Spitalele militare de la Sibiu şi Galaţi și-au extins capacitățile pentru pacienții COVID-19

Andreea
-
0
Spitalele militare de la Sibiu şi Galaţi și-au extins capacitățile pentru pacienții COVID-19

Direcţia Medicală a Ministerului Apărării Naţionale (MApN) a dispus noi măsuri pentru suplimentarea forţelor şi mijloacelor puse la dispoziţia sistemului medical, prin extinderea de către spitalele militare de la Sibiu şi Galaţi a capacităţilor de preluare a pacienţilor COVID-19.

Astfel, Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Alexandru Augustin” din Sibiu îşi va extinde, începând de vineri, 13 noiembrie, capacităţile de tratare a pacienţilor pozitivi la infecţia cu SARS-CoV-2, se arată într-un comunicat al MapN.

„Prin preluarea, în seara zilei de 12 noiembrie, a cinci ventilatoare suplimentare de la Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, spitalul militar sibian va extinde capacitatea ATI COVID-19 cu până la cinci paturi, care se vor adăuga celor cinci existente deja. De asemenea, capacitatea de tratament a pacienţilor cu forme medii şi severe de boală va fi extinsă, tot din aceeaşi zi, de la şase la 15 paturi”, potrivit aceluiași comunicat.

La Galaţi, Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Aristide Serfioti” a început, joi seara, pregătirile pentru a deveni unitate medicală de suport COVID-19, cu o capacitate totală de 25 de paturi. Pentru tratarea cazurilor medii şi severe sunt pregătite 20 de paturi, dintre care 10 asigură suport de oxigen noninvaziv. Pentru tratarea pacienţilor cu forme critice de boală au fost alocate cinci paturi ATI (dintre care trei asigură suport ventilator invaziv şi două, noninvaziv), relatează sursa citată.

Începând de duminică, 15 noiembrie, unitatea spitalicească militară din Galaţi va prelua pacienţi confirmaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2. Membrii echipei manageriale a spitalului militar din Galaţi au o vastă expertiză în organizarea şi operaţionalizarea unui spital suport COVID-19, directorul medical împuternicit al unităţii medicale, locotenentul-colonel medic Constantin Vlase, fiind cel care a asigurat managementul militar al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Deva în perioada stării de urgenţă, mai evidenţiază comunicatul.

Conform MApN, în continuare, spitalele militare din Iaşi şi Cluj-Napoca preiau bolnavi de COVID-19, venind astfel în sprijinul populaţiei din zonele respective, puternic afectată.

De asemenea, la spitalul de campanie ROL 2 de la Otopeni, toate corturile au fost înlocuite cu containere, lucrări similare fiind desfăşurate în prezent la SMMIT Timişoara şi SMMIT Constanţa.

Institutul Medico-Militar (IMM) sprijină Direcţiile de Sănătate Publică ale Municipiului Bucureşti şi judeţului Mureş pe două linii de efort – studenţi din anii 2 şi 3 îşi desfăşoară în mod voluntar activitatea în cadrul call-center-urilor operaţionalizate de cele două DSP-uri, pentru desfăşurarea anchetelor epidemiologice, iar 62 de studenţi din anii 4, 5 şi 6 de la IMM Bucureşti şi 17 de la IMM Târgu Mureş s-au oferit voluntari pentru a-şi desfăşura activitatea în spitalele militare din ţară, în facilităţile de tratare sau suport COVID-19 sau în cele ATI, mai precizează comunicatul MApN.

Arafat anunță că studenții la medicină care ajută la îngrijirea pacienților COVID vor primi 2.500 lei lunar

Andreea
-
0
Arafat anunță că studenții la medicină care ajută la îngrijirea pacienților COVID vor primi 2.500 lei lunar

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a anunțat că Guvernul a discutat joi, în primă lectură, un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede, între altele, ca studenţii la medicină care se vor înscrie ca voluntari să ajute personalul medical la îngrijirea pacienţilor COVID-19 vor beneficia de prime de 2.500 de lei pe lună.

„Referitor la OUG pentru măsuri noi în asistenţa medicală pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei COVID-19, care a fost în primă lectură, ordonanţa prevede acordarea dreptului de liberă practică temporară medicilor absolvenţi ai facultăţilor de Medicină, medicilor rezidenţi, indiferent de anul de pregătire în rezidenţiat, pe durata situaţiei cu care ne confruntăm cu SARS-CoV-2, astfel încât să poată să lucreze sub supraveghere în spitale şi să asiste în secţiile în care sunt îngrijiţi pacienţii care suferă de COVID-19”, a declarat Arafat.

Acesta a spus că proiectul de ordonanţă prevede şi ca, în colaborare cu rectorii universităţilor de Medicină, să se organizeze un program de voluntariat în care „studenţii pot participa la procesul de îngrijire a bolnavilor, pe bază de recrutare de voluntari”.

Astfel, studenţii vor semna contracte de voluntariat cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă din judeţele unde vor fi repartizaţi şi vor lucra în unităţile sanitare din judeţele respective sub coordonarea unei persoane desemnate de unitatea sanitară.

„La fiecare lună se aşteaptă o activitate de aproximativ 120 de ore, iar, la finalul fiecărei luni, studentul va primi un premiu în cuantum de 2.500 lei. Plus, cei care vor fi în alte localităţi decât centrele universitare unde studiază sau localităţile de domiciliu sau reşedinţă vor primi o diurnă, plus cazarea şi masa gratuite din partea autorităţilor sau a unităţii sanitare unde vor activa”, a precizat Arafat.

Potrivit şefului Departamentului pentru Situații de Urgență, aceste măsuri sunt „extrem de importante” pentru creşterea capacităţii sistemului.

„Studenţii vor ajuta, ca personal mediu, vor lucra alături de asistenţi, alături de medici şi ţintim, în primă fază, dintr-o pepinieră, să zic, de 20.000 de posibili voluntari, recrutarea a aproximativ 3.000 de voluntari, în colaborare cu universităţile”, a adăugat Raed Arafat.

El a mai spus că proiectul de ordonanţă prevede şi ca Ministerul Apărării să participe şi să sprijine în realizarea campaniei de vaccinare anti-COVID-19, când aceasta va începe.

Textul integral al Hotărârii nr.54 a CNSU, pentru prelungirea stării de alertă

Andreea
-
0
Textul integral al Hotărârii nr.54 a CNSU, pentru prelungirea stării de alertă

Guvernul a decis prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, din data de 14 noiembrie, și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Vă prezetăm textul Hotărârii nr.54 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, emisă în data de 12 noiembrie, privind propunerea prelungirii stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

Având în vedere analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generată de virusul SARS-CoV-2, pe teritoriul României la data de 09.11.2020, realizată la nivelul Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, luând în considerare persistența unui număr crescut de persoane infectate pe teritoriul național, precum și apariția zilnică a unor cazuri noi de persoane infectate, aspecte care generează o presiune constantă asupra capacității de gestionare a unităților administrativ – teritoriale și a sistemului sanitar, în contextul necesității de creare a condițiilor socio – economice necesare relansării
graduale a economiei naționale, concomitent cu menținerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, în considerarea prevederilor art. 7^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020, privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii
carantinei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2020, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la împuternicirea secretarului de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne să dispună orice măsuri necesare pentru situațiile în care există un risc iminent pentru
sănătatea publică, precum și ale prevederilor H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) și d) și art. 81 din OUG. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările și
completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 4 și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 136/2020 republicată, privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situaţii de risc epidemiologic
şi biologic, art. 9 alin. (1), art. 32 alin. (2), art. 37, art. 41, art. 42 alin. (1), art. 43 alin. (1), art. 44 alin. (2) și (3), art. 45 alin. (1) și art. 71 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri 2 pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, ale art. 20 lit. l) din
Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 2 și art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea şi componența Comitetului Național pentru Situaţii Speciale de Urgenţă,
Comitetul Național pentru Situaţii de Urgenţă adoptă prezenta

