Bugetul Ministerului Sănătății, suplimentat. Bani alocați pentru medicamente pentru COVID-19

Guvernul a aprobat în ședința de joi Hotărârea pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, în vederea achiziționării medicamentelor necesare pentru tratamentul bolnavilor cu infecție COVID, precum și pentru acordarea de către România a unui ajutor umanitar extern, cu titlu gratuit, pentru Republica Moldova.

Astfel, conform actului normativ, se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului cu suma de 45.405 mii lei destinată rezervei pentru situaţii speciale a Ministerului Sănătății, se arată într-un comunicat al instituției.

Din aceste fonduri vor fi achiziționate, de către Ministerul Sănătății,  medicamente şi materiale sanitare care asigură prevenţia şi tratarea afecţiunilor asociate COVID-19, pentru pacientii internați în unitățile sanitare din România.

Va fi achiziționat și medicamentul Remdesivir necesar pentru tratamentul pacienților critici  care necesită oxigen suplimentar, singurul medicament autorizat la acest moment la nivel european pentru tratamentul specific al infecției cu SARS COV 2, în baza contractelor subsecvente încheiate de Ministerul Sănătății și producător, ca urmare a achiziției centralizate realizate de Comisia Europeană, pentru statele membre UE și producător .

De asemenea, banii vor fi utilizați și pentru achiziția de măști de protecție personală de tip FFp2 –destinate personalului medico-sanitar, în baza contractelor subsecvente încheiate de Ministerul Sănătății și furnizor, ca urmare a achiziției centralizate realizate de Comisia europeană, în numele statelor membre și producător.

O parte din fonduri vor fi destinate pentru acordarea de către România a unui ajutor umanitar extern, cu titlu gratuit, pentru Republica Moldova, ca urmare a nevoilor identificate la nivelul sistemului sanitar din acest stat, se arată în comunicatul Ministerului Sănătății.

 

 

Tătaru, despre câte doze de vaccin antiCOVID-19 va primi România în ianuarie

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat că au fost operaţionalizate depozitul central şi cele din teritoriu pentru vaccinul anti-COVID, iar în prima etapă, în luna ianuarie, România va primi în jur de 600.000 de doze de vaccin.

„Pe 21 (decembrie – n.r.), Agenţia Europeană a Medicamentului va da un aviz pentru vaccinul anti-COVID-19. Va veni o primă tranşă simbolică, de 10.000 de doze, pentru fiecare stat membru din cele 27. Cele 10.000 de doze vor fi distribuite către spitalele de boli infecţioase, cele care au fost în prima linie şi vor fi ultimele care vor ieşi din această luptă. La nivelul Comitetului Naţional pentru Coordonarea Activităţilor de Vaccinare împotriva COVID-19 se lucrează în aceste momente la etapa de comunicare, comunicare care se face la nivel de fiecare grupare populaţională. Începem cu corpul medical, sunt în acest moment în desfăşurare acele conferinţe online cu tot ce înseamnă corp medical pentru a avea şi suportul lor în această activitate, pentru a înţelege în cel mai simplu mod ce înseamnă vaccinarea, ce înseamnă efecte secundare, ce înseamnă imunizare şi când vom putea vorbi de o imunizare la nivel populaţional. În aceste zile s-au şi operaţionalizat acel depozit central şi depozitele din teritoriu, urmând să fim pregătiţi pentru tot ce înseamnă venirea acestor vaccinuri şi distribuţia lor la nivel regional şi apoi la nivelul centrelor de vaccinare”, a declarat Tătaru, la începutul şedinţei de Guvern.

El a adăugat că în prima etapă, în luna ianuarie, România va primi în jur de 600.000 de doze de vaccin, iar imunizarea va fi adresată corpului medical din unităţile publice şi private.

„De aceea, centrele de vaccinare, într-o primă lună, vor fi la nivelul unităţilor medicale. La nivel de Bucureşti, sunt 32 de astfel de unităţi medicale care vor fi centre de vaccinare”, a explicat Tătaru.

Arafat, mesaj de „precauție”: În acest moment, se observă un trend uşor descrescător al infectărilor

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat că, în acest moment, se înregistrează un trend „uşor descrescător” în privinţa infectărilor cu noul coronavirus, dar a atenţionat că acest trend trebuie păstrat „cel puţin în următoarea perioadă”.

„La acest moment se observă un trend uşor descrescător, dar asta nu trebuie, bineînţeles, să fie un mesaj de liniştire, ci trebuie să fie un mesaj de precauţie, în sensul în care să menţinem acest trend cel puţin în următoarea perioadă”, a declarat Raed Arafat, joi, în şedinţa de guvern.

El a precizat că, în ultimele zile, împreună cu ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, au discutat cu autorităţile medicale din zona Bucureşti-Ilfov şi din zona de sud, de la „spitalele care sunt de urgenţă, spitale COVID”, despre modul de gestionare a cazurilor de SARS-CoV-2.

„Împreună cu domnul ministru Tătaru am avut, deja, discuţii cu două regiuni, zona Bucureşti-Ilfov şi întreaga zonă de sud, am avut o discuţie, ieri, cu toate spitalele care sunt de urgenţă, spitale COVID, medicii şefi Secţie ATI, medicii şefi Secţie UPU, managerii spitalelor, directorii DSP-urilor şi s-a discutat mai mult despre modul de gestionare a cazurilor şi, mai ales, creşterea capacităţii de terapie intensivă, mai ales acolo unde este personal şi este posibil”, a mai declarat Arafat.

El a precizat că în ultimele 48 de ore au fost distribuite „48 de ventilatoare suplimentare” la cererea spitalelor care au avut capacitate să crească numărul paturilor de terapie intensivă.

„Ventilatoarele ajung acolo de la stocul strategic pe care-l avem”, a completat Arafat.

Totodată, a spus el, primele teste rapide pe bază de antigen au sosit în ţară.

„Astfel, începem distribuirea primelor 300.000 de teste, care vor fi în prima fază date unităţilor de primiri-urgenţe, camerelor de gardă, deci de primă linie. De săptămâna viitoare, restul de 3 milioane o să înceapă să ajungă în tranşe şi urmează să distribuim la serviciile de ambulanţă şi, apoi, unde ne indică colegii de la Ministerul Sănătăţii”, a explicat Arafat.

Întrebat de premierul interimar dacă există o estimare de timp în privinţa primirii celor 3 milioane de teste, şeful DSU a precizat: „În cursul acestui an, deci, cel care a contractat a promis că le aduce înaintea termenului, termenul era de aproximativ, dacă nu greşesc, de o lună, dar a promis că le aduce mai repede, aşa că cele 3 milioane de teste sperăm că le primim în cea mai mare parte în cursul acestei luni”.

Echipamente pentru ATI COVID, donate de Germania, ajung în România

O aeronavă C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române va aduce joi, din Germania, echipamente de terapie intensivă destinate unităților medicale din România pentru tratamentul pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2, se arată într-un comunicat.

Echipamentele sunt donate de Republica Federală Germania.

Cu același zbor, vor fi repatriați și militari români care au fost răniți în Afganistan și care au fost tratați la Centrul Medical Regional Landstuhl.

 

VIDEO Raportarea infecțiilor intraspitalicești, care ucid mii de români, reglementată în premieră

[front_live]248451222800477857352390-2020-12-17_11:08[end_live]

Legea „Stop nosocomiale!”, care își propune raportarea reală, reducerea și prevenirea infecțiilor asociate actului medical (nosocomiale), care ucid anual 1.000 de români, a fost adoptată de Parlament în ultima ședință de plen a actualului legislativ. Care sunt cele mai importante prevederi ale legii? Ce înseamnă pentru sistemul sanitar românesc reglementarea raportării și prevenirii infecțiilor? Care sunt măsurile imediate propuse de inițiatorii proiectului de lege? Sunt întrebări la care ne răspunde dr. Adrian Wiener, membru Comisia pentru sănătate publică din Senatul României, unul dintre inițiatorii Legii „Stop nosocomiale!”

Spitale din SUA au descoperit doze suplimentare de vaccin antiCOVID-19 în flacoane

Spitale din SUA au descoperit că unele flacoane de vaccin antiCOVID-19, dezvoltat de Pfizer și BioNTech, care ar fi trebuit să conțină cinci doze, s-au dovedit a avea ser suficient pentru șase sau chiar șapte doze, potrivit The New York Times.

Astfel, pe măsură ce au început să sosească vaccinurile Pfizer în SUA, farmaciștii din spitale au făcut o descoperire surprinzătoare: unele dintre flacoanele de sticlă care ar trebui să conțină cinci doze, aveau ser suficient pentru o a șasea sau chiar a șaptea persoană.

Acest lucru a declanșat un val de confuzie și dezbateri asupra utilizării dozelor suplimentare sau a aruncării lor.

De exemplu, un director de la Northwell Health, New York, a estimat că rețeaua de spitale ar fi aruncat suficient vaccin suplimentar pentru un număr de 15 până la 20 de doze. Ei așteptă însă indicațiile de la departamentul de sănătate al statului.

