Noul președinte CMR: CMR a rămas în urma vremurilor, el trebuie reorganizat și modernizat

Noul președinte al Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. dr. Daniel Coriu, își dorește ca instituția pe care o reprezintă să lupte pentru dezvoltarea și independența profesiei medicale.

Organizația care reprezintă aproximativ 55.000 de medici, Colegiul Medicilor din România (CMR), și-a stabilit direcțiile prioritare de acțiune în mandatul noului Birou Executiv, sub conducerea profesorului dr. Daniel Coriu, în calitate de președinte.

Prioritățile Colegiului Medicilor din România în mandatul noii conduceri sunt îmbunătățirea și dezvoltarea relației cu membrii CMR, modernizarea activității instituției, poziția medicului în societate și reechilibrarea relației de încredere medic-pacient.

Astfel, prioritățile CMR urmăresc mai multe direcții principale, precum relația cu profesia medicală, relația cu autoritățile și instituțiile din domeniul de activitate, activitatea organizațională și modul de funcționare a instituției și relația cu societatea civilă și asociațiile de pacienți.

Acestea au ca fundament profesionalismul și transparența, caracteristici esențiale în dezvoltarea activității instituției și a profesiei medicale în ansamblu.

„Doresc o reechilibrare a relației de încredere între medic și pacient

„Colegiul Medicilor din România este o instituție care reprezintă corpul medical în relație cu societatea, cu pacienții, cu instituțiile statului român, dar, mai ales, este organizația profesională a medicului român. Din păcate, în percepția actuală <<CMR a devenit, cu trecerea timpului, în primul rând o organizație birocratică, o organizație cu scop punitiv>>. CMR, de fapt, a rămas în urma vremurilor, el trebuie reorganizat și modernizat. Vrem și trebuie să schimbăm percepția medicilor în raport cu instituția și să recâștigăm încrederea medicilor că suntem un organism care luptă pentru dezvoltarea și independența profesiei medicale. Totodată doresc o reechilibrare a relației de încredere, care trebuie să existe obligatoriu între medic și pacient.”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

Astfel, pe termen scurt și mediu, CMR a stabilit o serie de obiective pentru fiecare dintre direcțiile de acțiune prevăzute.

Priorități în vederea consolidării și dezvoltării relației cu profesia medicală

  • Dezvoltarea Departamentului Juridic, cu focus pe urmărirea reglementărilor ce privesc profesia medicală și activitatea medicului.
  • Crearea unui Departament de Strategii care să ajute la elaborarea de proiecte necesare îmbunătățirii activității și dezvoltării profesiei medicale.
  • Realizarea de demersuri pentru finanțarea legală, corectă a asistenței medicale în relație cu Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
  • Înființarea unui subdepartament în cadrul Departamentului Social pentru verificarea tuturor cazurilor în care nu se aplică norma legală de asistență medicală gratuită și programul gratuit de protezare medicală, pentru medicii membrii CMR și familiile acestora, în condițiile în care deocamdată Art. 419, lit h. Legea 95/2006, care prevede că „medicii trebuie să beneficieze în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, […], atât medici în activitate cât și medicii pensionari, cât și soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea acestora”, nu se respectă aproape deloc.
  • Urmărirea și implicarea în proiecte ce vizează normarea legislativă corectă a activității medicului, în cursul orelor de program, și recompensarea diferențiată în funcție de munca prestată.
  • Aducerea în discuția Consiliului Național și a Adunării Generale a CMR a unei schimbări în Statutul Colegiului Medicilor din România, în concordanță cu legea, în care relația conflictuală pacientmedic să beneficieze mai întâi de o mediere. Comisia de Mediere poate fi atașată ca o primă cameră de audiere publică Comisiei de Jurisdicție teritoriale, înainte ca plângerea să își urmeze cursul actual spre Comisia de Disciplină teritorială. Astfel, multe dintre micile neînțelegeri, conflicte pacient-medic, și-ar putea găsi o rezolvare și nu ar escalada pe seama unei comunicări neadecvate.
  • Implicarea în înființarea unui Oficiu Național de Indemnizare a Accidentelor Medicale și a Afecțiunilor Iatrogene de tipul: accidente vaccinale, accidente anafilactice, accidente transfuzionale, infecții nosocomiale etc.

