Ministrul Sănătății, despre serviciile furnizate prin telemedicină

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a declarat că actuala criză sanitară a impus suplimentarea și diversificarea serviciilor medicale, fiind nevoie de modificarea cadrului legal general care sa dea posibilitatea acordarii asistentei medicale prin telemedicină de către toate unitățile sanitare publice și private, în beneficiul pacienților.

Afirmațiile sale vin în contextul în care Executivul a aprobat Ordonanța de Urgență pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Actul normativ reglementează posibilitatea furnizării serviciilor medicale la distanță, prin telemedicină, de către toți profesioniștii din domeniul sănătății.

Serviciile care pot fi furnizate și prin telemedicină sunt:

a) teleconsultația;

b) teleexpertiza;

c) teleasistenţa;

d) teleradiologia;

e) telepatologia;

f) telemonitorizarea.

Totodată, serviciile de tipul teleradiologiei și al teleconsultațiilor pot contribui la scurtarea listelor de așteptare, pot optimiza utilizarea resurselor și pot ajuta la creșterea productivității, ceea ce duce, în final, atat la îmbunătăţirea asistenţei medicale, cat şi la o eficienţă sporită a sistemului sanitar din Romania, beneficii cu atat mai importante si mai necesare in contextul actual determinat de pandemia generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

“De asemenea, telemedicina (furnizarea de la distanță a serviciilor medicale) poate contribui la limitarea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 deoarce se pot limita deplasările şi interacţiunile interumane directe, fără limitarea accesului pacienților la asistența medicală necesară”, potrivit aceleiași surse.

În termen de 45 de zile de la elaborare, Ministerul Sănătății va elabora normele metodologice generale de punere în aplicare a ordonanței, care vor fi aprobate prin hotărâre a Guvernului, act normativ care va cuprinde:

a) specialităţile medicale şi lista serviciilor care fac obiectul serviciilor de telemedicină;

b) condiţiile de organizare şi funcţionare a telemedicinei, pentru fiecare tip de serviciu de telemedicină;

c) responsabilitatea stabilirii calităţii serviciului de telemedicina si a verificarii respectării ei;

d) modalitatea de acordare a serviciilor de telemedicină.

Definițiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus au fost actualizate

Definițiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19) au fost actualizate de Institutul National de Sanatate Publică. De asemenea, au fost actualizate și recomandările de prioritizare a testării pentru COVID.

Astfel, intre simptomele pentru ca o persoana sa fie considerata caz suspect au fost introduse pierderea mirosului sau a gustului. Intre cele 14 categorii de persoane la care se recomanda prioritizarea testarii se afla si pacientii care au un rezultat pozitiv la testul rapid, pentru antigenul SARS-CoV-2.

  • Orice persoană cu debut brusc de febră și tuse sau orice persoană cu debut brusc al oricăror 3 sau mai multe dintre următoarele semne și simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriză, dispnee, anorexie / grețuri / vărsături, diaree, status mental alterat, debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) în absența unei cauze identificate
  • Orice persoana cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie
  • Orice persoana cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră ŞI tuse ŞI dificultate în respirație (scurtarea respiratiei) ŞI care necesită spitalizare peste noapte)

Pentru copiii cu vârsta pana la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentația, se poate suspecta infecția cu SARS-CoV-2.

  • Caz probabil A. Un pacient care întrunește criteriile clinice de mai sus ȘI este contact al unui caz confirmat sau are legătură epidemiologică cu un focar cu cel puțin un caz confirmat

În conformitate cu Recomandările de prioritizare a testării pentru COVID-19, toți contacții direcți simptomatici ai cazurilor confirmate trebuie testați. Clasificarea în caz probabil pentru varianta A. va fi făcută doar în situația în care strategia de testare se modifică.

  • Caz probabil B. Un caz suspect cu imagine pulmonară sugestivă pentru COVID-19: 1. Rx pulmonară: opacități neclare, frecvent rotunde, cu distribuție periferică inferioară; 2. CT pulmonară: multiple opacități bilaterale cu aspect de sticlă mărunțită, frecvent rotunde, cu distribuție periferică inferioară; 3. echografie pulmonara: linii pleurale îngroșate, linii B (multifocale, discrete sau confluente), tipare de consolidare cu sau fără bronhograme;
  • Caz probabil C. Un adult decedat fără o cauză explicabilă, cu insuficiență respiratorie care a precedat decesul și care a fost în contact cu un caz confirmat sau care a avut legătură epidemiologică cu un focar cu cel puțin un caz confirmat.
  • De asemenea, cazul confirmat reprezintă o persoană cu confirmare în laborator prin RT-PCR a infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.

