Un bebeluş de 12 luni înghite, în medie, 1,5 milioane de microparticule de plastic pe zi, din biberon

Un bebeluş înghite zilnic, în medie, peste un milion de microparticule de plastic desprinse din structura biberonului, potrivit unui studiu publicat luni, care sugerează câteva acţiuni utile pentru reducerea acestei cantităţi de particule ingerate, al căror impact asupra sănătăţii nu este deocamdată cunoscut, relatează AFP.

Autorii studiului publicat în jurnalul Nature Food au expus modele dintre cele mai bine vândute biberoane din polipropilenă la procedura de preparare recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) – sterilizarea biberonului, apoi prepararea formulei de lapte cu apă încălzită la minimum 70 de grade Celsius pentru eliminarea eventualelor bacterii periculoase. Rezultatul: unele biberoane eliberează până la 16 milioane de microparticule de plastic pe litru, iar temperatura joacă un rol esenţial.

Dacă apa pentru prepararea laptelui este încălzită la 95 de grade Celsius cantitatea de microparticule de plastic poate creşte, ajungând la 55 de milioane pe litru. La o temperatură a apei de 25 de grade Celsius cantitatea poate ajunge la puţin peste o jumătate de milion.

Un bebeluş de 12 luni înghite, în medie, 1,5 milioane de microparticule de plastic pe zi, potrivit cercetătorilor care s-au bazat în special pe numărul de biberoane vândute în 48 de ţări şi pe volumul de lapte consumat zilnic.

Expunerea zilnică este mai ridicată în ţările dezvoltate unde alăptarea este mai puţin frecventă – 2,3 milioane în America de Nord, 2,6 milioane în Europa.

”Ultimul lucru pe care îl dorim este să alarmăm excesiv părinţii, mai ales că nu avem suficiente informaţii despre consecinţele potenţiale ale microparticulelor de plastic asupra sănătăţii copiilor”, a comentat unul dintre autori, John Boland.

Unele studii au prezentat gradul de contaminare a alimentelor cu microplastic – WWF a estimat că o persoană medie înghite până la 5 grame de plastic în fiecare săptămână, greutatea unui card de credit.

Însă, lipsesc date privind impactul asupra sănătăţii al acestei ingestii sau riscurile chimice asociate cu eventualii aditivi.

„Este foarte posibil ca (particulele) să treacă pur şi simplu foarte repede prin corp”, a remarcat Oliver Jones, profesor la Universitatea RMIT din Melbourne, care nu a fost implicat în acest studiu, citat de Science Media Centre.

Cu toate acestea, autorii dau sfaturi pentru a limita expunerea copiilor la microparticulele de plastic. Ei recomandă clătirea biberoanelor de trei ori în apă rece după sterilizare, pregătirea laptelui praf într-un recipient care nu este din plastic înainte de a turna lichidul răcit în biberon şi evitarea agitării excesive a biberonului. De asemenea, specialiştii recomandă evitarea introducerii biberonului în cuptorul cu microunde.

Pentru încălzirea apei, autorii nu recomandă recipientele electrice din plastic care eliberează ”un număr similar de microparticule de plastic”.

Studiul nu a analizat biberoanele din sticlă, care, desigur, ”nu eliberează particule”, dar sunt ”grele şi casabile” şi rămân în plan secundar pe piaţă, au notat autorii.

Având în vedere utilizarea pe scară largă a modelelor confecţionate din plastic, ”studierea destinaţiei finale şi a parcursului microparticulelor de plastic prin corp este următorul nostru pas”, au declarat autorii pentru AFP, adăugând că intenţionează să se concentreze pe probleme de imunologie şi biochimie asociate ingestiei de micro sau chiar nanoparticule de plastic.

Dr. Emilian Popovici: Imunitatea post COVID-19 este în unele cazuri mai puțin „robustă”

Vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, conf.univ.Dr. Emilian Damian Popovici, îi sfătuiește pe cei care au trecut prin infecția cu noul coronavirus să nu abandoneze măsurile de protecție pentru că deși nu sunt foarte frecvente, reinfecțiile sunt posibile.

Medicul epidemiolog conf.univ.Dr. Emilian Damian atenționează că imunitatea sau protecția post COVID-19 este in unele cazuri mai puțin „robustă” și de o durată „mai greu precizabilă”.