Priorități în vederea consolidării și dezvoltării relației cu autoritățile și instituțiile din domeniul de activitate

  • CMR trebuie să devină un partener activ de discuții și decizie în conformitate cu statutul său, pentru toate instituțiile statului român.
  • Stabilirea unui calendar periodic de întâlniri cu reprezentanții tuturor autorităților și instituțiilor relevante din domeniul de activitate, având ca obiective identificarea de soluții pentru îmbunătățirea activității medicale și dezvoltarea profesiei medicale.

Priorități în vederea modernizării activității instituției

  • Realizarea unui amplu proces de reorganizare internă pe principiile unei organizații profesionale perfect funcționale, active și implicate.
  • Modernizarea și digitalizarea întregii activități a instituției.
  • Realizarea unui audit periodic și implementarea unui sistem de evaluare a activității, respectiv de urmărire a realizării obiectivelor.
  • Publicarea electronică și trimiterea către toți membrii CMR a unui buletin legislativ lunar.
  • Realizarea unei comunicări digitale periodice cu membrii CMR.
  • Creșterea comunicării și transparenței organizaționale prin realizarea unui buletin de informare lunar, în format digital, care să fie difuzat membrilor CMR

 Priorități în vederea consolidării și dezvoltării relației cu societatea civilă și pacienții

  • Îmbunătățirea imaginii medicului în percepția publică la nivelul societății. Activitatea medicală trebuie să fie bazată pe profesionalism, corectitudine și transparență, iar medicul respectând aceste trei valori trebuie să fie perceput ca fiind un stâlp al societății.
  • Creșterea accesului la asistență medicală a populației țării, indiferent de zona geografică.
  • Dezvoltarea relației cu societatea civilă prin implicarea în programe și proiecte de responsabilitate socială ce vizează domeniul sănătății.
  • Dezvoltarea relației cu asociațiile de pacienți și cu pacienții prin implicarea în proiecte ce au ca obiective informarea corectă, din surse avizate, în privința diverselor afecțiuni.
  • Implicarea în proiecte de educație pentru sănătate și programe care promovează diferite acțiuni de prevenție în sănătate.
  • Îmbunătățirea relației medic-pacient. Succesul actului medical se bazează pe încrederea totală în această relație. Din păcate, în ultimul timp, asistăm la o degradare a acestei relații, degradare care generează un impact negativ inclusiv asupra rezultatelor actului medical (medicină defensivă, neasumare de responsabilitate, lipsa accesului la cea de a doua opinie în cazurile speciale).

„Colegiul trebuie să devină un partener activ, pe poziții egale, cu toate instituțiile relevante pentru domeniul Sănătății. Strategia pe termen lung-mediu va cuprinde și schimbarea reglementărilor la nivel intern, dar vom avea o poziție foarte fermă și pentru existența unei noi legi a sănătății.”, a mai precizat prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

Concursul de rezidenţiat al UMF Cluj-Napoca va avea loc în 30 de săli

Concursul de rezidenţiat organizat fizic de Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Cluj-Napoca va avea loc în 30 de săli, pentru a se evita răspândirea COVID-19.

„Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca va lua măsuri extraordinare astfel încât concursul naţional de rezidenţiat din 15 noiembrie să se desfăşoare în condiţii optime de siguranţă sanitară şi distanţare fizică pentru toţi cei implicaţi în acest proces, candidaţi şi organizatori. (…) Pentru a se putea asigura distanţarea fizică necesară, de 2 metri, în timpul concursului, acesta se va desfăşura în peste 30 de săli, din mai multe locaţii din Cluj-Napoca: amfiteatrele UMF „Iuliu Haţieganu”, amfiteatre ale Universităţii Babeş-Bolyai, amfiteatre ale Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Sala Polivalentă BT Arena, Sala Sporturilor Horia Demian, sălile de conferinţe de la Grand Hotel Italia şi Grand Hotel Napoca. Pentru siguranţa cadrelor didactice şi a candidaţilor, sălile de examen vor fi curăţate şi dezinfectate cu biocide autorizate şi se vor aerisi cu cel puţin 30 de minute înainte. Nu vor fi folosite aparatele de aer condiţionat, având în vedere riscul de posibilă diseminare a infecţiei cu SARS-CoV-2. Aerisirea sălilor de concurs se va repeta la interval de o oră”, se arată într-un comunicat al UMF din Cluj-Napoca.

Concursul de intrare în rezidenţiat pe post şi în rezidenţiat pe loc este organizat de Ministerul Sănătăţii, UMF „Iuliu Haţieganu” fiind centru de examinare. Examenul scris va începe duminică, 15 noiembrie, la ora 10:00, va avea durata de patru ore şi se va susţine în trei domenii: medicină, medicină dentară şi farmacie. Candidaţii vor primi rezultatele pe loc, după încheierea examenului, corectarea grilelor realizându-se în mod electronic.

De asemenea, pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2, UMF „Iuliu Haţieganu” a creat circuite de deplasare a candidaţilor la accesul şi la ieşirea din sălile de examen, cu păstrarea distanţei, asigurându-se o suprafaţă minimă de 4 mp pentru fiecare candidat, iar supraveghetorii vor avea la dispoziţie apă, măşti FFP2 şi dezinfectanţi.

 

GCS: Alte 9.489 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Sunt 1.149 de oameni la ATI

Alte 174 de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 au decedat într-o singură zi în România. La ATI sunt, până în prezent, 1.149 de oameni, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică (GCS). Potrivit acestuia, până vineri, în urma testelor efectuate la nivel național, au fost înregistrate 9.489 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, față de ultima raportare. Acestea sunt cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 2.358 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.630.856 de teste. Dintre acestea, 37.136 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 22.169  în baza definiției de caz și a protocolului medical și 14.967 la cerere.

168 de pacienți care au avut comorbidități au decedat într-o singură zi

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.892. Dintre acestea, 1.149 sunt internate la ATI.

În intervalul 12.11.2020 (10:00) – 13.11.2020 (10:00) au fost raportate 174 decese (100 bărbați și 74 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Arad, București, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Galați, Harghita, Ilfov, Ialomița, Iași, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Sălaj, Suceava, Timiș, Teleorman, Vrancea și Vaslui.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20 – 29 de ani, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 5 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 18 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 39 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 66 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 44 decese la categoria de peste 80 de ani.

În rândul pacienților care au prezentat comorbidități s-au înregistrat 168 dintre decese, iar 6 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.

Iohannis: Plafonarea cazurilor zilnice de persoane infectate la 10.000 este mult prea sus

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut un apel, vineri, pentru respectarea noului set de măsuri restrictive impuse în contextul pandemiei de COVID-19, arătând că se aşteaptă ca acestea să aibă efecte în două-trei săptămâni.

„Vă cer respectarea măsurilor şi răbdare. Va trebui să aşteptăm două-trei săptămâni până când noul set de măsuri va produce efectele dorite – îngrădirea pandemiei, scăderea sau cel puţin limitarea numărului de noi infectări, limitarea cazurilor grave şi, evident, sperăm într-o reducere a mortalităţii. Aceste lucruri sunt extrem, extrem de importante. Vă solicit tuturor: respectaţi noul set de măsuri. Este nevoie de aceste măsuri pentru sănătatea noastră a tuturor, pentru a da o şansă medicilor să se ocupe de cazurile grave din spitale”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni.

El a susţinut că măsurile luate la mijlocul lunii octombrie au efect, înregistrându-se „o plafonare vizibilă” a numărului de infectări noi cu SARS-CoV-2.

