Noul președinte al Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. dr. Daniel Coriu, își dorește ca instituția pe care o reprezintă să lupte pentru dezvoltarea și independența profesiei medicale.

Organizația care reprezintă aproximativ 55.000 de medici, Colegiul Medicilor din România (CMR), și-a stabilit direcțiile prioritare de acțiune în mandatul noului Birou Executiv, sub conducerea profesorului dr. Daniel Coriu, în calitate de președinte.

Prioritățile Colegiului Medicilor din România în mandatul noii conduceri sunt îmbunătățirea și dezvoltarea relației cu membrii CMR, modernizarea activității instituției, poziția medicului în societate și reechilibrarea relației de încredere medic-pacient.

Astfel, prioritățile CMR urmăresc mai multe direcții principale, precum relația cu profesia medicală, relația cu autoritățile și instituțiile din domeniul de activitate, activitatea organizațională și modul de funcționare a instituției și relația cu societatea civilă și asociațiile de pacienți.

Acestea au ca fundament profesionalismul și transparența, caracteristici esențiale în dezvoltarea activității instituției și a profesiei medicale în ansamblu.

„Doresc o reechilibrare a relației de încredere între medic și pacient

„Colegiul Medicilor din România este o instituție care reprezintă corpul medical în relație cu societatea, cu pacienții, cu instituțiile statului român, dar, mai ales, este organizația profesională a medicului român. Din păcate, în percepția actuală <<CMR a devenit, cu trecerea timpului, în primul rând o organizație birocratică, o organizație cu scop punitiv>>. CMR, de fapt, a rămas în urma vremurilor, el trebuie reorganizat și modernizat. Vrem și trebuie să schimbăm percepția medicilor în raport cu instituția și să recâștigăm încrederea medicilor că suntem un organism care luptă pentru dezvoltarea și independența profesiei medicale. Totodată doresc o reechilibrare a relației de încredere, care trebuie să existe obligatoriu între medic și pacient.”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

Astfel, pe termen scurt și mediu, CMR a stabilit o serie de obiective pentru fiecare dintre direcțiile de acțiune prevăzute.

Priorități în vederea consolidării și dezvoltării relației cu profesia medicală

  • Dezvoltarea Departamentului Juridic, cu focus pe urmărirea reglementărilor ce privesc profesia medicală și activitatea medicului.
  • Crearea unui Departament de Strategii care să ajute la elaborarea de proiecte necesare îmbunătățirii activității și dezvoltării profesiei medicale.
  • Realizarea de demersuri pentru finanțarea legală, corectă a asistenței medicale în relație cu Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
  • Înființarea unui subdepartament în cadrul Departamentului Social pentru verificarea tuturor cazurilor în care nu se aplică norma legală de asistență medicală gratuită și programul gratuit de protezare medicală, pentru medicii membrii CMR și familiile acestora, în condițiile în care deocamdată Art. 419, lit h. Legea 95/2006, care prevede că „medicii trebuie să beneficieze în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, […], atât medici în activitate cât și medicii pensionari, cât și soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea acestora”, nu se respectă aproape deloc.
  • Urmărirea și implicarea în proiecte ce vizează normarea legislativă corectă a activității medicului, în cursul orelor de program, și recompensarea diferențiată în funcție de munca prestată.
  • Aducerea în discuția Consiliului Național și a Adunării Generale a CMR a unei schimbări în Statutul Colegiului Medicilor din România, în concordanță cu legea, în care relația conflictuală pacientmedic să beneficieze mai întâi de o mediere. Comisia de Mediere poate fi atașată ca o primă cameră de audiere publică Comisiei de Jurisdicție teritoriale, înainte ca plângerea să își urmeze cursul actual spre Comisia de Disciplină teritorială. Astfel, multe dintre micile neînțelegeri, conflicte pacient-medic, și-ar putea găsi o rezolvare și nu ar escalada pe seama unei comunicări neadecvate.
  • Implicarea în înființarea unui Oficiu Național de Indemnizare a Accidentelor Medicale și a Afecțiunilor Iatrogene de tipul: accidente vaccinale, accidente anafilactice, accidente transfuzionale, infecții nosocomiale etc.

Priorități în vederea consolidării și dezvoltării relației cu autoritățile și instituțiile din domeniul de activitate

  • CMR trebuie să devină un partener activ de discuții și decizie în conformitate cu statutul său, pentru toate instituțiile statului român.
  • Stabilirea unui calendar periodic de întâlniri cu reprezentanții tuturor autorităților și instituțiilor relevante din domeniul de activitate, având ca obiective identificarea de soluții pentru îmbunătățirea activității medicale și dezvoltarea profesiei medicale.

Priorități în vederea modernizării activității instituției

  • Realizarea unui amplu proces de reorganizare internă pe principiile unei organizații profesionale perfect funcționale, active și implicate.
  • Modernizarea și digitalizarea întregii activități a instituției.
  • Realizarea unui audit periodic și implementarea unui sistem de evaluare a activității, respectiv de urmărire a realizării obiectivelor.
  • Publicarea electronică și trimiterea către toți membrii CMR a unui buletin legislativ lunar.
  • Realizarea unei comunicări digitale periodice cu membrii CMR.
  • Creșterea comunicării și transparenței organizaționale prin realizarea unui buletin de informare lunar, în format digital, care să fie difuzat membrilor CMR

 Priorități în vederea consolidării și dezvoltării relației cu societatea civilă și pacienții

  • Îmbunătățirea imaginii medicului în percepția publică la nivelul societății. Activitatea medicală trebuie să fie bazată pe profesionalism, corectitudine și transparență, iar medicul respectând aceste trei valori trebuie să fie perceput ca fiind un stâlp al societății.
  • Creșterea accesului la asistență medicală a populației țării, indiferent de zona geografică.
  • Dezvoltarea relației cu societatea civilă prin implicarea în programe și proiecte de responsabilitate socială ce vizează domeniul sănătății.
  • Dezvoltarea relației cu asociațiile de pacienți și cu pacienții prin implicarea în proiecte ce au ca obiective informarea corectă, din surse avizate, în privința diverselor afecțiuni.
  • Implicarea în proiecte de educație pentru sănătate și programe care promovează diferite acțiuni de prevenție în sănătate.
  • Îmbunătățirea relației medic-pacient. Succesul actului medical se bazează pe încrederea totală în această relație. Din păcate, în ultimul timp, asistăm la o degradare a acestei relații, degradare care generează un impact negativ inclusiv asupra rezultatelor actului medical (medicină defensivă, neasumare de responsabilitate, lipsa accesului la cea de a doua opinie în cazurile speciale).

„Colegiul trebuie să devină un partener activ, pe poziții egale, cu toate instituțiile relevante pentru domeniul Sănătății. Strategia pe termen lung-mediu va cuprinde și schimbarea reglementărilor la nivel intern, dar vom avea o poziție foarte fermă și pentru existența unei noi legi a sănătății.”, a mai precizat prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.