  Contactul direct este definit ca:

– Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

– Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);

– Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;

– Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;

-Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție.

  • Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.
  • Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica nu este considerată contact direct.

Definițiile COVID-19 comunitar sau IAAM

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenței medicale (IAAM), în funcție de:

– numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (spital, centru de dializă), centru rezidential de sedere prelungita (ziua 1);

– argumentele din investigația epidemiologică privind originea comunitară sau IAAM (apartenența cazului la focare de infecții cu una sau alta dintre origini)

Pot exista următoarele situații:

  • Caz COVID-19 comunitar – simptome prezente la internare sau debut în primele 48 de ore după internare; – debut în zilele 3-7 după internare și o suspiciune puternică de transmitere comunitară (apartenența la un focar de cazuri comunitare);
  • Caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM) – debut după 48 ore de la internare și o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenței medicale;

– cazurile la personalul medico-sanitar si auxiliar, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei transmiteri comunitare;

  • Cazurile cu debut în primele 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi: – IAAM, dacă debutul are loc în primele 48 de ore după externare; – cu origine incertă, in cazul debutului la 3-14 zile dupa externare, dacă nu există argumente puternice în favoarea unei origini comunitare sau IAAM

Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare atentă a fiecărui caz in parte.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportata ca și cauza a decesului, independent de condițiile medicale preexistente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19.

Astfel, COVID-19 trebuie menționată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

De asemenea, potrivit Ordinului MS nr.961/2020 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, cazurile confirmate COVID soldate cu deces la care testele RT-PCR în dinamică din spută/aspirat bronșic sunt negative (2 teste) pot fi considerate deces datorat infecției cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidențiază semne și simptome înalt sugestive și decesul este corelat cu evoluția clinică determinată de COVID.

În situația în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din țesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia.

Criterii pentru inițierea testării pentru SARS-CoV-2

Confirmarea promptă a cazului suspect este necesară pentru a asigura, rapid și eficient, supravegherea epidemiologică a contacților, implementarea măsurilor de prevenire și control al infecției, precum și colectarea informațiilor epidemiologice și clinice relevante.

Recomandări de prioritizare a testării prin RT-PCR pentru COVID-19:

  1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar, conform definiţiei de caz;
  2. Persoane cu rezultat pozitiv la testul pentru antigenul SARS-CoV-2;
  3. Contacți direcți simptomatici ai cazurilor confirmate;
  4. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval;
  5. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplaseaza de la centrul de transplant in centrele de prelevare – la fiecare 2 saptamani;
  6. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital; În acest context, termenul de imunosupresie se referă la: chemoterapia citotoxică, agenți biologici cu acțiune prelungită, imunoterapie celulară și doze mari de glucocorticoizi, conform ghidului Societății Americane de Boli Infecțioase (6.05.2020), accesat la https://www.idsociety.org/practice-guideline/covid-19-guideline-diagnostics/
  7. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie: – Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare; – Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei;
  8. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei;

Cu referire la punctele 6., 7. și 8., în cazul pacienților copii care se internează cu însoțitor, se testează și însoțitorul.

9. Pacienti hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe lună;

– Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele;

10.Pacienti hemodializaţi simptomatici;

11.Persoane instituționalizate asimptomatice – de 2 ori pe lună;

12.Personalul de îngrijire din centre rezidențiale – săptămânal;

13.Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice;

14.Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant.

La punctul 14,  în perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar si auxiliar își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard.

Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor respecta procedurile de izolare impuse şi pentru restul persoanelor infectate. Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.

Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.

Ministerele cu rețea sanitară proprie pot stabili protocoale de testare pentru personalul propriu, în funcție de specificul activității. Buletinele de analiză cu rezultate pozitive ale testărilor vor fi raportate imediat, scanat, în același mesaj trimis pe e-mail de către laboratorul care a efectuat testarea, către spitalul solicitant, direcția de sănătate publică de apartenență a cazului şi INSP şi se vor lua măsurile necesare de internare / izolare a persoanelor infectate.