„Avem de cam de două săptămâni şi ceva încoace o plafonare vizibilă la numărul de infectări noi. Asta este o veste bună şi ne arată că măsurile au efect. Pe de altă parte, vedem că trebuie să avem răbdare şi trebuie să respectăm aceste măsuri. Acest efect de plafonare a apărut în urma setului din octombrie, nu în urma setului de acum de luni. Trebuie, însă, să fim sinceri şi să spunem că plafonarea la 10.000 este mult prea sus. Avem un număr prea mare de cazuri grave la terapie intensivă şi avem un număr mult prea mare de decese şi atunci a fost nevoie de un nou set de măsuri, setul care a intrat în vigoare luni”, a afirmat Iohannis.

Pneumonia secundară infecției cu SARS-CoV-2, cel mai frecvent tip de pneumonie în acest an

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, șef lucr. dr. Beatrice Mahler, a explicat pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview că, în 2020, pneumonia secundară infecției cu SARS-CoV-2 reprezintă cel mai frecvent tip de pneumonie, caracteristicile acesteia fiind diferite de cele ale unei pneumonii obișnuite, virale sau bacteriene.

”Dacă anul trecut ne luptam cu pneumonii induse de virusul gripal, cu pneumonii bacteriene, de pneumonii induse de diverse ciuperci, în acest an cea mai importantă cauză de pneumonie pe care o raportăm este pneumonia secundară infecției cu SARS-CoV-2”, a explicat managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview.

În ceea ce privește particularitățile pneumoniei secundare infecției cu SARS-CoV-2, managerul Institutului Marius Nasta a menționat că una dintre acestea este aspectul imagistic diferit al pneumoniei, fiind vorba de o amprentă a răspunsului pe care îl are organismul la infecția SARS-CoV-2.

”Dacă vorbim de infecția SARS-CoV-2 și o comparăm cu alte infecții virale și alte pneumonii determinate de virusuri, aspectul imagistic al pneumoniei în infecția cu SARS-CoV-2 este absolut altfel. Dacă în infecția virală, de cele mai multe ori, vorbeam de o afectare directă pe care o realizează virusul la nivelul parenchimului pulmonar, în infecția cu SARS-CoV-2 vorbim de o amprentă a răspunsului pe care îl are organismul la infecția SARS-CoV-2. Acel răspuns se evidențiază cel mai mult la nivelul alveolelor pulmonare. Acei săculeți cu aer sunt practic blocați de proteine pe care le sintetizează organismul persoanei infectate, ca răspuns la infecție. Aceste proteine rămân cantonate la nivelul alveolelor și dacă răspunsul inflamator este extrem de mare, atunci ventilația acestor pacienți se face cu foarte mare dificultate pentru că, practic, indiferent cu ce presiune și cu ce concentrație introduci oxigenul în căile respiratorii, transferul gazos la nivelul săculeților nu se poate realiza și atunci pacientul rămânând fără oxigen pierde lupta cu viața”, a mai explicat dr. Beatrice Mahler pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview.ro.

Chiar și după vindecare, în urma infecției cu SARS-CoV-2, pacienții pot prezenta unele urmări. De aceea, evaluarea periodică a pacienților este necesară.