În replică, Agenția americană ce reglementează piața medicamentelor și dispozitivelor medicale în SUA, Food and Drug Administration (FDA), a spus că „având în vedere situația de urgență a sănătății publice”, este acceptabil să se utilizeze fiecare doză completă rămasă în fiecare fiolă.

Reprezentanții Agenției au spus că se consultă cu Pfizer pentru a determina „cea mai bună cale de urmat” și a sfătuit oficialii din domeniul sănătății să nu colecteze dozele din mai multe flacoane.

„Nu vrem niciodată să risipim medicamente, vaccinuri”, a spus Anna Legreid Dopp, director senior de orientări clinice și îmbunătățire a calității la Societatea Americană a Farmaciștilor din Sistemul de Sănătate. „Deci ar fi interesant dacă aceasta este o oportunitate.”

Vaccinul, care a fost dezvoltat de Pfizer și de compania germană BioNTech, este foarte puțin disponibil. Pfizer a declarat că a fabricat suficient vaccin pentru a furniza cel puțin 25 de milioane de doze, suficient pentru 12,5 milioane de persoane, către Statele Unite, înainte de sfârșitul anului, dar oficialii federali l-au alocat cu atenție, distribuind doar 2,9 milioane de doze începând de săptămâna aceasta, după FDA a autorizat utilizarea de urgență, vinerea trecută.

Reprezentanții Pfizer au declarat că există o cantitate uniformă de vaccin în fiecare flacon, dar că acea cantitate rămasă după folosirea a cinci doze ar putea varia în funcție de tipul de seringi și ace, precum și de cantitatea de soluție de diluare utilizată.

De asemenea, compania a declarat că se consultă cu FDA despre această problemă și nu a putut „oferi o recomandare cu privire la utilizarea cantității rămase de vaccin din fiecare flacon”.

Col. dr. Valeriu Gheorghiță, despre începerea vaccinării antiCOVID-19 în România

Președintele Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea anti-COVID-19, col. dr. Valeriu Gheorghiță, a declarat că România este pregătită, în momentul de față, să înceapă vaccinarea anti-COVID-19 pe data de 27 decembrie.

„În momentul de față, Institutul Cantacuzino este echipat corespunzător pentru a primi vaccinul. În momentul ăsta se pregătesc celelalte șase centre de stocare. Încă de mâine (joi – n.r.) pornesc congelatoarele la minus 80 de grade pentru fiecare centru regionale de stocare. Toate echipamentele sunt achiziționate (…) Capacitatea de stocare este de un milion și jumătate de doze la Cantacuzino și încă 200.000 de doze la centrele regionale”, a precizat Gheorghiţă, citat de un post de televiziune.

Coordonatorul campaniei de vaccinare antiCOVID-19 a precizat că primele persoane vaccinate vor fi din corpul sanitar al primelor zece spitale COVID-19.

Primul webinar despre vaccinarea împotriva COVID-19, pentru cei din Sănătate, organizat de CNCAV

Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a organizat, miercuri, primul webinar despre vaccinarea împotriva COVID-19 adresat profesioniștilor din domeniul sănătății, cu scopul de a oferi informații detaliate despre campania de vaccinare, se arată într-un comunicat al CNCAV.

Sesiunea de informare s-a desfășurat cu participarea a peste 450 de studenți, profesori și cercetători din cadrul Universității de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara.

Printre subiectele abordate s-au numărat implementarea Strategiei Naționale de Vaccinare împotriva COVID-19 în România, importanța integrării profesioniștilor în sănătate în efortul comun de vaccinare împotriva COVID-19, comunicarea medic-pacient în contextul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, aspecte științifice legate de vaccinarea împotriva COVID-19.

Potrivit comunicatului de presă, sesiunea de informare de tip webinar din 16 decembrie reprezintă una dintre acțiunile de comunicare incluse în strategia de vaccinare împotriva COVID-19 al cărei public-țintă îl constituie reprezentanții corpului medical (reprezentanți ai asociațiilor profesionale de medici și ai asociațiilor de pacienți, reprezentanți ai rezidenților și ai studenților la medicină, dar și de la nivelul Universităților de Medicină și Farmacie din România).

În perioada 16-19 decembrie 2020, astfel de webinarii vor fi organizate zilnic, au precizat reprezentanții CNCAV.

Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 este un organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului și coordonarea Prim-ministrului.

COVID-19: Când ar putea autoriza UE vaccinul Pfizer/BioNTech

Comisia Europeană ar putea da aprobarea finală pentru vaccinul Pfizer/BioNTech pe 23 decembrie, la două zile după ce Agenţia Europeană a Medicamentelor va da undă verde serului, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, citat de Reuters.

Conform regulilor UE, Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) trebuie să analizeze şi să dea o recomandare pentru orice medicamente sau vaccinuri noi, însă decizia finală de a le permite intrarea în piaţa europeană trebuie luată de brațul executiv al Uniunii Europene, după consultarea cu guvernele statelor membre.

Agenţia Europeană a Medicamentelor a anunţat, marţi, că ar putea da recomandarea pentru vaccinul Pfizer/BioNTech pe 21 decembrie, cu o săptămână mai devreme decât era programat iniţial.

„Dacă acesta va fi cazul, Comisia Europeană este pregătită să furnizeze autorizaţia oficială pentru a-l plasa în piaţă prin proceduri rapide, de urgenţă. O putem face în două zile”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, în faţa Parlamentului European.

Marea Britanie şi Statele Unite se numără printre ţările care au autorizat deja vaccinul Pfizer/BioNTech.

În mod obişnuit, EMA îşi rezervă cel puţin şapte luni înainte de a da o recomandare asupra vaccinurilor, în timp ce Comisia Europeană îşi poate lua chiar şi două luni pentru analiză, după recomandarea pozitivă a EMA.

În cazul de faţă, dacă EMA dă o recomandare pozitivă luni, întreaga perioadă de analiză se va rezuma la 20 de zile, în contextul în care autoritatea de reglementare europeană a primit datele de la testele clinice Pfizer în data de 1 decembrie.

Totuşi, autorizarea de urgenţă ar fi condiţionată, ceea ce înseamnă că vaccinul ar continua să fie monitorizat cu o atenţie sporită pentru indicatori de eficienţă şi potenţiale efecte secundare.

Datele disponibile până la acest moment arată că vaccinul este extrem de eficient pe termen scurt şi are efecte secundare limitate sau izolate, însă nu există, încă, date pe termen lung.

COVID-19: Franţa va primi peste un milion de doze de vaccin până la sfârşitul anului

Franţa va primi ”până la sfârşitul anului” aproximativ 1,16 milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, a anunţat, miercuri, premierul Jean Castex, în faţa Adunării Naţionale, relatează AFP.

”Ar trebui să primim 677.000 de doze suplimentare în perioada 5-6 ianuarie”, apoi ”în jur de 1,6 milioane de doze în februarie”, a spus premierul în cadrul prezentării strategiei guvernamentale de vaccinare.

În total, Franţa a comandat aproximativ 200 de milioane de doze pentru a vaccina 100 de milioane de persoane, deoarece vaccinul necesită, în prezent, două injecţii la un interval de câteva săptămâni.

Prin urmare, aproximativ 3,5 milioane de doze primite în următoarele două luni vor face posibilă vaccinarea a aproximativ 1,7 milioane de francezi, în principal persoane în vârstă sau vulnerabile şi unii angajaţi din domeniul sănătăţii.

”Această strategie de implementare a vaccinului va fi progresivă” în ”primul semestru” al anului 2021, a subliniat Jean Castex, insistând asupra ”provocării logistice”.

”Vaccinurile nu sunt aceleaşi şi, prin urmare, logistica necesară pentru a ajunge la distribuirea lor va fi diferită”, a spus premierul, referindu-se la vaccinul Pfizer / BioNTech, care trebuie menţinut la o temperatură de -70 ° C.

Debutul campaniei de vaccinare în Franţa, prevăzut pentru ultima săptămână din decembrie

Campania de vaccinare contra COVID-19 în Franţa va începe ”în ultima săptămână din decembrie dacă sunt întrunite condiţiile”, a anunţat, miercuri, premierul francez, Jean Castex, informează AFP.

Castex a condiţionat lansarea vaccinării de autorizarea de către Agenţia Europeană pentru Medicamente, ”aşteptată pentru 21 decembrie” şi de un aviz al Înaltei autorităţi de sănătate franceze.

Această primă fază a campaniei de vaccinare vizează persoane expuse riscului de infectare şi se va desfăşura pe durata a 6-8 săptămâni, pentru a ţine cont de perioada de 21 de zile între prima vaccinare şi rapel, a adăugat şeful executivului francez, care a prezentat în faţa parlamentului strategia guvernamentală.

Într-o etapă ulterioară, va fi propusă vaccinarea a ”aproape 14 milioane de persoane ce prezintă un factor de risc legat de vârstă sau o patologie cronică şi a anumitor lucrători din domeniul sănătăţii”.

Restul populaţiei nu va fi vizată decât într-o a treia etapă, ”la finalul primăverii”.

De asemenea, Jean Castex a subliniat că ”debutul campaniei de vaccinare nu va marca finalul epidemiei” şi că măsurile de izolare ar trebui să continue în următoarele luni.