„Având în vedere faptul că pe măsura trecerii timpului, numărul celor care au trecut prin infecția COVID-19 este în creștere, consider util să vin în fața voastră cu o nouă recomandare. Așa cum se știe imunitatea sau protecția post infecția COVID-19 este in unele cazuri mai puțin robustă și de o durată mai greu precizabilă. De aceea sfatul meu pentru cei care au trecut prin infecție este să nu abandoneze măsurile de protecție, fiindcă în cazul în care fac parte din categoria menționată și ajung la un moment dat să aibă un contact infectant cu un transfer de virus reprezentativ, reinfecțiile deși nu sunt foarte frecvente, sunt posibile! Este bine să avem în vedere și acest aspect de pe acum și să ne însușim un comportament care să reflecte respect atât pentru propria sănătate cât și pentru sănătatea celor din jurul nostru!”, după cum a transmis conf.univ.Dr. Emilian Damian Popovici.

Ziua internaţională a osteoporozei: 200 de milioane de femei, afectate la nivel internațional

Ziua internaţională a osteoporozei este marcată anual pe data de 20 octombrie, în contextul în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a identificat osteoporoza ca reprezentând o problemă majoră de sănătate publică.

Potrivit OMS, osteoporoza afectează predominant femeile, dar şi bărbaţii se confruntă cu această boală.

Datele Fundaţiei Internaţionale pentru Osteoporoză arată că la nivel mondial, osteoporoza afectează aproximativ 200 de milioane de femei.  Și asta în timp ce în Uniunea Europeană, spre exemplu, aproximativ 30% dintre femeile aflate la menopauză sunt diagnosticate cu osteoporoză.

Ziua internaţională a osteoporozei a fost iniţiată de Societatea Naţională pentru Osteoporoză din Marea Britanie, în anul 1996, şi susţinută de Comisia Europeană, iar ulterior a fost marcată de Fundaţia Internaţională pentru Osteoporoză. În anii 1998 şi 1999, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a devenit copartener al marcării acestei zile.

Osteoporoza, care înseamnă „os poros”, fiind o boală în care densitatea osoasă şi calitatea osului sunt reduse, iar pe măsură ce oasele devin mai poroase şi mai fragile, riscul de fractură este mult crescut.  Potrivit Fundaţiei Internaţionale pentru Osteoporoză, de multe ori nu există simptome până când se produce prima fractură.

Cifrele mai arată că în întreaga lume, una din trei femei şi unul din cinci bărbaţi sunt expuşi riscului unei fracturi osteoporotice. De fapt, se estimează că o fractură osteoporotică apare la fiecare 3 secunde. Cele mai frecvente fracturi asociate cu osteoporoza apar la nivelul şoldului, coloanei vertebrale şi încheieturii mâinii. Probabilitatea apariţiei acestor fracturi, în special la nivelul şoldului şi coloanei vertebrale, creşte odată cu vârsta atât la femei, cât şi la bărbaţi.

 

 

Ce măsuri intră de azi în vigoare în București pentru limitarea răspândirii noului coronavirus

Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență a decis, luni, luarea mai multor măsuri împotriva răspândirii noului coronavirus, ca urmare a depășirii ratei de incidență de 3/1.000 de locuitori.

Astfel, începând de marți este obligatorie purtarea măștii de protecție atât în spațiile închise cât și în spațiile deschise, potrivit Prefecturii Municipiului București.

De asemenea, unitățile de învățământ își vor desfășura activitatea în mediul on-line, în scenariul prevăzut de ordinul Ministrului Educației și Cercetării respectiv în Scenariul Roșu.

Potrivit aceleiași surse, toate activitățile desfășurate în interior, în restaurante, cafenele, cinematografe, săli de spectacole, săli de jocuri de noroc sunt interzise.

Aceste măsuri sunt valabile pentru următoarele 14 zile, începând cu data de 20 octombrie.

Reprezentanții Prefecturii au precizat că activitatea desfășurată în creșe, after-school-uri este permisă în continuare conform Ordinului comun al Ministrului Educației și Cercetării, al Ministrului Sănătății și al Ministrului Muncii și Protecției Sociale.

Totodată, desfășurarea activităților în învățământul superior va fi reglementată de senatul fiecărei universități, acestea având autonomie universitară, conform reglementărilor în vigoare.