”De cele mai multe ori, din cazurile pe care le-am avut la Marius Nasta, am observat că pacienții care au dezvoltat forme severe sau forme critice au necesitat o supraveghere atentă a evoluției sechelelor pulmonare în infecția SARS-CoV-2 după momentul vindecării, adică atunci când testul COVID a ieșit negativ. Acești pacienți chiar dacă au fost mutați într-o secție de pneumologie, fiind vindecați, ei au necesitat supliment de oxigen, iar recuperarea funcției pulmonare se face extrem de lent. Suntem încă în momentul în care avem de reevaluat pacienții la trei luni din momentul infecției, foarte puțin avem de reevaluat la șase luni, deci suntem într-un moment incipient dacă vorbim de reevaluarea pacienților infectați cu SARS-CoV-2 pentru a trage concluzii. Imagistica pulmonară se remite mult mai greu decât starea clinică. Aceste proteine care au blocat parenchimul pulmonar se resorb mai greu, iar o parte se fibrozează, de aceea nu putem vorbi de o formă finală a capacității pulmonare decât probabil la un an din momentul infecției. Însă, dacă vorbim de infecția cu SARS-CoV-2, un lucru tot mai des prezentat de pacienții noștri este prezența asteniei extrem de marcate chiar după ce infecția s-a vindecat. Un alt simptom care este prezent cu intermitență sunt durerile de cap care rămân și după ce pacientul s-a vindecat. Oboseala aceasta extremă asociată cu durerile de cap, cu dificultățile în respirație scad foarte mult calitatea vieții. Și nu de foarte puține ori pacienții care au avut o boală severă ca urmare a modificărilor fibrotice, vindecării cu defect care apare în parenchimul pulmonar se prezintă la o lună sau la o lună jumate din momentul infectării cu simptomatologie de pneumonie, de data aceasta de cele mai multe ori pneumonie bacteriană, suprainfecții, care trebuie tratate și abordate într-un mod absolut corect cu antibioterapie care răspund cu adevărat la tratament. Dar, într-adevăr, recupararea după infecțai cu SARS-CoV-2 are foarte multe nuanțe și foarte multe diferențe de la un pacient la altul”, a mai explicat managerul Institutului Marius Nasta.

 

 

Coronavirus: 3 milioane de teste rapide vor fi achiziţionate pentru UPU

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat vineri, la Sfântu Gheorghe, că în următoarea perioadă vor fi cumpărate trei milioane de teste rapide pentru depistarea infecţiei cu noul coronavirus, care vor fi distribuite Unităţilor de Primiri Urgenţe.

Nelu Tătaru a precizat că joi seara, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, au fost operaţionalizate aceste teste, iar folosirea lor în Unităţile de Primiri Urgenţe are rolul de a decongestiona activitatea acestora.

„Faptul că se colmata o Unitate de Primiri Urgenţe, ocupând locuri şi la izolare, până aşteptam un rezultat RT-PCR, am operaţionalizat aceste teste rapide, având o jumătate de oră în care putem detecta dacă este SARS-CoV-2 pozitiv sau negativ, pacientul mergând pe sectoarele respective. În următoarea perioadă vor fi acele teste pentru unităţile de primiri urgenţe. Printr-o ordonanţă de urgenţă, prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, se vor mai achiziţiona încă trei milioane de teste, care vor fi, în perioada următoare, date către aceste Unităţi de Primiri Urgenţe, tocmai pentru a decongestiona UPU-rile”, a declarat ministrul Sănătăţii.

În legătură cu faptul că unele spitale nu au kit-uri pentru aparatele RT-PCR, Nelu Tătaru a precizat că situaţia are legătură cu managementul unităţii sanitare, cu furnizorul de kit-uri şi cu tipul de aparat, care poate folos kit-uri diferite.

„Noi, în acest moment, avem o rezervă pe care o monitorizăm în fiecare zi, dar, mă repet, ţine foarte mult de fiecare tip de aparat şi kit-ul respectiv”, a spus ministrul Sănătăţii, potrivit Agerpres.

Nelu Tătaru a vizitat Spitalul de Urgenţă din Sfântu Gheorghe şi Spitalul de Recuperare Cardiovasculară din Covasna şi a precizat că a făcut, împreună cu autorităţile locale, o reevaluare a situaţiei pandemice din judeţ, a investiţiilor derulate, dar şi o reevaluare a unui management integrat, în ceea ce priveşte tratatea cazurilor de COVID-19.

„De comun acord, am stabilit ca şi celelalte spitale, prin tipul lor de suport COVID, să preia cazurile uşoare şi medii, rămânând ca Spitalul Judeţean să acorde asistenţă medicală pentru cazurile severe, critice, în special Terapie Intensivă, iar aici să putem desfăşura şi activitate non-COVID. Am reiterat şi am rediscutat implicarea autorităţilor locale şi a managerilor de spitale atât în conduita din spital, cât şi în prespital, repetând de nenumărate ori că această pandemie se tranşează în prespital”, a arătat ministrul Sănătăţii.