HOTĂRÂRE:
Art.1 – Se propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul național, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 14.11.2020.
Art.2 – Măsurile de prevenire și control a infecțiilor generate de virusul SARS-CoV-2, necesar a fi adoptate începând cu data de 14.11.2020, în contextul epidemiologic actual, sunt prevăzute în anexa nr. 1.
Art.3 – (1) Se aprobă lista țărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din
acestea, prevăzută în anexa nr. 2.
(2) Excepțiile de la măsura carantinei prevăzute în Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 36, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică persoanelor care sosesc din Danemarca.
Art.4 – Se modifică art. 3, lit. o) din Hotărârea CNSU nr. 36 din 21.07.2020 care va avea următorul cuprins:
o) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la Bucureşti și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic şi
Consular al României şi posesorii de pașapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;
Art.5 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.
Art.6 – Anexele 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN

Anexa 1 la HCNSU nr. 54
MĂSURI DE PREVENIRE ȘI CONTROL A INFECȚIILOR PROPUSE A SE APLICA PE
DURATA STĂRII DE ALERTĂ
1. Se menține coordonarea operațională a serviciilor de ambulanță și a serviciilor
voluntare pentru situații de urgență de către inspectoratele județene/București-Ilfov pentru situații de urgență, precum și a poliției locale de către Direcția generală de poliție a Municipiului București/inspectoratele județene de poliție.

2. Se menține obligativitatea asigurării continuității activității centrelor
rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile și stabilirii programului de lucru al angajaților cu avizul direcțiilor de sănătate publică
județene, respectiv a municipiului București.

3. Se menține obligația furnizorilor de servicii sociale de tip rezidențial de a-și organiza programul în funcție de contextul epidemiologic existent la nivel local și cu respectarea normelor în vigoare privind legislația în domeniul muncii. Activitatea la nivelul acestor servicii va fi organizată și desfășurată cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 instituite de autoritățile competente.

4. Se menține obligația desfășurării în regim permanent a activității tuturor centrelor operative pentru situații de urgență cu activitate temporară, precum și a Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției și a centrelor județene/al municipiului București de coordonare și conducere a intervenției.

5. Se consideră necesară menținerea obligativității purtării măștii de protecție în spațiile publice, la locul de muncă, în spațiile comerciale, precum și în mijloacele de transport în comun, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.
6. Se menține posibilitatea izolării și carantinării în condițiile art. 7, 8 şi 11 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

7. Pe perioada procesului electoral (în cadrul secțiilor de votare și nu numai), se vor adopta/întreprinde următoarele măsuri și acțiuni, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne, cu avizul Autorității Electorale Permanente, pentru secțiile de votare din țară și în condițiile
stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor externe, cu avizul Autorității Electorale Permanente pentru secțiile de votare din străinătate, astfel:

a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către participanţii la procesul electoral (alegători, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator, persoanele acreditate, candidaţii, delegaţii acreditaţi, personalul de pază, personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare, informaticieni, personalul centrelor operative de intervenţie pentru remedierea disfuncţionalităţilor Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la
vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV, membrii biroului electoral de circumscripţie ierarhic superior) pe toată perioada în care se află în sediul secţiei de votare şi în localul de vot;
b)asigurarea distanţării fizice de minimum 1 metru între participanţii la
procesul electoral;
c) dezinfecţia periodică şi după fiecare contact direct cu alte persoane a mâinilor participanţilor la procesul electoral;
d)dezinfecţia sediilor secţiilor de votare, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 754/2020 privind stabilirea măsurilor tehnice
necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, cu modificările și completările ulterioare;
e) afişarea prin grija primarilor în locuri vizibile a regulilor de protecţie
individuală, de distanţare fizică, de igienă şi de acces în sediul secţiei de votare şi în localul de vot;
f) stabilirea, pe cât posibil, prin grija primarilor a unor circuite separate de intrare şi de ieşire în sediul secţiei de votare şi în localul de vot, precum şi marcarea corespunzătoare a acestora cu indicatoare;
g) marcarea prin grija primarilor a locurilor de staţionare în sediul secţiei de votare şi în afara acestuia, astfel încât să se asigure menţinerea distanţei fizice de minimum 1 metru între participanţii la procesul electoral;
h)amplasarea prin grija primarilor, în sediul secţiei de votare şi în localul de vot, a flacoanelor cu soluţie dezinfectantă, pe bază de alcool, pentru mâini, marcate corespunzător, precum şi a recipientelor unde se vor arunca măştile şi mănuşile folosite;
i) asigurarea prin grija primarilor a personalului tehnic care va măsura
temperatura participanţilor la procesul electoral, la intrarea în sediul secţiei de votare şi care va îndruma alegătorii către localul de vot, respectiv către ieşirea din sediul secţiei de votare, astfel încât aceştia să petreacă un timp cât mai scurt în interiorul acestuia;
j) asigurarea prin grija primarilor a termometrelor noncontact şi de către
Ministerul Afacerilor Interne a materialelor de protecţie sanitară, precum şi a materialelor dezinfectante pentru secţiile de votare, potrivit reglementărilor în vigoare;
k)preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau locţiitorul acestuia, după caz, se va asigura că numărul total al persoanelor care sunt prezente în acelaşi timp în localul de vot, exceptând alegătorii, nu va fi mai mare de 15;
l) accesul în localul de vot se va face eşalonat, astfel încât în sala unde se votează să nu fie prezenţi, în acelaşi timp, mai mult de 5 alegători şi să se respecte distanţarea de minimum 1 metru între persoane; alegătorii sunt obligaţi să îşi dezinfecteze mâinile la intrarea în sediul secţiei de votare şi localul de vot şi la ieşirea din acestea;

m) alegătorul va fi instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic astfel încât datele sale de identificare să poată fi preluate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV; dacă acest lucru nu este posibil, operatorul de calculator va realiza această procedură după care îşi va dezinfecta mâinile prin aplicarea unei soluţii dezinfectante pe bază de alcool sau va schimba mănuşile;
n)în vederea identificării de către operatorul de calculator şi de către membrii biroului electoral al secţiei de votare, alegătorul va fi instruit să îşi îndepărteze pentru scurt timp masca spre a fi identificat, la o distanţă de minimum 1,5 m faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, iar după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca acoperind nasul şi gura;

o)alegătorul se va îndrepta către biroul sau banca la care se află membrul
biroului electoral al secţiei de votare care îi va prelua semnătura în lista electorală şi va poziţiona actul de identitate sau documentul de identitate, după caz, pe biroul sau banca respectivă astfel încât atingerea acestuia de către membrii biroului electoral al secţiei de votare să nu fie necesară;
p)se va evita contactul fizic cu membrii biroului electoral al secţiei de votare în timp ce alegătorul semnează în lista electorală, la preluarea buletinelor de vot şi a ştampilei cu menţiunea „VOTAT“. Pe cât posibil, buletinele de vot, ştampila cu
menţiunea „VOTAT“ şi pixurile ce vor fi utilizate de către alegători pentru semnare vor fi dispuse astfel încât alegătorul să le poată prelua singur, fără a avea contact direct cu membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub supravegherea şi la indicaţia
acestora;

q)după exercitarea dreptului de vot, alegătorul îşi va aplica singur, la indicaţia şi sub supravegherea membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu menţiunea „VOTAT“, după caz, pe actul de identitate sau
documentul de identitate;

r) în ziua votării, echipa care transportă urna specială se va deplasa mai întâi la adresele solicitanţilor din alte cauze decât COVID-19, la unităţile sanitare non-COVID, la unităţile medico-sociale, azile de bătrâni, penitenciare şi centre de reţinere şi arestare preventivă;

