De la folosirea spirtului, a diferitelor soluţii sau amestecuri dezinfectante pentru suprafeţe şi până la utilizarea de lămpi bactericide UV şi purificatoare sau chiar renovarea încăperilor cu vopsea pe bază de ioni de argint, toate aceste metode au fost aplicate de foşti bolnavi de COVID-19 pentru a-şi dezinfecta locuinţa şi a alunga virusul din casă.

Pentru a aflat ce trebuie să facă o persoană pentru a-şi igieniza căminul după ce ea sau un membru al familiei din locuinţă a trecut prin infecţia cu noul coronavirus, Sănătatea TV şi RoHealthReview au stat de vorbă cu medicul epidemiolog, Sergiu Sîngeorzan, preşedinte al Asociaţiei pentru Prevenirea şi Controlul Infecţiilor (APCI).

Acesta a spus că soluţii precum produsele biocide sau lămpile cu UV nu sunt necesare. Mai mult, el a atenţionat că în cazul utilizării lămpilor UV, trebuie avută grijă să nu fie întrebuinţate atunci când o persoană se află în încăpere.

„Nu sunt necesare pentru că nu sunt obligatorii. Sunt nişte elemente complementare curăţeniei. Nu sunt rele, dar la lămpile UV trebuie avut foarte mare grijă să nu fie folosite în prezenţa omului. Majoritatea lor nu se foloseşte în prezenţa omului pentru că fac mai mult rău decât bine. Dacă o folosim, mărimea acesteia trebuie să fie adaptată la suprafaţa camerei. Ea poate, practic, să lezeze ochii sau poţi face arsură tegumentare, precum statul la soare o perioadă îndelungată. Trebuie avută foarte mare grijă cu aceste lămpi sau cu porţile de dezinfecţie care trebuiau puse la intrarea în instituţii. Şi acolo, OMS a spus că nu sunt recomandate. Pot face mai mult rău decât bine”, după cum ne-a explicat medicul epidemiolog.

Potrivit acestuia, curăţenia trebuie să fie una clasică, uzuală, cu dezinfecţanţi, în timp ce hainele şi lenjeria trebuie splălate la o temperatură de 60 de grade.

“ Curăţenia se face cu detergenţii şi materialele uzuale, nu trebuie să cumpărăm biocide pentru acasă, ca să facem curăţenie pentru că ar fi exagerat”, a spus medicul Sergiu Sîngeorzan, atenţionând că mult mai importantă este aerisirea camerelor şi igiena mâinilor.

Acoperă durata imunităţii dispariţia virusului din locuinţă

Întrebat dacă imunitatea unui vindecat de COVID-19 are o durata de timp suficientă astfel încât să dispară virusul de pe suprafeţele din casă şi să se evite o reinfectarea, medicul a explicat:

“În aceste zone (n.r. locuinţa), nu este ca şi cum se schimbă proprietarul. Virusul nu poate să trăiască fără să se dezvolte. În principiu, virusul este o celulă moartă, el nu trăieşte efectiv. Are nevoie de o gazdă ca să poată să se replice. Este un cod ARN care are nevoie să intre în celula umană sau animală şi acolo să se replice, să se înmulţească şi să fie dat mai departe. Se fac tot felul de studii care spun cât de mult rezistă virusul în mediul extern. El poate să existe în locuinţa celui vindecat de COVID-19. E ca un segment de ceva pe care în momentul în care l-ai introdus în organism există riscul ca el să poată să se multiplice. El îşi pierde însă viabilitatea în funcţie de suprafaţa pe care este şi timpul în care rămâne acolo. Bineînţeles că persoana care a stat în acea încăpere, mai ales dacă vorbim de domiciliul persoanei care a trecut prin boală, îşi dezvoltă o imunitate, care nu se ştie exact cât de lungă este, dar oricum este pe o perioadă mai lungă decât rezistă virusul în mediul extern”.

Cât timp nu se primesc musafiri într-o locuinţă în care a stat un bolnav

Epidemiologul Sergiu Sîngeorzan a spus că în principiul, sunt de ajuns  cam două săptămâni, respectiv încă o dată perioada de incubaţie a virusului.

Dar, întrebat dacă putem fi siguri că virusul a dispărut din locuinţă în aceste două săptămâni, medicul a spus că o “ siguranţă de 100% nu poate să dea nimeni, dar el practic devine inactiv şi flora bacteriană, microbiomul locuinţei, se schimbă în timp. Poate are şi acela un efect. Bineînţeles că nu s-a studiat nimic în direcţia asta”.

Flora şi microbiomul locuinţei

Mediul epidemiolog Sergiu Sîngeorzan Flora a explicat că microbiomul şi flora locuinţei sunt două lucruri foarte importante care ne influenţează viaţa şi modul în care trăim. Practic, noi, fără bacteriile care sunt în noi, pe exteriorul nostru, pe corpul nostru şi în afara lui, nu am putea să supravieţuim.

“Ceea ce este o simbioză între aceste bacterii care de cele mai multe ori, ne ajută pe noi, nu ne fac rău. Pot fi anumite bacterii patogene sau anumite dezechilibre între acestea care pot duce la anumite afecţiuni, dar de cele mai multe ori, bacteriile, atât în corpul nostru cât şi în natură, ne ajută să supravieţuim pe acest pământ. Atunci, bineînţeles că şi în ambientul nostru de acasă există o anumită floră bacteriană care trăieşte în această simbioză cu noi. Şi asta ne afectează inclusiv starea de sănătate. Există acolo nişte echilibre între populaţiile de bacterii care ne permit să trăim într-un anumit fel. După ce se va mai linişti pandemia, s-ar putea face nişte studii să vedem cu coronavirusul este afectat sau nu de acest microbiom”, după cum a afirmat acelaşi medic epidemiolog.

Metodele folosite de cei care au trecut prin COVID-19 pentru dezinfecţia locuinţei

Întrebaţi pe un grup al celor care au trecut de boală sau suferă în prezent de COVID-19 şi îşi împărtăşesc experienţele, iată ce soluţiile au aplicat pentru dezinfecţia locuinţei:

„Lampă UV şi ozon”, a scris Iulia N.

Diana H. – „Nu am dezinfectat nimic. Doar am aerisit mult. Şi curăţenie normală. Oricum, nu avem musafiri în această perioadă”.

Andreea I – „Nu strică vopsirea pereţilor cu vopsea pe bază de ioni de argint”.

Andreea B. – “Eu recomand (…) (…n.r. un biocid) se foloseşte şi în spital. Îmi voi comanda şi eu pentru clanţe şi robineţi. Sunt atinşi frecvent când venim acasă cu te miri ce pe mâini. Spirtul este şi el bun, dar de când cu penuria este posibil să nu fie calitativ”.

Raluca L. – “Am dezinfectat zilnic cu produse bio: clanţe, toalete, baterii, Şi hainele spălate”.

Anca M. – “Am folosit lampă cu UV şi ozon. Este foarte bună. Mi-a împrumutat-o o dnă doctor apoi am comandat şi noi una. O recomand”.

Lena – „Spray cu oţet şi alcool, special pentru menaj zilnic”.

Luminiţa I. – „lămpi bactericide”.

Dorin Filip – „Pastile de cloramină dizolvate în apă, după care pus în recipient cu pulverizator”.

Florentina C. A scris – “Noi am făcut pe rând COVID , aşa că cu cine a venit în vizită, am stat în curte, la aer, evitând contactul (…) Timp de şase săptămâni nu am avut musafiri”.