În ceea ce priveşte vizita la Spitalul de Recuperare Cardiovasculară din Covasna, Nelu Tătaru a spus că se va folosi şi această unitate sanitară în recuperarea pacienţilor care s-au vindecat de COVID-19.

„Pacienţii care se negativează, la un moment dat, în patologia COVID, au nevoie de un suport respirator încă o perioadă lungă. Pentru a decongestiona aceste unităţi, atunci vom duce şi către acest Institut (Spitalul de Recuperare Cardiovasculară – n.r.), dar vreau să văd întâi situaţia la faţa locului şi după aceea să dau acceptul pentru acest lucru”, a precizat Nelu Tătaru.

Sfaturile unui tânăr rezident pentru cei care dau examenul duminică

Alexandra Chiriac, medic rezident în anul I la Spitalul Clinic de Urgență ”Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași, specializarea Neurologie, este de părere că alegerea unei specializări poate părea o decizie extrem de grea şi le recomandă candidaţilor la examenul de dumincă să stea de vorbă cu cât mai multe persoane şi să îşi răspundă la câteva întrebări referitoare la ce vor să facă sau la programul de lucru.

“Știu că alegerea unei specializări poate părea o decizie extrem de grea. Vă recomand să vorbiți cu cât mai multe persoane și să vă informați despre clinică, echipă, oportunități – însă, la final, trebuie voi să fiți sinceri cu voi și să vă răspundeți la câteva întrebări – cum vreau să arate programul meu de lucru, vreau să operez sau vreau ceva clinic, vreau gărzi sau nu, vreau acut sau cronic etc.”, a transmis medicul rezident.

Alexandra Chiriac a declarat în contextul examenului de rezidențiat că trebuie să fii pregătit pentru luarea deciziilor asupra pacientului, nu pentru o notă bună la examen.

“Peste câteva zile are loc Examenul de Rezidențiat, iar din ianuarie, o altă generație de medici pășește pe holurile spitalelor. Medicina este una dintre meseriile ce îți oferă multe satisfacții.  Am observat mai bine lucrul acesta atunci când am devenit rezident, iar miza a devenit mult mai mare – trebuie să fii pregătit pentru că tu ești cel care ia decizii asupra unui pacient, nu pentru că vrei o notă bună la examen”, a afirmat medicul rezident.

Tânărul medic rezident a spus că pentru ea, primul an de rezidențiat a fost unul diferit față de ce se aștepta, din cauza situației epidemiologice actuale.

“Lucrând într-un spital de urgență ce a devenit suport COVID, cazuistica neurologică s-a redus considerabil. Cu toate acestea, încetul cu încetul, descopăr cât de frumoasă este această ramură a medicinei și îmi dau seama că am făcut alegerea potrivită”, a spus rezidenta.

Alexandra Chiriac a povestit că pe parcursul studenției, a încercat să îmbine învățatul propriu-zis cu activități extracurriculare, precum participări active la congrese și conferințe sau acțiuni de voluntariat.

“Am plecat de asemenea să studiez în străinătate atât cu practica de vară, cât și în programul Erasmus. Toate aceste activități m-au ajutat să mă dezvolt personal și profesional și vă recomand și vouă să vă implicați. Am început în rezidențiat și un canal de Youtube, în care prezint informații pentru cei care vor o carieră în medicină – din păcate, în facultate, de cele mai multe ori nimeni nu îți oferă informații despre ce oportunități ai ca student, “you have to figure that out”, lucru care nu e întotdeauna cel mai simplu”, a povestit tânăra rezidentă.

Rezidenţiat 2020: Aproape 12.000 de candidaţi pe un număr de circa 7000 locuri și posturi

La examenul de rezidențiat din acest an, ce va avea loc la data de 15 noiembrie 2020, s-au înscris 11.948 de absolvenți de medicină, farmacie și medicină dentară, care concurează pe un număr de 7061 de locuri și posturi. Examenul de rezidențiat se va desfășura în cele șase centre universitare: București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara, dar în condiții speciale, impuse de contextul epidemiologic actual.