 

Noul coronavirus rezistă pe piele de patru ori mai mult decât virusul gripal, potrivit unui studiu

Noul coronavirus SARS-CoV-2 rămâne activ pe piele timp de nouă ore, au constatat cercetători japonezi care confirmă necesitatea spălării mâinilor pentru a lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

Prin comparaţie, agentul patogen care provoacă gripa supravieţuieşte circa 1,8 ore, se arată în studiul publicat luna aceasta de revista Clinical Infectious Diseases.

„Supravieţuirea timp de 9 ore a SARS-CoV-2 (care provoacă boala COVID-19) pe pielea umană poate creşte riscul de transmitere prin contact, comparativ cu virusul gripei A (H1N1), accelerând astfel pandemia”, relevă studiul.

Cercetătorii japonezi au testat eşantioane de piele prelevate la autopsie de la persoane decedate, aproximativ la o zi după moarte.

Coronavirusul şi virusul gripei devin ambii inactivi la 15 secunde după aplicarea soluţiei cu etanol folosit în dezinfectantele pentru mâini, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Supravieţuirea mai îndelungată a SARS-CoV-2 pe piele poate creşte riscul de transmitere prin contact, dar igiena mâinilor poate reduce acest risc”, remarcă studiul.

Studiul susţine recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind spălarea frecventă şi completă a mâinilor, pentru a limita contagierea şi transmiterea virusului.

Cel puţin 1.105.691 de decese şi aproape 39,4 de milioane de contagieri au fost raportate în lume, de la declanşarea pandemiei în China la sfârşitul anului trecut, potrivit unui bilanţ realizat sâmbătă de AFP
Prin comparaţie, agentul patogen care provoacă gripa supravieţuieşte circa 1,8 ore, se arată în studiul publicat luna aceasta de revista Clinical Infectious Diseases.

„Supravieţuirea timp de 9 ore a SARS-CoV-2 (care provoacă boala COVID-19) pe pielea umană poate creşte riscul de transmitere prin contact, comparativ cu virusul gripei A (H1N1), accelerând astfel pandemia”, relevă studiul.

Cercetătorii japonezi au testat eşantioane de piele prelevate la autopsie de la persoane decedate, aproximativ la o zi după moarte.

Coronavirusul şi virusul gripei devin ambii inactivi la 15 secunde după aplicarea soluţiei cu etanol folosit în dezinfectantele pentru mâini.

„Supravieţuirea mai îndelungată a SARS-CoV-2 pe piele poate creşte riscul de transmitere prin contact, dar igiena mâinilor poate reduce acest risc”, remarcă studiul.

Studiul susţine recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind spălarea frecventă şi completă a mâinilor, pentru a limita contagierea şi transmiterea virusului.

Cel puţin 1.105.691 de decese şi aproape 39,4 de milioane de contagieri au fost raportate în lume, de la declanşarea pandemiei în China la sfârşitul anului trecut, potrivit unui bilanţ realizat sâmbătă de AFP.

Președintele va cere Ministerului Sănătății o informare referitoare la infecțiile nosocomiale

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că va solicita Ministerului Sănătăţii o informare în legătură cu infecţiile nosocomiale.

„Despre infecţiile nosocomiale voi cere o informare la Ministerul Sănătăţii, după care putem să vedem de ce s-a raportat zero. Mi se pare cel puţin ciudat, în condiţiile în care s-au luat măsuri de îmbunătăţire a situaţiei, dar de la ce am avut la zero cred că este cale lungă şi voi cere o explicaţie pentru asta”, a spus şeful statului, într-o conferinţă de presă, la Palatul Cotroceni.

https://www.facebook.com/SanatateaTV/videos/979207042563132/

Cum arată cursa pentru vaccinul contra COVID-19 potrivit AFP

Zeci de companii, de la startup-uri din domeniul biotehnologiei până la Big Pharma, se întrec în cursa pentru un vaccin sigur şi eficient împotriva COVID-19, pentru că lumea are nevoie de un astfel de vaccin dar şi pentru profitul potenţial pe care un astfel de vaccin ar putea să-l aducă.

AFP prezintă o actualizare a situaţiei din această cursă pentru obţinerea unui ”proiectil” magic împotriva coronavirusului care a ucis deja peste 1 milion de oameni în întreaga lume.

Câte vaccinuri sunt în pregătire?

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a identificat 42 de „vaccinuri candidate” în stadiul testelor clinice, faţă de 11 câte erau la jumătatea lunii iunie.

Zece dintre ele se află în cel mai avansat punct din „faza 3” de testare, punct în care este verificată eficacitatea vaccinului la scară largă, în general pe zeci de mii de persoane de pe mai multe continente, relatează Agerpres.