În aceste cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infecției, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului. Raportul anchetei epidemiologice va fi trimis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică a judeţului de apartenență a cazului.

Ministrul Tătaru a anunțat că 280 de paturi de ATI vor fi operaționalizate în următoarele zile

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că în următoarea perioadă, respectiv între 7 şi 21 de zile, vor fi operaţionalizate încă 280 de paturi de terapie intensivă.

„În ultimele 3 zile am făcut o evaluare la nivel naţional şi în Bucureşti a situaţiei evoluţiei pandemiei şi am căutat suplimentarea paturilor de terapie intensivă la nivel naţional şi în Bucureşti. Astăzi am introdus în ordinul 555/2020 încă 24 de unităţi medicale, de spitale, în totalitate sau doar cu o parte de ATI, urmând ca în 7 până la 21 de zile să operaţionalizăm 280 de paturi de terapie intensivă „, a declarat Nelu Tătaru.

Ministrul Sănătăţii a adăugat că, după evaluarea fiecărui spaţiu în parte „de echipele de la Inspecţia Sanitară de Stat, ISU şi cele de la ANMDR”, se va face şi o evaluare a necesarului de dotare şi de personal pentru operaţionalizarea celor 280 de paturi ATI într-o perioadă cuprinsă între 7 şi 21 de zile.

OUG pentru furnizarea serviciilor medicale în regim de telemedicină, adoptată de Guvern

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă ce creează cadrul pentru furnizarea serviciilor medicale în regim de telemedicină, a anunţat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.

„A fost adoptat un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Legii 95 din 2006, Legea sănătăţii, pentru reglementarea cadrului în care se pot furniza servicii medicale în regim de telemedicină, tot ca urmare a faptului că, în această perioadă, multe dintre activităţile desfăşurate în zona serviciilor publice s-au mutat în spaţiu digital, online. Şi pentru a reduce interacţiunea fizică sunt încurajate astfel de soluţii pentru furnizarea acestora în regim online, chiar şi în domeniul medicinei. Practic, prin această ordonanţă de urgenţă se creează cadrul pentru furnizarea serviciilor medicale în regim de telemedicină”, a precizat Dancă, miercuri, după şedinţa de Guvern.

A fost aprobată OUG pentru acordarea a 2.500 lei pentru studenții la medicină care vor ajuta în spitale COVID

Șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a declarat că Guvernul a aprobat în forma finală proiectul de ordonanţă de urgenţă privind desfăşurarea activităţilor de voluntariat de către studenţii din anii terminali ai facultăţilor de medicină în unităţi sanitare implicate în efortul de limitare a răspândirii infecţiilor cu coronavirus.

„Pentru a întări eforturile de combatere a răspândirii COVID-19 şi pentru a ajuta personalul aflat de mai bine nouă luni în prima linie în lupta aceasta cu COVID-19, a fost adoptată în forma finală ordonanţa de urgenţă care permite desfăşurarea activităţilor de voluntariat de către studenţii din anii terminali ai facultăţilor de medicină, respectiv anii 4, 5 şi 6, precum şi anii 3 şi 4 de asistenţă medicală în unităţi sanitare implicate în efortul de limitare a răspândirii infecţiilor cu coronavirus”, a anunţat Ionel Dancă.

El a explicat că sub coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, universităţile de profil centralizează solicitările studenţilor care doresc să desfăşoare activităţi de voluntariat în perioada următoare.

„Acestea sunt transmise către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, care face redistribuirea acestor solicitări către unităţile sanitare care au cea mai mare nevoie. Această activitate de voluntariat este premiată cu 2.500 de lei pe lună pentru cei care se înscriu în acest program”, a precizat Dancă.

Premierul Orban, despre demararea campaniei de vaccinare anti-COVID-19

Premierul Ludovic Orban a declarat că trebuie să fim pregătiți pentru a demara campania de vaccinare imediat ce vor fi accesate primele cantități de vaccin anti-COVID-19 care sunt repartizate României.