În sesiunea din 2020, s-au înscris 6396 de candidați la medicină, 3008 la medicină dentară și 2544 la farmacie. Ei vor concura pe un număr de 7061 locuri și posturi scoase pe cele 3 domenii de pregătire astfel: 4518 locuri și posturi pentru domeniul medicină, câte 1219 locuri și posturi pentru medicină dentară și farmacie, un număr de 105 locuri pentru ministerele cu rețea sanitară proprie – MApN, Ministerul Justiției și MAI.

“Echipele ministerului și a centrelor universitare implicate în organizare fac eforturi pentru ca, la ora începerii concursului, toate condițiile impuse de situația epidemiologică să fie întrunite. O provocare o reprezintă și numărul record de candidați înscriși. Sunt prevăzute măsuri igienico-sanitare pentru protejarea candidaților, dar și a personalului implicat. Pe durata desfășurării examenului, purtarea măștii medicale va fi obligatorie. Sunt prevăzute circuite distincte pentru intrare/ieșire din sălile de concurs. Se va măsura  temperatura la intrarea în săli și vor fi asigurate susbstanțe dezinfectante pentru mâini și suprafețe.  Sunt alocate un număr mai mare de săli de concurs pentru asigurarea distanțării fizice, precum și asigurarea unor săli speciale pentru candidații cu temperatură”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

961 de locuri în plus

În sesiunea 2020, cifra de școlarizare a fost suplimentată cu 961 de locuri pentru  acoperirea deficitului de personal în specialități cu număr de pacienți crescut, precum și pentru pregătirea de medici specialisti în anestezie și terapie intensivă, pneumologie, medicină de urgență, radiologie-imagistică medicală, epidemiologie, medicină de laborator, microbiologie, igienă în contexul pandemiei de SARS-COV2.

De asemenea, în acest an, s-a avut în vedere asigurarea cu specialiști pentru programele naționale de oncologie și depistarea afecțiunilor oncologice, acordarea asistenței medicale pentru copii, precum  și necesitatea formării unui număr sporit de specialiști care să trateze bolile cardiovasculare și ale aparatului circulator, respectiv pentru asigurarea transplantului de organe. Și în acest an, toți absolvenții care reușesc să treacă pragul de 60 la sută din punctajul maxim pe domeniu, pe țară, vor fi admiși. La fel ca în anii trecuți, concursul se va desfășura după aceeași metodologie, pe o durată de 4 ore, sub formă de test-grilă cu 200 de întrebări.

Alertă pentru măști de protecție necertificate, transmisă de România prin RAPEX

România a transmis o alertă, prin Sistemul de alertă rapidă pentru produse nealimentare (RAPEX), referitoare la măști chirurgicale aflate pe piață, necertificate ca echipament de protecție de către un organism competent.

Potrivit Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), produsul poartă marcajul CE, dar nu este certificat ca echipament de protecție de către un organism competent, și prin urmare, este posibil să nu îndeplinească cerințele în materie de sănătate și siguranță și, prin urmare, să nu fie protejat în mod corespunzător în cazul în care nu este combinat cu măsuri suplimentare.

„Produsul nu respectă Regulamentul privind echipamentele individuale de protecție și standardul european relevant EN 149”, se arată în anunțul ANPC.

Produsul este comercializat într-o cutie de carton albă, cu reflexe albastre, conținând 50 de bucăți, iar țara de origine a măștilor este China.

OMS: Focare de rujeolă în mai multe țări. Record de îmbolnăviri în 2019

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează asupra focarelor de rujeolă, după ce programele de imunizare au fost întrerupte în mai multe părți ale lumii, pe fondul pandemiei de COVID-19. Pentru controlul rujeolei și pentru prevenirea focarelor și a deceselor, rata de acoperire vaccinală cu MCV1 și MCV2 trebuie să ajungă la 95%, potrivit OMS.

Rujeola a ajuns în 2019 la cel mai mare număr de cazuri din ultimii 23 de ani, înregistrându-se nu mai puțin de 207.500 de decese la nivel mondial.

Numărul persoanelor bolnave de rujeolă la nivel global a fost, anul trecut, de 869.770. Acesta este cel mai mare număr de îmbolnăviri raportat din 1996, se arată într-o publicație a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC).

Comparând datele din 2019 cu nivelulul istoric scăzut al cazurilor de rujeolă raportate în 2016, autorii studiului menționează că incapacitatea de a vaccina copiii la timp cu două doze de vaccinuri, MCV1 și MCV2, este factorul principal de creștere a numărului cazurilor de îmbolnăviri și decese.

„Aceste date transmit un mesaj clar, acela că nu reușim să protejăm copiii din fiecare regiune a lumii. Trebuie să colaborăm pentru a sprijini țările și să implicăm comunitățile pentru ca vaccinul împotriva rujeolei să ajungă la toată lumea, pentru a opri acest virus mortal.”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Pentru controlul rujeolei și pentru prevenirea focarelor și a deceselor, rata de acoperire vaccinală cu MCV1 și MCV2  trebuie să ajungă la 95% și să fie menținută la nivel național și local.

Rata de acoperire pentru vaccinul antirujeolic MCV1 a înregistrat o stagnare la nivel global, pentru mai mult de un deceniu, între 84% și 85%.  Pentru vaccinul MCV2, aceasta a crescut constant, dar abia acum este la 71%, potrivit datelor OMS.  Deși în 2020 s-au raportat mai puține cazuri de rujeolă, contextul actual al pandemiei de COVID-19 a dus la întreruperi în procesul de vaccinare, diminuând astfel eforturile de prevenire și minimizare a focarelor.

Doar opt țări au reluat procesul de vaccinare

Peste 94 de milioane de persoane au fost expuse riscului de a nu beneficia de vaccin, din cauza campaniilor întrerupte privind rujeola din 26 de țări.  Multe dintre aceste țări se confruntă cu focare de rujeolă în curs de desfășurare.  Dintre țările ce au înregistrat întârzieri în procesul de vaccinare pentru 2020, doar opt, mai exact Brazilia, Republica Centrafricană, Republica Democrată Congo, Etiopia, Nepal, Nigeria, Filipine și Somalia, au reluat campaniile.

“Înainte de a exista o criză de coronavirus, lumea se lupta cu o criză a rujeolei care nu a dispărut”, a declarat Henrietta Fore, director executiv UNICEF.

„În timp ce sistemele de sănătate sunt tensionate de pandemia COVID-19, nu trebuie să permitem ca lupta noastră împotriva unei boli mortale să fie în detrimentul luptei noastre împotriva alteia. Acest lucru înseamnă să ne asigurăm că avem resursele necesare pentru a continua campaniile de imunizare pentru toate bolile care pot fi prevenite prin vaccinare”, a explicat reprezentantul UNICEF.

Din programul Inițiativa Rujeola & Rubeola fac parte Crucea Roșie Americană, Fundația Națiunilor Unite, CDC, UNICEF și OMS, precum și partenerii globali de imunizare precum Gavi, Alianța pentru Vaccinuri, Fundația Bill și Melinda Gates și alții. Aceștia lucrează pentru a aborda eficient actuala criză a rujeolei. Astfel, se vor asigura că resursele vor fi destinate pentru evitarea întârzierilor imunizării, în privința rujeolei și a tuturor bolilor, în fiecare regiune a lumii.

O strategie îndrăzneață lansată este Cadrul Strategic Rujeolă & Rubeolă 2021 – 2030, program ce va contribui la  eliminarea rujeolei prin consolidarea unor sisteme puternice de imunizare națională ce pot proteja copiii. Parteneriatul strategic se va concentra pe consolidarea furnizării de rutină a tuturor vaccinurilor și pe detectarea și răspunsul rapid și eficient împotriva focarelor de rujeolă.