s) echipa care transportă urna specială se va deplasa la unităţile sanitare COVID19 şi la adresele persoanelor izolate şi carantinate numai după ce a asigurat exercitarea dreptului de vot de către categoriile de alegători prevăzute la lit. r);

t) membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi personalul de pază care însoţesc urna specială trebuie să poarte mască şi mănuşi ce trebuie schimbate sau dezinfectate cu o soluţie dezinfectantă pe bază de alcool la părăsirea fiecărei incinte;

u)membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi personalul de pază care însoţesc urna specială nu vor intra în locuinţa în care se află alegătorul şi vor realiza
toate formalităţile la intrarea în aceasta, asigurând o distanţă de minimum 1 metru faţă de alegător;
v) alegătorul care votează prin intermediul urnei speciale şi celelalte persoane prezente în incintă vor purta obligatoriu mască. Alegătorul îşi va dezinfecta mâinile înainte de preluarea buletinelor de vot şi a ştampilei cu menţiunea „VOTAT“, îşi va înlătura pentru scurt timp masca spre a fi identificat şi îşi va repoziţiona masca acoperind nasul şi gura. Alegătorul va semna în lista electorală utilizând ori de câte ori
este posibil pixul personal. Ştampila cu menţiunea „VOTAT“ şi, dacă este cazul, pixul utilizat de alegător se dezinfectează după votare de către unul dintre membrii echipei care transportă urna specială prin pulverizare/ştergere cu soluţie dezinfectantă sau prin ştergere cu şerveţele/lavete impregnate cu dezinfectant pe bază de alcool;

w) în cazul persoanelor internate în unităţi sanitare votul cu urna specială va fi asigurat cu implementarea măsurilor specifice; echipamentul de protecţie pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi personalul de pază care însoţesc urna specială va fi asigurat de către unitatea sanitară, în conformitate cu nivelul de
echipare corespunzător secţiei respective. Toate materialele de protecţie utilizate vor fi introduse într-un sac dedicat;

x) membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator şi persoanele acreditate vor purta mască şi mănuşi pe tot parcursul numărării voturilor şi vor menţine o distanţă de minimum 1 metru faţă de celelalte persoane;

y)numărul total al persoanelor care sunt prezente în acelaşi timp în localul de vot, pe durata numărării voturilor, nu poate fi mai mare de 20.
8. Se propune menținerea testării săptămânale, prin grija direcțiilor de sănătate publică, a personalului de îngrijire şi asistență, a personalului de specialitate şi auxiliar care îşi desfăşoară activitatea în centrele rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile.

9. Se consideră necesară menținerea interdicțiilor privind organizarea și
desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spații deschise, precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații închise, cu excepția celor organizate și desfășurate potrivit punctelor 10-28.

10. Se propune menținerea interdicției desfășurării de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise şi/sau deschise, publice şi/sau private.

11. Activitățile de pregătire fizică în cadrul structurilor și bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive organizate peteritoriul României pot fi desfășurate numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și ministrului sănătății.

12. Competițiile sportive se pot desfășura pe teritoriul României fără spectatori, numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății.

13. În condițiile pct. 11, se permite desfășurarea de către sportivii profesioniști,
legitimați și/sau de performanță a activităților de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activitățile de pregătire fizică în spații închise sunt permise numai cu respectarea regulilor de distanțare între participanți, astfel încât să se asigure minimum 7 mp/persoană.

14. Activitățile instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film și audiovizual, a instituțiilor de spectacole şi/sau concerte, școlilor populare, de artă şi de meserii, precum și evenimentele culturale în aer liber se desfășoară numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului
culturii și al ministrului sănătății.
15. În condițiile pct. 14 organizarea și desfășurarea activității cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte este permisă, cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județe/localități este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului,
dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori și este interzisă la depășirea incidenței de 3/1.000 de locuitori.

16. În condițiile pct. 14 organizarea și desfășurarea spectacolelor de tipul drive-in sunt permise la nivelul județelor/localităților unde incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, numai dacă ocupanții unui autovehicul sunt membrii aceleiași familii sau reprezintă grupuri de până la 3
persoane, iar organizarea şi desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor,
festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 300 de spectatori cu locuri pe scaune, aflate la distanță de minimum 2 metri unul față de celălalt, precum şi cu purtarea măștii de protecție.

Activitățile sunt interzise la nivelul județelor/localităților unde incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori.

17. Activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor și rugăciunilor colective, se desfășoară în interiorul și/sau în afara lăcașurilor de cult cu respectarea regulilor de protecție sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.

18. În condițiile pct. 17, pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni și/sau pelerinaje religioase este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reședința în localitatea unde se desfășoară respectiva activitate, fiind interzisă participarea persoanelor care nu au domiciliul sau reședința în localitățile în care se desfășoară aceste activități.

19. Se propune menținerea interdicției activităților recreative și sportive
desfășurate în aer liber, cu excepția celor care se desfășoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, după caz, cu ministrul tineretului și sportului, ministrul mediului, apelor și
pădurilor sau ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

20. Este permisă desfășurarea activităților de prevenire și combatere a pestei porcine africane prin vânători colective la care pot participa cel mult 20 de persoane.

21. Se propune menținerea interdicției organizării de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive etc.) în spaţii închise cum ar fi, fără a se limita la acestea, saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente.

22. Se propune menținerea interdicției organizării de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive etc.) în spaţii deschise cum ar fi, fără a se limita la acestea, saloane, cămine culturale, restaurante, terase, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente.

23. Se propune menținerea organizării de cursuri de instruire și workshop-uri pentru adulți, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, cu participarea unui număr de maximum 25 de persoane în interior și de maximum 50 de persoane în exterior și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite prin ordinul ministrului sănătății.

24. Se propune menținerea organizării activităților specifice instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii și siguranței publice, în aer liber, doar sub supravegherea unui medic epidemiolog.

25. Se propune menținerea organizării și desfășurării activităților specifice din domeniul diplomatic, inclusiv la sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare acreditate în România, în aer liber, astfel încât să fie asigurată o suprafață de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă și respectarea regulilor de protecție
sanitară.