Ce fel de vaccinuri?

Unele metode pentru obţinerea unui vaccin sunt deja încercate şi verificate în timp, iar altele rămân experimentale.

Vaccinurile „clasice” inactivate folosesc un corpuscul viral ce a fost inactivat, „mort”, în timp ce altele folosesc tulpini virale slăbite sau „atenuate” care sunt totuşi suficient de virulente pentru a declanşa producţia de anticorpi, dar fără să provoace îmbolnăviri.

Aşa-numitele vaccinuri „sub-unitare” conţin un fragment derivat din agentul patogen pentru a produce un răspuns imunitar corespunzător.

Varietăţile de tip „vector viral” folosesc alte forme de virus „viu” pentru a transmite ADN în celulele umane, declanşând un răspuns imunitar. Spre exemplu, un virus al pojarului, modificat cu o proteină specifică noului coronavirus poate fi folosit împotriva COVID-19.

Există şi vaccinuri experimentale bazate pe gene, care folosesc fragmente ADN sau ARN.

Care sunt rezultatele?

Până în prezent, doar rezultatele testelor din fazele 1 şi 2 au fost publicate în reviste şi jurnale medicale în regim peer-review.

Vineri, rezultatele preliminare care arată că vaccinul dezvoltat de compania chineză Sinopharm induce un răspuns imunitar au fost publicate în The Lancet.

Studii similare au prezentat în ultimele săptămâni stadiul de dezvoltare al unuia dintre vaccinurile ruseşti, precum şi pe cel al vaccinului de la Universitatea Oxford, al vaccinului creat de compania chineză CanSino şi al celui de la Moderna.

Deşi rezultatele preliminare sunt încurajatoare, este prea devreme pentru a şti dacă aceste vaccinuri vor fi un succes. Testele pentru două vaccinuri candidat – produse de Johnson & Johnson şi Eli Lilly – au fost, recent, oprite temporar din cauza unor îngrijorări legate de siguranţă.

Cazuri recente, în care pacienţi vindecaţi de COVID-19 s-au infectat pentru a doua oară cu o nouă tulpină, ridică întrebări cu privire la perioada de timp în care cei vaccinaţi vor fi şi protejaţi.

Viteză vs siguranţă

Companii susţinute de guvernele din China, Rusia şi SUA se întrec să fie primele care trec linia de sosire.

La începutul lunii august preşedintele rus Vladimir Putin a proclamat victoria, anunţând vaccinul Sputnik V înainte ca faza a 3-a de testare să înceapă. Însă puţini din afara Rusiei au acceptat să încerce acest vaccin, iar experţii au considerat că anunţul făcut de Putin a fost prematur.

Donald Trump a promis un vaccin înainte de alegerile din 3 noiembrie, însă este puţin probabil că se va putea ţine de cuvânt. La începutul acestei luni, Administraţia americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a anunţat că va avea nevoie de datele adunate timp de până la 2 luni după actul vaccinării înainte de a elibera o autorizaţie de urgenţă pentru folosirea unui vaccin. Iar vineri, Pfizer a anunţat că vaccinul său nu va fi gata până la jumătatea lui noiembrie.

Prefectura Prahova a trimis Ministerului Sănătății solicitarea ca două unități sanitare private să trateze pacienți COVID

Două unităţi sanitare private din judeţul Prahova vor trata pacienţi confirmaţi cu noul coronavirus, solicitarea de introducere a acestora în circuitul de gestionare a cazurilor COVID-19 fiind trimisă, luni, către Ministerul Sănătăţii, a anunţat Prefectura Prahova.

Potrivit sursei citate, cele două unităţi sanitare ar urma să pună la dispoziţia autorităţilor 30 de paturi pentru cazurile uşoare şi medii ale infecţiei cu virusul SARS-CoV-2.

Prefectul Cristian Ionescu a declarat, pentru Agerpres, că în cursul zilei a fost trimisă către Ministerul Sănătăţii solicitarea de introducere a celor două spitale în circuitul de gestionare a cazurilor de infectare cu noul coronavirus, aşteptările fiind ca în această săptămână să fie realizate toate procedurile.