“Există o înțelegere, pe care am salutat-o din primul moment, la nivel european – contractarea cantității de doze de vaccin s-a făcut la nivel european. Toate cantitățile sunt repartizate proporțional cu populația fiecărei țări membre a Uniunii Europene și, pe măsură ce vin cantitățile, ele se repartizează către fiecare țară. Nu vom avea cantitățile deodată, le vom primi în mai multe etape și acest efort comun al tuturor instituțiilor care vor fi implicate în campania de vaccinare va fi un efort pe o perioadă mai lungă de timp, până când vom putea reuși vaccinarea”, a declarat premierul Ludovic Orban, la reuniunea Grupului de lucru convocată de președintele României, Klaus Iohannis, care a avut loc la Cotroceni.

COVID-19: Platforma care va centraliza datele pacienților testați este funcțională

Ministerul Sănătății, Institutul Naţional de Sănătate Publică și Serviciul de Telecomunicații Speciale au operationalizat actualizarea platformei informatice de centralizare a datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2. Persoanele testate primesc prin SMS (de pe numărul 1863) și e-mail generate prin intermediul aplicației informatice, rezultatele probelor. În cazul în care, pentru o persoană testată nu există date relevante de contact, responsabilitatea transmiterii rezultatului revine entității care a dispus recoltarea, respectiv entitățile la care s-a efectuat testarea.

„Noua funcționalitate permite o monitorizare medicală a cazurilor confirmate, pe baza informațiilor introduse în aplicație de instituțiile prevăzute în Ordinul ministrului Sănătății pentru aprobarea fluxului informațional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2”, a transmis Ministerul Sănătății, înt-un comunicat de presă.

În plus, în perioada următoare, din aplicație se vor genera rapoarte medicale care vor fi transmise prin e-mail, persoanelor testate și medicilor de familie, pentru a lua pacienții în evidență

În funcție de rezultatul testelor efectuate, exista 3 tipuri de mesaje text și e-mail-uri care sunt transmise de către aplicația Corona-Forms către persoanele testate sau la medicul de familie. Acestea cuprind informații privind rezultatul testelor efectuate, măsurile pe care persoana respectivă trebuie să le ia în funcție de aceste rezultate, precum și informarea medicului de familie cu privire la situația persoanei din listă.

Ministerul Sănătăţii reiterează că, „a fost aprobat Ordinul ministrului Sănătății pentru aprobarea fluxului informațional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2, prin care se urmărește reducerea timpilor de răspuns a direcțiilor de sănătate publică, îmbunătățirea colaborării dintre acestea și persoanele infectate sau care fac parte din anchetele epidemiologice, precum și facilitarea colaborării cu medicii de familie. Persoanelor care au fost testate li se va comunica rezultatul testelor. De asemenea, deciziile emise de DSP pentru obținerea certificatelor medicale vor fi transmise prin intermediul sistemului informatic, nemaifiind necesară contactarea DSP-ului”.

Potrivit sursei citate, prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează cu respectarea dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulaţie a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulaţie a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum și a altor prevederi legale naţionale incidente în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal.

Aproape 2.000 de medici iau parte la Congresul Național de Diabet, Nutriție și Endocrinologie Pediatrică

[front_live]248451222800477857352390-2020-11-18_18:30[end_live]

Aproape 2.000 de medici iau parte, începând de astăzi, la cel de-al șaptelea Congres Național de Diabet, Nutriție și Endocrinologie Pediatrică – cu participare internațională .

Cel mai important eveniment științific adresat problematicii diabetului, nutriției și endocrinologiei pediatrice, Congresul Național de Diabet, Nutriție și Endocrinologie Pediatrică se derulează anul acesta exclusiv online, pe platforma Sănătatea.ONLINE/learning.

Organizatorii științifici ai manifestării sunt Societatea Română de Diabet Nutriție și Endocrinologie Pediatrică, ENDOPED și Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara – Clinica II Pediatrie.

Managementul logistic și tehnic al Congresului este asigurat de Sănătatea Press Group.