26. Organizarea de mitinguri şi demonstraţii cu un număr de participanţi de maximum 100 de persoane şi cu respectarea următoarelor măsuri:
a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, de către toți participanții;
b) dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în spațiul în care se desfășoară mitingul;
c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanți și asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană acolo unde este posibil;
d) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie eventuale materialele pe perioada desfășurării mitingului sau a demonstraţiei;
e) aplicarea regulilor de igienă colectivă și individuală pentru prevenirea
contaminării și limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2;
27. Se menține obligația organizării și desfășurări evenimentelor/întrunirilor în cadrul campaniei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaților din anul
2020, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății şi al ministrului afacerilor interne, respectarea următoarelor măsuri:
a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către toți participanții la evenimente/întruniri;
b) efectuarea triajului observațional şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor,
pentru toate persoanele care intră/sosesc în spațiul în care se desfășoară
evenimentele/întrunirile;
c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanții la
evenimente/întruniri, inclusiv cele desfășurate pe stradă sau din ușă în ușă;
d) afișarea regulilor de acces și de protecție individuală în locuri vizibile în spațiile în care se desfășoară evenimentele/întrunirile;
e) limitarea numărului participanților la maximum 20, în cazul
evenimentelor/întrunirilor/acțiunilor desfășurate în spațiu închis și a duratei acestora la maximum două ore;
f) limitarea numărului participanților la maximum 50, delimitarea prin semne vizibile a perimetrului și asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană, în cazul evenimentelor/ întrunirilor/acțiunilor desfășurate în aer liber;
g) limitarea numărului persoanelor care se deplasează în grup sau formează un grup la maximum 6, în cazul acțiunilor desfășurate pe stradă;
h) limitarea numărului persoanelor care compun echipele la maximum 2, în cazul acțiunilor din ușă în ușă;
i) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie materialele de propagandăelectorală, înaintea începerii acțiunii;
j) aplicarea regulilor de igienă colectivă și individuală pentru prevenirea
contaminării și limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2.
28. Se propune aprobarea organizării ceremoniilor oficiale dedicate Zilei Naționale a României în piața Arcului de Triumf din municipiul București, cu participarea a cel
mult 400 de persoane, precum și în municipiile reședință de județ, cu participarea a cel
mult 100 de persoane, fără participarea publicului şi cu respectarea următoarelor
măsuri:
a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către toți
participanții;
b)dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în
spațiul delimitat în care se desfășoară ceremonia;
c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanți şi asigurarea
unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană, acolo unde este posibil, precum și
delimitarea prin semne vizibile a perimetrului;
d)aplicarea regulilor de igienă colectivă şi individuală pentru prevenirea
contaminării şi limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2;
e) efectuarea triajului observațional şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor,
pentru toate persoanele care intră/sosesc în spațiul în care se desfășoară ceremonia;
f) duratei ceremoniei este de maximum o oră.
29. Se propune menținerea interdicției de circulație în interiorul localităților pentru
persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași
familii, precum și formarea unor asemenea grupuri.
30. Se propune menținerea interdicției de circulație în toate localitățile, pentru toate
persoanele, în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 2300-0500, cu următoarele
excepții motivate de:
a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie şi
locul/locurile de desfășurare a activității profesionale şi înapoi;
b) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată
de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente;
c) deplasări în afara localităţilor ale persoanelor care sunt în tranzit sau
efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei, cum ar
fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane
şi care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoţirea copilului,
asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru
de familie.
31. La verificarea motivului deplasării în interes profesional, prevăzut la pct. 30 lit.
a), persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate,
legitimaţia de serviciu sau adeverinţa eliberată de angajator ori o declaraţie pe propria
răspundere.
32. La verificarea motivului deplasării în interes personal, prevăzut la pct. 30 lit. b)-
d), persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate,
o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.
10
33. Declaraţia pe propria răspundere, prevăzută la pct. 31 și 32, trebuie să cuprindă
numele şi prenumele, data naşterii, adresa locuinţei/gospodăriei/locului activităţii
profesionale, motivul deplasării, data completării şi semnătura.
34. Se propune menținerea interdicției intrării pe teritoriul României, prin punctele
de trecere a frontierei de stat, a cetățenilor străini și apatrizilor, cu următoarele
excepții:
a) membri de familie ai cetăţenilor români;
b) membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau
ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în
România;
c) persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un
document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţi ori un document
echivalent acestora emis de autorităţile altor state, potrivit legislaţiei Uniunii
Europene;
d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de
şedere sau un alt document echivalent, respectiv cadre medicale, cercetători în
domeniul medical, cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, transportatorii şi alte
categorii de personal implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de
transporturi necesare;
e) personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi al organizaţiilor
internaţionale, precum şi membrii familiilor acestora care îi însoţesc în misiuni
permanente pe teritoriul României, personalul militar sau personalul care poate
asigura ajutor umanitar;
f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei
consulare;
g) pasageri care călătoresc din motive imperative;
h) persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive
umanitare, persoane care fac obiectul prevederilor Regulamentului (UE) nr. 604/2013
al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor
şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei
cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul dintre statele membre de către
un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid, precum şi persoane returnate
în baza acordurilor de readmisie;
i) străinii şi apatrizii care călătoresc în scop de studii;
j) străinii şi apatrizii, lucrători înalt calificaţi, dacă angajarea acestora este
necesară din punct de vedere economic, iar activitatea nu poate fi amânată sau
desfăşurată în străinătate;
k) străinii şi apatrizii, lucrători transfrontalieri, lucrători sezonieri, personal
navigant maritim şi fluvial;
l) membrii delegaţiilor sportive internaţionale care participă la competiţii
sportive organizate pe teritoriul României, în condiţiile legii;
m) membrii echipelor de filmare a producţiilor cinematografice sau audiovizual,
personalul tehnic şi artistic care participă la evenimentele culturale care se derulează
pe teritoriul României, în baza unor relaţii contractuale dovedite sau a unor documente
justificative.
11
35. În absența unor reglementări contrare la nivel național, măsura stabilită la
pct. 33 nu se mai aplică cetățenilor străini și apatrizilor originari din sau rezidenți în
state terțe dinspre care, la nivel european, este stabilită ridicarea restricțiilor
temporare asupra călătoriilor neesențiale către Uniunea Europeană.
36. Se poate institui carantina zonală în condițiile art. 7 şi 12 din Legea nr. 136/2020
privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situaţii de risc
epidemiologic şi biologic.
37. Se propune menținerea competenței de adoptare a măsurii suspendării
zborurilor efectuate de operatorii economici din aviație spre și dinspre țări care nu fac
obiectul excepției de la carantinare/izolare stabilite de Institutul Național de Sănătate
Publică și aprobate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, prin hotărâre a
Comitetului Național pentru Situații de Urgență.
38. Sunt exceptate de la prevederile pct. 37 următoarele categorii de zboruri:
a) efectuate cu aeronave de stat;
b) de transport marfă și/sau corespondență;
c) umanitare sau care asigură servicii medicale de urgență;
d) pentru căutare-salvare sau de intervenție în situații de urgență, la solicitarea
unei autorități publice din România;
e) având drept scop transportul echipelor de intervenție tehnică, la solicitarea
operatorilor economici stabiliți în România;
f) aterizări tehnice necomerciale;
g) de poziționare a aeronavelor, fără încărcătură comercială tip ferry;
h) tehnice în scopul efectuării unor lucrări la aeronave;
i) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în
conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter),
pentru transportul lucrătorilor sezonieri sau pentru repatrierea unor cetățeni străini,
din România către alte state, cu avizul Autorității Aeronautice Civile Române și al
autorității competente din statul de destinație;
j) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în
conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter), din
alte state către România pentru repatrierea cetățenilor români, cu avizul Autorității
Aeronautice Civile Române, în baza acordului Ministerului Afacerilor Interne și al
Ministerului Afacerilor Externe;
k) efectuate de transportatori aerieni deținători de licență de operare în
conformitate cu reglementările Uniunii Europene, prin curse neregulate (charter),
pentru transportul lucrătorilor din sectorul transporturilor prevăzuți în anexa nr. 3 la
Comunicarea privind implementarea Culoarelor Verzi („Green Lanes“) în temeiul
Orientărilor privind măsurile de gestionare a frontierelor în vederea protejării
sănătății și a asigurării disponibilității mărfurilor și serviciilor esențiale – C(2020)
1897, din 23.03.2020, din România către alte state și din alte state către România, cu
avizul Autorității Aeronautice Civile Române și al autorității competente din statul de
destinație.
39. Se propune menținerea interdicției efectuării transportului rutier de persoane
prin servicii ocazionale, precum și suplimentarea unor curse regulate, potrivit
12
reglementărilor în vigoare, în scopul participării la procesiunile și/sau pelerinajele
religioase către locurile unde se desfășoară aceste activități.
40.Se propune menținerea închiderii temporare, totale sau parțiale, a următoarelor
puncte de trecere a frontierei de stat:
40.1 la frontiera româno-ungară: Carei, județul Satu Mare.
40.2 la frontiera româno-bulgară:
a) Lipnița, județul Constanța;
b) Dobromir, județul Constanța;
c) Bechet, județul Dolj (cu excepția traficului de marfă).
40.3 la frontiera româno-ucraineană: Isaccea, județul Tulcea (cu excepția
traficului de marfă).
40.4 la frontiera României cu Republica Moldova: Rădăuți-Prut, județul Botoșani;
40.5 la frontiera româno-sârbă:
a) Moldova Nouă, județul Caraș-Severin;
b) Vălcani, județul Timiș;
c) Stamora-Moravița, județul Timiș – feroviar (cu excepția traficului de marfă);
d) Lunga, județul Timiș;
e) Foeni, județul Timiș.
41. Se propune menținerea programului cu publicul a operatorilor economici care
desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare
și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în
interiorul clădirilor, fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului şi doar în
intervalul orar 0600-2300, în județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor
în ultimele 14 zile este mai mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăși 30%
din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 0600-2300, dacă incidența
cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mare de 1,5 și mai
mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori și este interzisă la depășirea incidenței de
3/1.000 de locuitori.
42. Se propune menținerea desfășurării activității restaurantelor și a cafenelelor din
interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare, fără a depăși 50% din
capacitatea maximă a spațiului şi doar în intervalul orar 0600-2300, în
județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai
mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a
spațiului și doar în intervalul orar 0600-2300 dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile
a cazurilor din județ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000
de locuitori și doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități în
județele/localitățile unde este depășită incidența de 3/1.000 de locuitori în ultimele 14
zile.
43. Măsurile prevăzute la pct. 41 şi 42 se aplică şi operatorilor economici care
desfăşoară activităţi în spaţiile publice care au un acoperiş, plafon sau tavan şi care
sunt delimitate de cel puţin 2 pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul
temporar sau permanent.
44.În situația în care activitatea operatorilor economici prevăzuți la pct. 41 și 42
este restricționată sau închisă, se permite prepararea hranei și comercializarea
13
produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în
spațiile respective.
45.Operatorii economici prevăzuți la pct. 41 și 42 vor respecta obligațiile stabilite
prin ordin al ministrului sănătății şi al ministrului economiei, energiei şi mediului de
afaceri.
46. Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor
alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul
clădirilor, în aer liber, cu excepţia celor prevăzute la pct. 43, cu asigurarea unei distanțe
de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt
din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin
comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și
al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța
Alimentelor.
47. Se propune menținerea interdicției de desfășurare a activității în baruri, cluburi
și discoteci.
48. Se propune ca operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări
de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi organizeze şi
să desfăşoare activitatea în intervalul orar 0500-2100.
49. Prin excepţie de la prevederile pct. 48, în intervalul orar 2100-0500, operatorii
economici pot activa doar în relaţia cu operatorii economici cu activitate de livrare la
domiciliu.
50. Prin excepţie de la prevederile pct. 48, în intervalul orar 2100-0500, unităţile
farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu,
precum și operatorii economici din domeniul transportului rutier de persoane care
utilizează autovehicule cu capacitate mai mare de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul
conducătorului auto și cei din domeniul transportului rutier de mărfuri care utilizează
autovehicule cu masa maximă autorizată de peste 2,4 tone, îşi pot desfăşura activitatea
în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecţie sanitară.
51. În interiorul centrelor comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți
operatori economici nu se permite exploatarea locurilor de joacă, a sălilor de jocuri,
precum și a activității barurilor, cluburilor și discotecilor.
52. Se propune ca transportul aerian să se desfășoare în continuare cu respectarea
măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția spațiilor comune,
echipamentelor, mijloacelor de transport și aeronavelor, procedurile și protocoalele
din interiorul aeroporturilor și aeronavelor, regulilor de conduită pentru personalul
operatorilor aeroportuari, aerieni și pentru pasageri, precum și privitor la informarea
personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și
personalului ce activează în domeniul transportului aerian, în condițiile stabilite prin
ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor,
ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.
53. Se propune ca transportul feroviar să se desfășoare în continuare cu respectarea
măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția spațiilor comune din gări,
halte, stații sau puncte de oprire, a echipamentelor și garniturilor de tren, procedurile
și protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, stațiilor sau punctelor de oprire, dar și
în interiorul vagoanelor și garniturilor de tren, gradul și modul de ocupare al
14
materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru
pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul
prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul
transportului feroviar, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului
transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al ministrului
afacerilor interne.
54. Se propune ca transportul rutier să se desfășoare în continuare cu respectarea
măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția mijloacelor de transport
persoane, procedurile și protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul și
modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul
operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și
pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează
în domeniul transportului rutier, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului
transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al ministrului
afacerilor interne.
55. Se propune ca transportul naval să se desfășoare în continuare cu respectarea
măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția navelor de transport
persoane, procedurile și protocoalele din interiorul navelor de transport persoane,
gradul și modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită
pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea
personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și
personalului ce activează în domeniul transportului naval, în condițiile stabilite prin
ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor,
ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.
56. Se propune ca transportul intern și internațional de mărfuri și persoane să se
desfășoare în continuare, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului
transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al ministrului
afacerilor interne.
57. Se menține suspendarea activității operatorilor economici desfășurată în spații
închise în următoarele domenii: activități în piscine, locuri de joacă și săli de jocuri.
58. Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor
de noroc este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului în
județele/localitățile unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai
mică sau egală de 1,5/1.000 de locuitori, fără a depăși 30% din capacitatea maximă a
spațiului, dacă incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate
este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori și este interzisă la
depășirea incidenței de 3/1.000 de locuitori.
59. Se propune menținerea obligației pentru instituțiile și autoritățile publice,
operatorii economici și profesioniștilor de a organiza activitatea, astfel încât să asigure,
la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic și dezinfectarea
obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât și pentru vizitatori, în
condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor
interne.
15
60. Se menține obligația ca activitatea la nivelul cabinetelor stomatologice și
unităților sanitare non-COVID, să se desfășoare numai în condițiile stabilite prin
ordinul ministrului sănătății.
61. Se menține obligația operatorilor economici care desfășoară activități de jocuri
de noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcțiuni de cazare, precum și
activități de lucru în birouri cu spații comune în sistem deschis de a respecta normele
de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, energiei și
mediului de afaceri și al ministrului sănătății, în baza căruia își pot desfășura
activitatea.
62. Operatorii economici care desfășoară activități de jocuri de noroc au obligația să
respecte orarul de lucru cu publicul și restricțiile stabilite prin hotărâre a Comitetului
Național pentru Situații de Urgență, la propunerea Grupului de suport tehnico-științific
privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României sau a comitetului
județean/al municipiului București pentru situații de urgență. Măsurile se stabilesc
pentru unitățile administrativ-teritoriale în care se constată o răspândire comunitară
intensă a virusului și/sau un număr în creștere al persoanelor infectate cu virusul
SARS-CoV-2.
63. Se menține obligația operatorilor economici care desfășoară activități de
administrare a ștrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de
sport/fitness de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al
ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății.
64. Se menține obligația operatorilor economici care desfășoară activități de
tratament balnear de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul
ministrului sănătății.
65. Se menține obligația ca activitatea în creșe și after-school-uri, să se desfășoare
numai cu respectarea condițiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educației și
cercetării, al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății.
66. Se menține permiterea în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ a
activităților didactice și alte activități specifice precum și organizarea și desfășurarea
examenelor pentru elevi/studenți, cadre didactice, în condițiile respectării măsurilor
de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al
ministrului sănătății.
67. Se propune ca la apariția a 3 cazuri de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 într-un
interval de 7 zile consecutive, în spațiile destinate cazării elevilor sau studenților să fie
instituită măsura închiderii clădirii pentru o perioadă de 14 zile. Pentru
elevii/studenții care nu au posibilitatea deplasării la domiciliu sau o altă locație se
asigură, de către unitatea de învățământ responsabilă, cazarea în condiții de carantină,
precum și măsurile necesare pentru sprijinirea asigurării necesităților de bază.
68. Se propune menținerea suspendării activității pieţelor agroalimentare în spaţii
închise, târgurilor, bâlciurilor şi a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din
Hotărârea Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi
servicii de piaţă în unele zone publice.
69. Prin excepţie de la prevederile pct. 68 se permite activitatea pieţelor
agroalimentare, inclusiv a piețelor volante ce pot fi organizate în zone publice deschise,
cu respectarea normelor de protecţie sanitară.

