Aproape o treime (32,6%) dintre români susţin că, pe parcursul ultimului an, s-a întâmplat ca ei sau rudele lor să nu găsească medicamentul căutat, potrivit unui studiu efectuat de Centrul de Cercetări Sociologice Larics (CCSL), în parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI), sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi (57,9%) au susţinut că nu s-a întâmplat, pe parcursul ultimului an, ca ei sau cineva din familie să caute un medicament şi să nu îl găsească în ţară, iar 7,1% au afirmat că s-au confruntat cu o astfel de problemă, însă doar în perioada stării de urgenţă din primăvară.

Potrivit cercetării, 42,8% dintre cei chestionaţi au spus că este important ca românii să aibă acces la medicamente inovatoare, la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni, în opinia a 40,06% acest lucru este foarte important, în timp ce 9,3% cred că deocamdată este mai important să existe medicamente ieftine pentru întreaga populaţie. 61,5% dintre cei chestionaţi cred că românii nu beneficiază de medicamente noi în aceeaşi măsură ca alţi europeni.

Caracteristicile cele mai apreciate ale unui medicament

Caracteristicile cele mai apreciate ale unui medicament sunt următoarele: să acţioneze rapid (73%), să fie uşor de administrat (66,2%), să nu aibă efecte adverse semnificative (61,9%), să se găsească uşor în farmacii (34,9%), să fie compensat de sistemul de asigurări de sănătate (24,4%), să fie ieftin (23,9%), să se vândă fără reţetă (9,4%).

87,5% dintre subiecţii sondajului au precizat că respectă dozele şi modul de administrare prescrise de medic pentru medicamente.

Totodată, 52,6% au fost de părere că oferirea de consultaţii medicale la telefon sau online ar trebui păstrată în sistemul medical românesc şi după încheierea pandemiei de COVID-19, în timp ce 41,8% nu au susţinut o astfel de idee.

În cazul în care observă o problemă de sănătate, 54,1% dintre respondenţi au declarat că merg, în primul rând, la medicul de familie; 21,1% se informează despre ce poate fi vorba şi cumpără medicamente potrivite; 14,7% le cer farmaciştilor să le recomande ceva pentru problema respectivă; 7,6% merg, în primul rând, la o policlinică sau la camera de gardă a unui spital.

Atunci când vor să se informeze despre un medicament sau o boală, 50,8% dintre cei chestionaţi au spus că apelează la medicul de familie sau medicul specialist, 23,7% se informează de pe internet şi reţelele de socializare, 16% de la farmacie, iar 7,8% de la rude sau prieteni.

Într-o comparaţie a spitalelor private cu cele de stat, subiecţii sondajului au optat pentru unităţile particulare din perspectiva următoarelor criterii: capacitatea de a rezolva cazuri grave (47% au indicat mai degrabă spitalul privat, iar 29,6% spitalul de stat); comunicarea cu persoana bolnavă (58% în favoarea spitalelor private); condiţii de tratament (65% în favoarea spitalelor private).

Întrebaţi care sunt aspectele pe care le consideră importante, în afara tratamentului propriu-zis, 56% au indicat accesul la aparatură şi medicamente foarte moderne; 50,4% amabilitatea personalului medical; 45,5% condiţiile de primire, internare, curăţenie; 42,9% gratuitatea sau compensarea serviciilor medicale de la bugetul de stat; 40,4% – faptul de a nu fi puşi în situaţia de a da mită.

Mai mult de două treimi dintre respondenţi (67,7%) au afirmat că nu au nicio problemă din punct de vedere al sănătăţii; 16,6% au spus ca sunt sub tratament pentru una sau mai multe afecţiuni, dar situaţia este sub control, iar 14,5% au precizat că au mici probleme de sănătate, dar nu au fost încă la medic.

Peste jumătate din subiecţii sondajului (53,2%) au declarat că în ultimii cinci ani şi-au făcut analizele medicale în fiecare an sau chiar mai des, 24,5% le-au făcut de câteva ori, iar 11,2% nu le-au făcut deloc.

Dintre respondenţi, 95% au precizat că nu consumă niciodată substanţe interzise, 56,9% au spus că nu fumează niciodată, iar 43,9% că nu consumă deloc alcool. Totodată, 37,6% au susţinut că nu consumă alimente considerate, în general, nesănătoase. 15,3% au spus că fumează des, iar 9,9% foarte des. În total, 4,6% consumă alcool des sau foarte des, iar 15,7% consumă des sau foarte des produse alimentare considerate nesănătoase.