunitatea potenţială contra COVID-19 „ar dura cel puţin patru luni”

Anticorpii pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 se menţin în organism timp de cel puţin patru luni după infectare şi ar oferi imunitate împotriva coronavirusului în această perioadă, potrivit unui studiu publicat marţi de Institutul Naţional pentru Sănătate şi Asistenţă Socială (THL) din Finlanda.

Cercetarea, efectuată de THL în colaborare cu oraşul Helsinki, a analizat, începând din luna martie, 129 de persoane din 39 de familii în care cel puţin unul dintre membri a prezentat rezultate pozitive la testul PCR pentru depistarea COVID-19.

Studiul a confirmat că 63 din cele 64 de persoane testate pozitiv au dezvoltat anticorpi în prima lună de la infectare şi, în plus, au identificat anticorpi la alte 17 persoane care au avut rezultate negative la testul PCR.

Aproape toţi subiecţii COVID-19 pozitivi au format anticorpi în prima lună după infectare, notează YLE. Majoritatea subiecţilor infectaţi au prezentate forme uşoare de boală şi nu au necesitat spitalizare.

Potrivit THL, cantitatea de anticorpi la persoanele infectate a scăzut pe perioada monitorizării, deşi la patru luni de la infectare aproape toţi subiecţii aveau încă anticorpi, relatează EFE şi site-ul postului finlandez de televiziune YLE, yle.fi, citate de Agerpres.

”Rezultatele în urma studiului THL confirmă dovezile conform cărora anticorpii produşi după o infecţie naturală şi imunitatea potenţială ar dura cel puţin patru luni”, a declarat Merit Melin, cercetătoare la THL şi conducătoarea studiului, citată într-un comunicat.

Melin a recunoscut că nu se cunoaşte deocamdată cu certitudine ce tip de imunitate protejează corpul uman împotriva unei noi infecţii COVID-19, deşi experţii consideră că este cea furnizată de anticorpii neutralizanţi.

De asemenea, nu se ştie cu siguranţă cât timp persistă în organism anticorpii specifici împotriva virusului SARS-CoV-2, care cauzează COVID-19, deoarece investigaţiile efectuate până în prezent prezintă rezultate foarte diferite.

THL consideră că rezultatele sunt promiţătoare din perspectiva dezvoltării unui vaccin, se mai arată pe site-ul YLE.

„Deoarece vaccinarea vizează de asemenea să producă anticorpi neutralizanţi de lungă durată, este promiţător că imunitatea obţinută după infectare durează mai mult decât s-a raportat anterior”, a declarat Hanna Nohynek, medic la THL, citată în comunicat.

THL intenţionează să continue studiul pentru a examina prevalenţa anticorpilor şi posibila imunitate la persoanele infectate după şase şi şapte luni, rezultate aşteptate până la sfârşitul acestui an.

Norvegienii vor fi vaccinați gratuit contra COVID-19

Norvegia va oferi vaccinul împotriva COVID-19 gratuit cetăţenilor săi, acesta urmând să fie inclus în programul naţional de vaccinare, a anunţat marţi guvernul de la Oslo.

”Dorim ca un număr cât mai mare de oameni posibil să beneficieze de oferta de a primi un vaccin sigur şi eficace. De aceea vaccinarea va fi gratuită”, a explicat într-o declaraţie premierul norvegian, Erna Solberg.

”UE a încheiat până în prezent acorduri cu trei producători de vaccinuri diferiţi şi negociază acorduri cu alţi producători. Norvegia (ţara nemembră a UE, n.red.) este acoperită de aceste acorduri prin acordurile de recomercializare încheiate cu Suedia”, mai precizează declaraţia. Conform înţelegerii dintre guvernele de la Stockholm şi Oslo, Suedia va achiziţiona mai multe vaccinuri din schema de achiziţie a UE, pe care le va revinde Norvegiei.

Norvegia face parte şi din COVAX, schema globală de distribuţie a vaccinurilor împotriva COVID-19 susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), din care fac parte 171 de ţări, inclusiv China, dar fără SUA şi Rusia, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

Obiectivele programului OMS sunt să ofere un acces echitabil la vaccinurile împotriva COVID-19 deopotrivă pentru statele bogate şi cele sărace, să descurajeze o competiţie între ţări pentru obţinerea unor stocuri proprii cât mai mari de vaccin şi să fie vaccinate cu prioritate categoriile de risc în fiecare ţară.

Iniţiativa COVAX mai este gestionată, împreună cu OMS, de alianţa pentru vaccinuri GAVI şi de Coaliţia pentru Inovaţii de Răspuns Epidemic (Coalition for Epidemic Preparedness Innovations – CEPI). Norvegia este un donator atât pentru GAVI, cât şi pentru CEPI, aceasta din urmă având sediul la Oslo.

Starea de alertă va fi prelungită cu încă 30 de zile, a decis Comitetul Național pentru Situații de Urgență

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis că starea de alertă se prelungeşte pe teritoriul României cu încă 30 de zile, începând cu data de 15 octombrie, a anunțat ministrul Sănătății, dr. Nelu Tătaru în cadrul unei conferințe de presă comune cu șeful DSU, dr. Raed Arafat.

„Astăzi, în şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, s-a luat decizia de propunere a prelungirii stării de alertă cu încă 30 de zile, începând cu 15 octombrie. Tot astăzi s-a aprobat lista ţărilor cu risc epidemiologic din care se revine şi se păstrează aceleaşi reguli. Revenirea din aceste ţări impune un test negativ dacă se rămâne în ţară, în România, doar trei zile, iar dacă durata este mai mare se intră în carantină 14 zile, cu posibilitatea efectuării unui test în a 8-a zi şi, în cazul în care testul este negativ, se iese din carantină la 10 zile”, a declarat ministrul.

În cadrul aceleiași conferințe de presă, Raed Arafat a anunţat că purtarea măştii va deveni obligatorie în toate spaţiile deschise în zonele în care incidenţa infectărilor cu noul coronavirus depăşeşte 3 la mia de locuitori. Acolo unde incidenţa este de sub 3 la mia de locuitori, purtarea măştii este obligatorie în zonele aglomerate, inclusiv în zonele pietonale, zone de aşteptare.

„În orice zonă aglomerată, purtarea măştii va fi obligatorie”, a spus șeful DSU.

Raed Arafat a mai precizat că evenimente private precum nunţile, botezurile, aniversările, mesele festive în spaţii deschise, precum şi în spaţii închise sunt interzise în perioada următoare, până când va scădea numărul de persoane infectate cu noul coronavirus.

Referindu-se la programul teatrelor, cinematografelor, sălilor de spectacole, restaurantelor, cafenelelor, Arafat a spus că în şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă s-a decis că acolo unde incidenţa infectărilor cu noul coronavirus este sub sau egală cu 1,5 la mie, acestea vor funcţiona cu capacitatea de 50%.

„Atunci când incidenţa depăşeşte 1,5 la mie şi este până la 3 la mie, vor funcţiona cu capacitate de 30% iar programul va fi redus până la ora 23,00. Atunci când incidenţa depăşeşte 3 la mie, activitatea va fi sistată”, a precizat secretarul de stat.

Nelu Tătaru și Raed Arafat au participat astăzi la o întâlnire de lucru cu premierul Ludovic Orban și ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela.

Nou apel al președintelui la prudență și la respectarea regulilor de prevenire a răspândirii SARS-CoV-2

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut din nou apel la cetăţeni să fie prudenţi şi să respecte cu stricteţe toate regulile de prevenire a răspândirii noului coronavirus.

„Fac din nou apel la cetăţeni să fie prudenţi şi să respecte cu stricteţe toate regulile în vigoare”, a spus şeful statului într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Președintele a vorbit și despre contestările permanente ale regulilor sanitare şi ale măsurilor restrictive, în contextul pandemiei de SARS-CoV-2, care întreţin o stare de neîncredere.

„Contestările permanente ale regulilor sanitare şi ale măsurilor restrictive întreţin o stare de neîncredere, cu efecte nocive majore asupra sănătăţii publice. Experienţa din ultimele luni ne arată clar că situaţia poate fi ţinută sub control prin respectarea normelor sanitare şi prin luarea unor măsuri stricte, atunci când este nevoie, pentru perioade limitate de timp”, a spus şeful statului, într-o conferinţă de presă, la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis a subliniat că Guvernul trebuie să clarifice de urgenţă situația rezultatelor diferite cu privire la incidenţa cazurilor de COVID-19 prezentate de INSP și GCS.

„Este ciudat că două instituţii guvernamentale dau două rezultate diferite. După părerea mea, este o urgentă nevoie de corelare a datelor între aceste instituţii şi aştept ca Guvernul să clarifice aceste probleme de urgenţă”, a spus şeful statului.

Preşedintele a mai precizat că le-a solicitat premierului Ludovic Orban şi ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru, „să evalueze în timp real necesarul de paturi de la terapie intensivă” şi a subliniat că, în contextul pandemiei de COVID-19, „nu ne putem permite supraaglomerarea spitalelor”.

„Nu ne putem permite supraaglomerarea spitalelor şi imposibilitatea secţiilor de terapie intensivă de a mai primi şi trata cazurile severe. În acest sens, am solicitat prim-ministrului şi ministrului Sănătăţii să evalueze în timp real necesarul de paturi de la terapie intensivă şi să crească, de fapt, capacitatea secţiilor de terapie intensivă, pentru a fi pregătite şi pentru situaţii mai grave”, a mai spus Iohannis.

Criză de medici la DSP Sibiu; unii au probleme cu auzul după numărul mare de anchete epidemiologice

Directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sibiu, Gabriel Budescu, anunţă că instituţia pe care o conduce se confruntă cu o criză de medici epidemiologi, iar o parte din cei care lucrează s-au îmbolnăvit din cauza volumului prea mare de muncă, având probleme cu auzul.

„În acest moment, persoanele implicate în anchetele epidemiologice sunt în număr de şase şi care lucrează zilnic, inclusiv sâmbăta şi duminica. Când erau şi medicii şcolari, aveam 40. La şase oameni, când avem peste o sută, faceţi socoteală câte anchete revine unui om. O anchetă poate să dureze şi la o oră. Deci, într-o zi de lucru, un singur om ar trebui să lucreze peste 13-14 ore, la anchetele care îi revin. (…) Situaţia este destul de delicată, dar asta nu înseamnă că noi nu ne descurcăm. Chiar dacă din martie până acum, acei medici au stat cu telefonul la ureche, unii dintre ei, pot să vă spun, că aproape nu mai aud, pentru că în permanenţă au făcut acest lucru. Sunt situaţii care nu sunt cunoscute şi nu cred că ar fi bine să începem să le dezvoltăm, fiecare îşi face treaba acolo unde este pus. Sigur că da, şi medicii noştri s-au îmbolnăvit, nu de ‘CORONA’, dar de alte situaţii, dar şi dacă au fost bolnavi şi au fost acasă şi acolo au făcut aceste anchete”, a explicat, marţi, Gabriel Budescu, în timpul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Din cauza crizei de medicii de la DSP, unele anchete epidemiologice suferă întârzieri.

„Ţinând cont de acest lucru, da, este adevărat, unele anchete care sunt mai simple, sunt rămase în urmă, dar incidenţa nu ţine de anchetă”, a recunoscut directorul DSP Sibiu.

Potrivit sursei citate, la ultimul concurs organizat în urmă cu o jumătate de an nu s-a reuşit angajarea celor doi epidemiologi de care ar mai fi nevoie.

Anchetele epidemiologice se fac de către un medic şi un medic epidemiolog, motiv pentru care directorul DSP face apel la medicii de familie să vină voluntari.

„Am cerut ajutorul medicilor de familie şi nu am găsit medici interesaţi care să vină, bineînţeles voluntar, să facă aceste anchete”, a concluzionat Gabriel Budescu.