70. Se propune menținerea obligaţiei de organizare a programului de lucru în regim
de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru toți angajatorii la care specificul activității
permite această desfășurare a muncii.
71. În vederea evitării aglomerării transportului public, în situaţia în care nu se
poate desfăşura activitatea în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, se propune
menținerea obligaţiei de organizare a programului de lucru de către angajatorii din
sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul
de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale,
companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau
majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de
50 de salariaţi, astfel încât personalul să fie împărţit în grupe care să înceapă, respectiv
să termine activitatea la o diferenţă de cel puţin o oră.
72. Constatarea încadrării în limitele de incidență cumulată a cazurilor pe ultimele
14 zile în vederea punerii în aplicare a măsurilor stabilite în prezenta hotărâre se
realizează în maxim 48 de ore de la atingerea acestora prin hotărâre a comitetului
judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă pe baza analizelor
prezentate de direcțiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului
Bucureşti, iar măsurile se aplică pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate la
finalul acesteia.
73. Direcțiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, calculează zilnic, pentru fiecare localitate din zona de competență, incidența cumulată a cazurilor pentru ultimele 14 zile și prezintă comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, analiza rezultată în cel mult 24 de ore de la data
constatării atingerii limitelor stabilite în prezenta hotărâre.
74. Calculul zilnic prevăzut la pct. 72 se realizează prin raportare la cifra
reprezentând suma persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în localitatea de referinţă, comunicată comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile teritoriale judeţene, în prima zi lucrătoare a săptămânii, la ora 1600. Cifra comunicată de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date prin structurile teritoriale judeţene este utilizată ca referinţă pentru întreaga perioadă de timp până la furnizarea unui nou set de date actualizate.
75. La stabilirea incidenței la 1.000 de locuitori în ultimele 14 zile nu se iau în considerare focarele din centrele rezidențiale de îngrijire şi asistență a persoanelor vârstnice, centrele rezidențiale pentru copii şi adulți, cu şi fără dizabilități, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, inclusiv căminele, internatele și din spitale.

Anexa 2 la HCNSU nr. 54
Lista țărilor/zonelor cu risc epidemiologic ridicat, conform Hotărârii nr. 54 din 12.11.2020 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență
Listă în vigoare de la data de 13.11.2020
Zona Galbena (carantina la domiciliu/locația declarata pentru 14 zile)
Stat Rata de incidență cumulată la 100.000
locuitori*
Andorra 1765.6
Polinezia Franceza 1503.1
Cehia 1471.7
Luxemburg 1348.3
Belgia 1342.9
Elveția 1262.1
Liechtenstein 1102.2
Slovenia 1067.4
Armenia 968.9
Franța 968.2
Muntenegru 965.6
Austria 789.9
Polonia 770.9
Georgia 760.0
Croația 757.2
Olanda 686.5
Italia 678.1
Bosnia și Herțegovina 652.2
San Marino 650.2
Macedonia de Nord 616.5
Guam 607.9
Spania 602.3
Portugalia 590.1
Slovacia 580.7
Iordania 556.7
Ungaria 544.5
Monaco 544.1
Bulgaria 532.4
Lituania 519.5
Danemarca ** 254.3

*(date publicate de ECDC luni 9 noiembrie 2020)
18
** urmare a detecției circulației în populația umană a unei noi variante de virus Sars-Cov 2

EMA a lansat o procedură de evaluare continuă a vaccinului anti-COVID de la Pfizer

Carmen Munteanu
-
0
EMA a lansat o procedură de evaluare continuă a vaccinului anti-COVID de la Pfizer

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a lansat o procedură care are în vedere evaluarea continuă a vaccinului anti-COVID, BioNTech, dezvoltat de Pfizez. Scopul acestei proceduri este de a se putea introduce vaccinul într-o procedură accelerată de aprobare atunci când rezultatele de testare în fază trei vor fi finalizate, potrivit EMA.

Imunizarea serului durează timp de șase luni, potrivit șefului BioNTech, Ugur Șahin, însă sunt așteptări ca protecția data de vaccin să dureze până la 12 luni. Șahin a atras atenția și că va urma o perioadă grea, dar spear ca din lunile martie-aprilie 2021 lucrurile să intre pe un făgaș mai bun, să se mai relaxeze, iar la jumătatea anului 2021 situația să poată fi controlată.

Vaccinul Pfizer trebuie păstrat și transportat la o temperature d eminus 75-80 de grade. Aceleași condiții trebuie respectate, pentru siguranță, și de vaccinul Moderna.

EXCLUSIV Ce este pneumonia? Care sunt factorii de risc și simptomele? Interviu cu dr. Beatrice Mahler

Ileana Toma
-
0
EXCLUSIV Ce este pneumonia? Care sunt factorii de risc și simptomele? Interviu cu dr. Beatrice Mahler
[front_live]248451222800477857352390-2020-11-12_16:36[end_live]

Ce este pneumonia? Care sunt simptomele și care sunt diferențele între pneumonia virală și cea bacteriană? Care sunt factorii de risc? Ne-a explicat șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta”, de Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei, marcată anul acesta în contextul pandemiei de COVID-19.

CureVac anunţă că vaccinul său antiCOVID-19 rămâne stabil la temperatura de 5 grade Celsius

Andreea
-
0
CureVac anunţă că vaccinul său antiCOVID-19 rămâne stabil la temperatura de 5 grade Celsius

Compania germană de biotehnologie CureVac a anunţat că vaccinul său experimental dezvoltat împotriva maladiei COVID-19 are capacitatea de a rămâne stabil la temperatura de 5 grade Celsius pentru cel puţin trei luni, aspect care îl face să devină mai uşor de transportat în comparaţie cu vaccinurile create de alţi rivali din industria farmaceutică, potrivit Reuters.

CureVac, care va demara în curând studiul clinic de fază 3, a anunţat că stabilitatea acestui vaccin lichid a fost testată la concentraţiile sale de stocare anticipate şi că produsul farmaceutic a fost depozitat la 5 grade Celsius, dar şi la temperaturi mai mici de -60 de grade Celsius.

Testele efectuate au demonstrat stabilitatea vaccinului la temperatura camerei până la 24 de ore, au precizat joi reprezentanţii companiei CureVac.

Grupul american Pfizer şi partenerul său german BioNTech au devenit luni primele companii farmaceutice din lume care au publicat o serie de date ce arată că vaccinul lor experimental s-a dovedit a fi eficient în cadrul unor ample studii clinice de fază 3.

Totuşi, vaccinul lor trebuie să fie depozitat la minus 70 de grade Celsius. Înainte de a fi administrat, vaccinul Pfizer poate fi păstrat într-un frigider obişnuit până la cinci zile sau în containere termice de transport până la 15 zile.

CureVac a folosit pentru producerea vaccinului său o tehnologie bazată pe terapii cu ARN mesager, aceeaşi abordare fiind utilizată şi de Pfizer-BioNTech şi de compania Moderna.

Sanitas amenință cu noi proteste

Simona Soare Ghisea
-
0
Sanitas amenință cu noi proteste

Sindicaliștii din Sănătate intenționează să continue protestele în fața sediului Guvernului. Potrivit Federației Sanitas, Guvernul a fost de acord să introducă sporul de până la 30% și pentru perioada stării de alertă, însă doar pentru o parte a cadrelor medicale.

Ministerul Sănătății a redactat, joi, două acte normative: proiectul de OUG privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății cauzate de evoluția răspândirii infecțiilor determinate de virusul SARS-CoV-2 și proiectul de HG de modificare a HG nr. 153/2018 (Regulamentul de sporuri).

„Însă, dorește să facă acest lucru numai pentru anumite categorii de salariați din spitalele publice care nu sunt prevăzute în OMS 555/2020. (…) Acest lucru ar însemna că salariații din spitalele care sunt prevăzute în OMS nr. 555/2020 nu ar avea dreptul la acest spor, iar aplicarea acestei prevederi se va face doar începând cu 1 decembrie 2020, ducându-ne la concluzia că eforturile depuse de lucrătorii din sănătate pe perioada stării de alertă de până la această dată nu contează”, a transmis Federația Sanitas într-un comunicat de presă.

 „Drepturile salariale au un caracter profund discriminatoriu”

Potrivit Sanitas, Guvernul nu doar că nu intenționează să raporteze toate sporurile la salariile de bază actuale, ci dorește ca sporul de epidemie și sporul de până în 30% să fie raportate la salariile de bază din 2018, ceea ce arată că aceste drepturi ar fi reduse suplimentar în cazul personalului auxiliar.

De asemenea, potrivit Sanitas, „drepturile salariale introduse au un caracter profund discriminatoriu, prevăzând creșterea salariilor de bază pentru un număr foarte restrâns de asistenţi medicali, fiind omis un număr mare de specialişti care lucrează în UPU, ATI şi alte secţii din spitale aflate în linia întâi a luptei cu noul virus SARS-COV-2, din rândul cărora se înregistrează cea mai mare rată a mortalității.”

„Ni le-au transmis cu câteva ore înainte de şedinţă, încălcând astfel reglementările legale în vigoare cu privire la dialogul social! (…) Considerăm că superficialitatea cu care Guvernul tratează solicitările membrilor noştri de sindicat va conduce la escaladarea inevitabilă a conflictului deja existent între salariaţii din Sănătate, greu încercaţi în această perioadă şi decidenţii momentului!”, se mai precizează în comunicatul de presă al Sanitas.

Acţiunile sindicaliștilor din Sănătate au debutat cu greva japoneză din 7 octombrie a.c. şi au continuat cu pichetarea Guvernului României în fiecare zi de marţi a lunii noiembrie.

 

Orban: Nu vom introduce măsuri suplimentare de restricţie

Andreea
-
0
Orban: Nu vom introduce măsuri suplimentare de restricţie

Premierul Ludovic Orban a anunţat joi că Guvernul nu va introduce măsuri de restricţie suplimentare în hotărârea prin care starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile, adăugând că, în prezent, autorităţile au la dispoziţie „instrumentele” pentru a opri creşterea numărului de cazuri de COVID-19.

„În ceea ce priveşte prelungirea stării de alertă, nu vom introduce măsuri de restricţie suplimentare. Considerăm că la ora actuală avem, practic, instrumentele la dispoziţie pentru a putea opri creşterea numărului de cazuri”, a declarat Orban.

Ultima decizie pentru prelungirea stării de alertă cu 30 de zile a fost aprobată pe 14 octombrie iar joi ar urma să fie adoptată, în şedinţa de guvern, o nouă hotărâre în acest sens, potrivit Agerpres.

„Starea de alertă se instituie pe 30 de zile şi se prelungeşte printr-o hotărâre de Guvern pentru o perioadă de maxim 30 de zile. În ceea ce ne priveşte, nu ne dorim să luăm alte măsuri care să instituie alte restricţii. Vrem ca situaţia să evolueze în bine, ca numărul de infectări să scadă şi, treptat, pe măsură ce scade numărul de infectări, să revenim treptat, treptat la o activitate cât mai aproape de normal”, a afirmat Orban, luni, după ce a participat în plenul Camerei Deputaţilor la dezbaterea „Ora prim-ministrului”.

Studiu: Câţi români nu au găsit, în ultimul an, medicamentul căutat

Andreea
-
0
Studiu: Câţi români nu au găsit, în ultimul an, medicamentul căutat

Aproape o treime (32,6%) dintre români susţin că, pe parcursul ultimului an, s-a întâmplat ca ei sau rudele lor să nu găsească medicamentul căutat, potrivit unui studiu efectuat de Centrul de Cercetări Sociologice Larics (CCSL), în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI), sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (57,9%) au susţinut că nu s-a întâmplat, pe parcursul ultimului an, ca ei sau cineva din familie să caute un medicament şi să nu îl găsească în ţară, iar 7,1% au afirmat că s-au confruntat cu o astfel de problemă, însă doar în perioada stării de urgenţă din primăvară.

Potrivit cercetării, 42,8% dintre cei chestionaţi au spus că este important ca românii să aibă acces la medicamente inovatoare, la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni, în opinia a 40,06% acest lucru este foarte important, în timp ce 9,3% cred că deocamdată este mai important să existe medicamente ieftine pentru întreaga populaţie. 61,5% dintre cei chestionaţi cred că românii nu beneficiază de medicamente noi în aceeaşi măsură ca alţi europeni.

Caracteristicile cele mai apreciate ale unui medicament

Caracteristicile cele mai apreciate ale unui medicament sunt următoarele: să acţioneze rapid (73%), să fie uşor de administrat (66,2%), să nu aibă efecte adverse semnificative (61,9%), să se găsească uşor în farmacii (34,9%), să fie compensat de sistemul de asigurări de sănătate (24,4%), să fie ieftin (23,9%), să se vândă fără reţetă (9,4%).

87,5% dintre subiecţii sondajului au precizat că respectă dozele şi modul de administrare prescrise de medic pentru medicamente.

Totodată, 52,6% au fost de părere că oferirea de consultaţii medicale la telefon sau online ar trebui păstrată în sistemul medical românesc şi după încheierea pandemiei de COVID-19, în timp ce 41,8% nu au susţinut o astfel de idee.

În cazul în care observă o problemă de sănătate, 54,1% dintre respondenţi au declarat că merg, în primul rând, la medicul de familie; 21,1% se informează despre ce poate fi vorba şi cumpără medicamente potrivite; 14,7% le cer farmaciştilor să le recomande ceva pentru problema respectivă; 7,6% merg, în primul rând, la o policlinică sau la camera de gardă a unui spital.

Atunci când vor să se informeze despre un medicament sau o boală, 50,8% dintre cei chestionaţi au spus că apelează la medicul de familie sau medicul specialist, 23,7% se informează de pe internet şi reţelele de socializare, 16% de la farmacie, iar 7,8% de la rude sau prieteni.

Într-o comparaţie a spitalelor private cu cele de stat, subiecţii sondajului au optat pentru unităţile particulare din perspectiva următoarelor criterii: capacitatea de a rezolva cazuri grave (47% au indicat mai degrabă spitalul privat, iar 29,6% spitalul de stat); comunicarea cu persoana bolnavă (58% în favoarea spitalelor private); condiţii de tratament (65% în favoarea spitalelor private).

Întrebaţi care sunt aspectele pe care le consideră importante, în afara tratamentului propriu-zis, 56% au indicat accesul la aparatură şi medicamente foarte moderne; 50,4% amabilitatea personalului medical; 45,5% condiţiile de primire, internare, curăţenie; 42,9% gratuitatea sau compensarea serviciilor medicale de la bugetul de stat; 40,4% – faptul de a nu fi puşi în situaţia de a da mită.

Mai mult de două treimi dintre respondenţi (67,7%) au afirmat că nu au nicio problemă din punct de vedere al sănătăţii; 16,6% au spus ca sunt sub tratament pentru una sau mai multe afecţiuni, dar situaţia este sub control, iar 14,5% au precizat că au mici probleme de sănătate, dar nu au fost încă la medic.

Peste jumătate din subiecţii sondajului (53,2%) au declarat că în ultimii cinci ani şi-au făcut analizele medicale în fiecare an sau chiar mai des, 24,5% le-au făcut de câteva ori, iar 11,2% nu le-au făcut deloc.

Dintre respondenţi, 95% au precizat că nu consumă niciodată substanţe interzise, 56,9% au spus că nu fumează niciodată, iar 43,9% că nu consumă deloc alcool. Totodată, 37,6% au susţinut că nu consumă alimente considerate, în general, nesănătoase. 15,3% au spus că fumează des, iar 9,9% foarte des. În total, 4,6% consumă alcool des sau foarte des, iar 15,7% consumă des sau foarte des produse alimentare considerate nesănătoase.

Bugetul alocat prematurilor a fost redus. Scrisoare deschisă către Ministerul Sănătății

Simona Soare Ghisea
-
0
Bugetul alocat prematurilor a fost redus. Scrisoare deschisă către Ministerul Sănătății

Neonatologii se plâng că resursele financiare corespunzătoare îndeplinirii obligațiilor medicale sunt insuficiente. România se confruntă cu un număr dublu de decese în privința mortalității infantile față de țările dezvoltate din Uniunea Europeană.

Mai mulți medici neonatologi și Organizația Salvați Copiii România avertizează, într-o scrisoare adresată Ministerului Sănătății, asupra riscului la care sunt puși nou-născuții, în urma reducerii bugetului alocat îngrijirii prematurilor din secțiile de terapie intensivă neonatală.

Rata mortalității infantile a fost, în 2019, de 6,2 la mia de copii născuți vii, prematuritatea fiind considerată una dintre principalele cauze, potrivit datelor INS.

Programul de Terapie Intensivă Nou-Născuți, fără finanțare

Astfel, privitor la alocările anuale, Spitalul Universitar de Urgență București a primit pentru 2020 mai puțin de jumătate, adică 472.000 de lei din necesarul financiar evaluat în raport cu urgențele de îngrijire a prematurilor, de 1.000.000 lei. Spitalul se află astfel, începând din luna octombrie, fără buget pe Programul de Terapie Intensivă Nou-Născuți.

Numărul de cazuri de prematuri îngrijiți în secția de terapie intensivă neonatală a spitalului este mare, 264 în 2019, 230 în primele 3 trimestre ale 2020, în pofida scăderii anuale a numărului total de nașteri, conducând la o rată a prematurității de până la 14%, față de 9-10%, cât este media națională. Prematurii foarte mici, sub 1500 grame, au fost 79 în 2019 și 54 în primele 3 trimestre ale anului 2020.

Bugetele au scăzut progresiv, la Maternitatea „Cantacuzino” din București

La Maternitatea „Cantacuzino” din București, la Terapia Intensivă Neonatală, bugetele au scăzut progresiv ajungând anul acesta la 42%, adică 218.000 lei, din bugetul alocat în 2017, care a fost de 520.000 lei. Secția de Neonatologie cuprinde un Compartiment de Terapie Intensivă Neonatală cu 15 locuri și un Compartiment de Prematuri Cronici, post terapie, cu 14 locuri.

Aici sunt tratați toți nou-născuții cu vârsta de gestație mai mare sau egală cu 24 de săptămâni, cu patologie non-chirurgicală, născuți în maternitate, precum și nou-născuți transferați de la alte maternități, din București și din sudul țării.

„Banii pentru anul 2021 trebuie să ajungă până la 1 aprilie 2022. Vă rugăm să alocați programului AP-ATI secția Neonatologie a Spitalului Clinic Dr. Ioan Cantacuzino, suma de 1.000.000 lei. Menționez că în momentul actual banii alocați anului 2020 au fost cheltuiți, până la data de 31 august, și vă solicit, de asemenea, suplimentarea de urgență cu minim 200.000 de lei a banilor alocați pentru anul 2020.”, a solicitat dr. Adrian Crăciun, medic coordonator program.

 Spitalul „Cuza Vodă” din Iași, buget redus cu 61% față de 2018

În cazul Spitalului Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă” din Iași – Programul Național de Sănătate a Femeii și Copilului și Programul de Terapie Intensivă, AP-ATI, bugetul a scăzut la 61%, mai exact la 404.000 de lei din bugetul alocat în 2018, de 667.000 de lei. Maternitatea este esențială pentru întreaga regiune a Modovei, aproape un sfert dintre cazurile care impun terapie intensivă fiind venite prin transfer de la maternități insuficient dotate pentru a salva prematurii cu afecțiuni complexe. În anul 2020 au fost asistați 410 prematuri care au avut nevoie de îngrijire de lungă durată.

„Finanțarea cea mai mică a fost în anul 2020 prin Programele Naționale de Sănătate, respectiv Programul Național de Sănătate a Femeii și Copilului și Programul de Terapie Intensivă, AP-ATI. Anul acesta noi nu am avut probleme de desfășurare a activității deoarece fondurile alocate de casa de asigurări de sănătate au completat nevoile pacienților internați. Din păcate, nu este aceeași situație în toate spitalele județene de urgență unde sunt mai multe secții de diferite specialități și acolo neonatologia este lăsată pe ultimul loc ca finanțare CAS, încât programele naționale de sănătate reprezintă practic aproape singura soluție de venit.”, a declarat dr. Maria Stamatin, profesor emerit, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Iași, președinte al Asociației de Neonatologie din România.

De două ori mai multe decese față de Uniunea Europeană

Cele trei situații sunt reprezentative pentru întreg sistemul neonatologic din România. În acest context, șansele de supraviețuire a nou-născuților prematuri sunt în mod serios afectate, cu o potențială creștere a mortalității în rândul copiilor care, în prezent, situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată de aproape două ori mai mare decât media Uniunii, de 6,2 decese la 1.000 de nașteri față de 3,5 în UE.

O treime din aceste decese ar putea fi prevenite prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante și prin dezvoltarea de programe suport pentru gravide, mame și copii. Prin refuzul dreptului la viață al nou-născuților este încălcat grav principiul interesului superior al copilului care se impune, conform legii, în orice decizie a autorităților administrative, organelor legislative sau instanțelor judecătorești.

Ce măsuri solicită medicii și Organizația Salvați Copiii

Pe fondul riscurilor semnalate de medicii neonatologi, medicii și Organizația Salvați Copiii au solicitat Ministerului Sănătății luarea a nouă măsuri, precum asigurarea alocărilor în raport cu nevoile transmise de fiecare unitate medicală și respectarea unei frecvențe adecvate a finanțării pentru a realiza corect planificarea, extinderea secțiilor de terapie intensivă neonatală.

Alte măsuri presupun revizuirea regionalizării secțiilor de obstetrică-ginecologie și neonatologie, înnoirea și completarea echipamentelor medicale din secțiile de grad III, demararea la începutul anului 2021 a unui plan național de screening în primii 6 ani de viață ai copilului.

Crearea unui program de urmărire pe termen lung a nou-născutului cu risc, realizarea unui plan coerent de înființare a unor centre de excelență în patologii deficitare și de îngrijire prenatală destinate depistării sarcinilor cu risc crescut și îngrijirii adecvate a gravidei și fătului, garantarea accesului la sânge și la anumite medicamente la care țara noastră nu are acces sunt alte măsuri solicitate de medici și de Salvați Copiii.

În plus, ei solicită crearea unor departamente specializate și funcționale pentru sănătatea mamei și copilului, la nivelul Ministerului Sănătății, cu care să se coopereze concret în stabilirea de strategii și planuri de acțiune prevăzute cu resurse bugetare clare.

 

1...1.5201.5211.522...3.317Pagina 1.521 din 3.317