În prezent, în Prahova sunt disponibile pentru pacienţii COVID-19 398 de paturi, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti – cu Secţia de Boli Infecţioase, Secţia de Pneumologie şi ATI, Spitalul Câmpina, care este spital suport, Spitalul de boli pulmonare Breaza, Spitalul de Psihiatrie Voila, Spitalul General CF Ploieşti, Spitalul de pneumoftiziologie Drajna şi spitalul privat Patrick Medical Center.

Siptome pe termen lung la majoritatea pacienților COVID internați, potrivit unui studiu

Mai mult de jumătate dintre pacienţii COVID-19 externaţi s-au confruntat în continuare cu simptome manifestate prin senzaţie de lipsă de aer, oboseală, anxietate şi depresie timp de două până la trei luni după infectare, conform concluziilor unui studiu restrâns efectuat în Marea Britanie.

Cercetarea, condusă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Oxford, a analizat impactul pe termen lung al COVID-19 asupra unui număr de 58 de pacienţi spitalizaţi cu această afecţiune.

S-a constatat că unii pacienţi prezentau anomalii la nivelul mai multor organe după ce s-au infectat cu noul coronavirus şi că inflamaţia persistentă a cauzat probleme timp de câteva luni.

Studiul nu a fost evaluat de către alţi oameni de ştiinţă, dar a fost publicat înainte de revizuire pe site-ul MedRxiv.

”Aceste constatări subliniază necesitatea de a explora în continuare procesele fiziologice asociate COVID-19 şi de a se dezvolta un model holistic, integrat, de îngrijire clinică pentru pacienţii noştri după ce au fost externaţi din spital”, a declarat Betty Raman, medic în cadrul Departamentului de Medicină Radcliffe de la Oxford, care a condus cercetarea.

Un raport iniţial al Institutului Naţional pentru Cercetare în domeniul Sănătăţii (NIHR) din Marea Britanie, publicat săptămâna trecută, a relevat că starea de boală prelungită după infectarea cu noul coronavirus poate implica o gamă largă de simptome care afectează toate zonele corpului şi mintea, relatează Reuters, citată de Agerpres.

Rezultatele studiului Oxford au demonstrat că la două până la trei luni de la debutul COVID-19 64% dintre pacienţi prezentau simptome manifestate prin senzaţie de lipsă de aer, iar 55% au raportat stare de oboseală semnificativă.

Analizele RMN au scos la iveală anomalii la nivelul plămânilor în cazul a 60% dintre pacienţii cu boala COVID-19, dar şi al rinichilor (29%), inimii (26%) şi ficatului (10%).

”Anomaliile detectate… sunt preponderent corelate cu markeri serici ai inflamaţiei”, a subliniat Raman. ”Acest lucru sugerează o potenţială legătura între inflamaţia cronică şi o deteriorare în curs a organelor”, a adăugat cercetătoarea.

Autorităţile din București aveau obligaţia de a explica populaţiei eventualele restricţii, spune președintele

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că „a fost foarte uşor de prevăzut că Bucureştiul va intra în scenariul trei” – stabilit după depăşirea incidenţei de infectare cu SARS-CoV de 3 la mia de locuitori, în două săptămâni – iar, în acest context, autorităţile locale aveau obligaţia de a explica populaţiei eventualele restricţii ce s-ar fi impus.

„A fost foarte uşor de prevăzut că Bucureştiul va intra în scenariul 3. Sigur, nu a fost uşor de prevăzut şi nici nu s-a aşteptat nimeni să spună dacă se întâmplă sâmbătă sau duminică sau luni sau marţi. Deci în detaliu, sigur, trebuie aşteptat calculul”, a afirmat şeful statului, în cadrul unei conferinţe de presă.

Klaus Iohannis a apreciat că „a fost evident că numărul de infectări va creşte şi nu va scădea şi atunci autorităţile locale au obligaţia, din timp, când se prevede o astfel de evoluţie, să meargă la o conferinţă de presă şi să explice”.

„Dragi oameni, vedeţi că este posibil, peste o săptămână, să intrăm în scenariul trei. Atunci vom purta mască şi elevii vor sta acasă, deci pregătiţi-vă ca să ţineţi copiii acasă’ – cam ceva la modul acesta, nimic sofisticat, nimic ultraştiinţific, ci comunicări de bun simţ, fiindcă nu toată lumea stă în mod natural cu ochii în televizor să urmărească cu punct şi virgulă care este rata în fiecare zi, dar au dreptul să fie informaţi din timp, atunci când se pregătesc şi este foarte probabil să se ia măsuri care efectiv le afectează viaţa”, a detaliat președintele.