La ceremonia de deschidere a Congresului, ce a avut loc în această seară, au luat parte:

 

  • Șef Dr. Corina Paul – Președintele Congresului Național de Diabet, Nutriție și Endocrinologie Pediatrică
  • dr. Iulian Velea – Președintele Societății Române de Diabet Nutriție și Endocrinologie Pediatrică
  • Dr. Daniel Lighezan – Prorector Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” Timișoara
  • dr. Romulus Timar – Președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
  • dr. Stuart J. Brink – Reprezentantul  International Society for Pediatric and Adolescent Diabetes și al Global Pediatric Endocrinology and Diabetes, organizații sub egida cărora se desfășoară Congresul.
  • Andreea Stroe – Ambasador al Coaliției pentru Diabet Juvenil

 

Congresul Național de Diabet, Nutriție și Endocrinologie Pediatrică – cu participare internațională se adresează exclusiv medicilor din specialitățile pediatrie, endocrinologie, diabet, medicină internă, medicină de familie și medicină școlară s-au înscris pentru a lua parte la acest eveniment, ai cărui.

Timp de patru zile, cei înscriși vor putea asculta prelegerilor celor mai importanți speakeri de la nivel internațional și specialiști din România în acest domeniu.

Programul științific, axat pe problematica diabetului, nutriției și endocrinologiei pediatrice, include noutăți în managementul afecțiunilor vizate, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19.

COVID-19: Comisia Europeană a aprobat o finanțare de peste 35 de milioane de euro pentru procesul de testare

Comisia Europeană a adoptat, miercuri, o recomandare pentru utilizarea testelor rapide pe bază de antigen și pentru validarea și recunoașterea reciprocă a testelor și a rezultatelor acestora. Pentru a consolida și mai mult capacitatea de testare la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a aprobat o finanțare în valoare de 35,5 milioane de Euro către Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie.

Finanțarea va fi utilizată pentru a sprijini formarea personalului pentru colectarea, analiza probelor și efectuarea testelor, în special prin intermediul echipamentelor mobile.

Comisia recomandă statelor membre utilizarea testelor rapide pe bază de antigen în zonele în care rata de pozitivare a testelor PCR este mai mare de 10%, în comunitățile în care transmiterea noului coronavirus este intensă. În acest mod, Comisia Europeană intenționează să reducă presiunea asupra sistemelor medicale.

Noile recomandări vin după ce Comisia a prezentat, la sfârșitul lunii octombrie, prioritățile pe care ar trebui să le urmărească statele membre în strategiile de testare COVID-19.

„Testarea ne spune care este amploarea răspândirii, unde are loc și cum se dezvoltă. Este un instrument decisiv pentru a încetini răspândirea COVID-19. Pentru a spori coordonarea UE cu privire la metodele de testare, oferim astăzi îndrumări statelor membre cu privire la utilizarea testului rapid pe bază de antigen pentru a gestiona mai bine focarele COVID-19”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Fonduri europene pentru modernizarea sistemelor de gaze medicinale şi a reţelelor electrice din spitale

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că este necesară modernizarea sistemelor de gaze medicinale şi a reţelelor electrice din spitale, iar pentru acest lucru va fi pregătit un program de finanţare din fonduri europene.

Șeful statului a precizat, totodată, că se impune regândirea instrumentelor legislative şi financiare pentru a permite o susţinere a sistemului de service şi mentenanţă a tehnicii spitaliceşti.

„Au fost identificate deja câteva soluţii concrete care vor fi preluate de autorităţi şi puse în aplicare. În primul rând, este necesară modernizarea sistemelor de gaze medicinale, în special oxigen, şi a reţelelor electrice. Aici am găsit împreună soluţia pregătirii unui program de finanţare bine pus la punct, folosindu-ne de fondurile europene, o resursă foarte valoroasă şi la îndemână pentru dezvoltarea sistemului medical din România. În al doilea rând, se impune regândirea instrumentelor legislative şi financiare care să permită o susţinere a sistemului de service şi mentenanţă a tehnicii spitaliceşti. Un rol important îl are resursa umană şi când spun aceasta mă gândesc la inginerii medicali, care trebuie valorificaţi şi implicaţi mai mult în partea de funcţionare spitalicească. Aceste aspecte vor fi incluse în pachetul de legi privind reforma din sănătate, aflat în plin proces de elaborare la Ministerul Sănătăţii”, a afirmat Iohannis, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni.