MS: Cadrele medicale, programate la vaccinarea anti-COVID-19 până vineri seara

Ministerul Sănătăţii a solicitat spitalelor, într-o notă, ca acestea să programeze cadrele medicale la vaccinarea anti-COVID-19 până vineri seara.

„Este o notă către spitale care îi îndeamnă pe cei responsabili să facă programările cât mai rapid. Este o răspundere mare, nu vrem să întârziem procesul de vaccinare şi nu vrem ca cei din linia întâi – cei mai expuşi – să rateze această oportunitate din motive birocratice”, a declarat vineri ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, pentru Agerpres.

Marea Britanie solicită test COVID negativ pentru toți cei care intră în țară

Guvernul britanic a anunţat vineri că toţi călătorii care sosesc în Anglia, inclusiv cei care locuiesc acolo, vor trebui, începând de săptămâna viitoare, să prezinte un test COVID negativ efectuat în termen de 72 de ore înaintea deplasării, informează AFP.

Chiar dacă au un rezultat negativ la test, persoanele din ţările cu risc ridicat vizate de măsurile de carantină vor trebui să continue să se auto-izoleze timp de zece zile, a precizat executivul de la Londra într-un comunicat.

Această măsură are ca scop protejarea ţării „împotriva noilor tulpini de coronavirus precum cele observate în Danemarca şi Africa de Sud”.

Alături de carantină, „testarea înaintea plecării va oferi o linie de apărare suplimentară, ajutându-ne să controlăm virusul pe măsură ce vom administra vaccinul în mod susţinut în următoarele câteva săptămâni”, a adăugat ministrul transporturilor Grant Shapps.

Confruntată cu un focar de contaminări atribuit unei variante a virusului, Marea Britanie este ţara europeană cu cel mai mare număr al deceselor provocate de COVID-19. Peste 78.500 de decese s-au produs în termen de 28 de zile de la un test pozitiv.

Strategia guvernului britanic de combatere a epidemiei se bazează în principal pe izolare, care a început oficial miercuri în Anglia, precum şi pe administrarea accelerată a celor două vaccinuri autorizate, Pfizer/BioNTech şi Oxford / AstraZeneca.

Persoanele care sosesc cu trenul, feribotul sau avionul vor trebui să aibă un test negativ înainte de îmbarcare şi pot fi supuşi controlului la sosire. În cazul nerespectării acestor reglementări, există riscul unei amenzi imediate de 500 de lire sterline (553 euro).

Sunt prevăzute şi excepţii, în special pentru transportatorii rutieri şi copiii cu vârsta sub 11 ani.

La sfârşitul lunii decembrie, autorităţile britanice au restricţionat sosirile din Africa de Sud, unde a fost identificată o nouă variantă a coronavirusului.

De la jumătatea lunii decembrie, carantina cu durata de zece zile poate fi scurtată la cinci zile în cazul unui rezultat negativ la cel puţin cinci zile de la sosire, măsură destinată redresării industriei transporturilor.

Ucraina închide şcolile, restaurantele şi sălile de sport, instalând un nou lockdown

Ucraina a închis vineri şcolile, restaurantele şi sălile de sport, instalând un nou lockdown, mai strict, împotriva răspândirii noului coronavirus în această ţară cu 41 de milioane de locuitori, transmite Reuters.

Numărul infecţiilor cu coronavirus din Ucraina a început să crească din nou în luna septembrie şi se menţin la un nivel relativ ridicat. Autorităţile ucrainene au înregistrat peste 1 milion de infecţii cu coronavirus şi 19.588 de decese au fost puse pe seama virusului până la data de 8 ianuarie.

Guvernul de la Kiev a decis intrarea în acest nou lockdown încă de la începutul lunii decembrie, când Ucraina înregistra în jur de 12.000 – 14.000 de infectări pe zi.

Noile măsuri, ce includ şi interzicerea adunărilor, sunt impuse până la data de 24 ianuarie.

În pofida apelurilor pentru restrângerea măsurilor de lockdown sau chiar pentru renunţarea la această strategie, preşedintele Volodimir Zelenski şi ministrul sănătăţii Maksim Stepanov au anunţat că este nevoie urgent de astfel de restricţii.

„Prin introducerea unei carantine mai stricte, începând de mâine, vom evita o mare creştere a numărului pacienţilor cu Covid-19 dar şi cu gripa sezonieră obişnuită. Astfel, vom reduce presiunea asupra spitalelor pentru că aceleaşi instituţii îi tratează pe toţi pacienţii cu aceste boli”, a declarat ministrul Stepanov.

Bebeluș vindecat de COVID-19, după 70 de zile de internare

Petru, un bebeluș de origine română din Valencia, a părăsit joi spitalul spaniol în aplauzele și lacrimile medicilor care l-au îngrijit de COVID-19, timp de peste 70 de zile.

După naștere, Petru a fost adus acasă de părinți și s-a infectat cu noul coronavirus, de la fratele său, care era asimptomatic. Deși s-a născut sănătos, băiețelul s-a infectat acasă, când avea doar nouă zile.

La scurt timp, Petru a fost internat la terapie intensivă deoarece avea probleme grave cu respirația. Recuperarea lui Petru a fost lentă și pentru mult timp părinții l-au putut vedea doar prin apel video, potrivit Ministerului Sănătății.

Medicii au spus că Petru a fost un caz excepțional cu o evoluție lentă și multe complicații.

Una din aproximativ 100.000 de persoane vaccinate în SUA a făcut şoc anafilactic

Una din aproximativ 100.000 de persoane a manifestat o reacţie alergică gravă, după ce a fost imunizată cu vaccinul Pfizer-BioNTech împotriva noului coronavirus, potrivit autorităţilor sanitare americane, care insistă asupra faptului că beneficiile vaccinării sunt cu mult mai mari decât eventuale riscuri, relatează AFP.

Cifra a fost calculată de către Centrele de prevenţie şi luptă împotriva bolilor (CDC), care au înregistrat 21 de cazuri de şoc anafilactic, o reacţie alergică gravă, dintr- un total de 1.893.360 de vaccinări efectuate în perioada 14-23 decembrie.

”În medie, asta reprezintă un nivel de 11,1 şocuri anafilactice la milionul de dose administrate”, a declarat o reprezentantă CDC, Nancy Messonnier.

Prin comparaţie, vaccinurile împotriva gripei provoacă aproximativ 1,3 şocuri anafilactice la un milion de doze.
În ciuda faptului că nivelul vaccinului Pfizer-BioNTech împotriva COVID-19 este de aproximativ zece ori mai mare, numărul cazurilor de reacţii alergice grave rămâne ”extrem de rar”, iar populaţia are tot interesul să se vaccineze, în contextul în care riscul îmbolnăvirii de COVID-19 este cu mult mai mare, a subliniat Nancy Messonnier.

Cele 21 de cazuri au fost înregistrate de CDC la persoane cu vârste cuprinse între 27 şi 60 de ani, cu o vârstă medie de 40 de ani.

În total 19 cazuri (90%) de şoc anafilactic au fost înregistrate la femei, iar simptomele s-au manifestat pe o perioadă cuprinsă între două şi 150 de minute de la administrarea vaccinului – o perioadă mediană de 13 minute.
Între aceste simptome s-au înregistrat erupţii cutanate, urticarie, o senzaţie de sufocare, umflarea limbii, dificultăţi în respiraţie, umflarea buzelor, o stare de greaţă, o tuse seacă persistentă.

Patru pacienţi (19%) au fost spitalizaţi, trei la terapie intensivă, iar ceilalţi 17 au fost preluaţi de servicii de urgenţă.
Niciun deces nu s-a înregistrat, iar toţi pacienţii, mai puţin unul, s-au restabilit până la data întocmirii studiului.

 

MS doreşte simplificarea înfiinţării şi autorizării centrelor de vaccinare împotriva COVID-19

Ministerul Sănătăţii lucrează la modificarea ordinului comun cu ministerele de Interne, Apărării şi Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei pentru stabilirea normelor privind autorizarea, organizarea şi funcţionarea centrelor de vaccinare împotriva COVID-19, a anunţat ministrul Vlad Voiculescu, într-o videoconferinţă cu reprezentanţii Direcţiilor de Sănătate Publică.

„Vrem ca, în cel mai scurt timp, să simplificăm autorizarea şi modul de organizare a centrelor de vaccinare anti-COVID-19. Noile modificări vor prevedea ca centrele de vaccinare împotriva COVID-19 să fie înfiinţate prin decizie a directorului executiv al Direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti”, a transmis ministrul Sănătăţii, potrivit unui comunicat de presă.

Potrivit ministerului, Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti vor aviza temporar funcţionarea centrelor de vaccinare pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere a conducerii unităţii privind respectarea condiţiilor prevăzute.

Pentru schimbarea destinaţiei spaţiului în care vor funcţiona centrele de vaccinare va fi necesar acordul deţinătorului/administratorului acestuia, pe baza căruia se emite hotărârea Comitetului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.

Ministerul Sănătăţii a mai solicitat Direcţiilor de sănătate publică să dispună ca în perioada următoare să fie efectuate verificări/evaluări în centrele de vaccinare astfel încât acestea să funcţioneze în parametrii legali.
„Se vor verifica respectarea regulilor generale de funcţionare, respectarea circuitelor, dotarea spaţiilor şi kit-urile de vaccinare”, se precizează în comunicat.

Ministerul Sănătăţii, campanie pe Facebook: Drumul vaccinului şi „dilema cutiei de pizza”

Ministerul Sănătăţii a explicat, prin intermediul mai multor desene, cum ajunge un vaccin, în cele şapte centre regionale din țară, la oamenii care au nevoie de ele.

„Vaccinurile pleacă din centrele regionale în transporturi mari și ajung la Direcțiile de Sănătate Publică din fiecare județ. Ca să ne asigurăm cu nu irosim niciun vaccin, trebuie să ducem la centrele de vaccinare exact cât este nevoie. Separăm vaccinurile în cutiile mici care sunt puse la rândul lor în camere frigorifice, păstrând temperatura optimă de 2-8°, până la 5 zile. Cutiile sunt curate și noi. Și, da, pledăm vinovați: pentru viteză și concentrați fiind pe soluții rapide, sigure și eficiente, la fel ca și colegii din alte țări, am deturnat câteva cutii din drumul lor spre producătorii de pizza. Promitem că vom râde și noi pe tema asta la finalul campaniei de vaccinare, când vom reveni împreună la normalitate”.

Reacția OMS legată de perioada dintre administrarea dintre cele două doze de vaccin antiCOVID

Statele europene care au început administrarea vaccinului Pfizer-BioNTech împotriva COVID-19 ar trebui să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce priveşte perioada dintre inocularea primei doze şi a celei de-a doua, a declarat joi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), conform Reuters.

Declaraţiile directorului biroului pentru Europa al OMS, Hans Kluge, vin în condiţiile în care unele ţări, printre care şi Marea Britanie, caută să contracareze nivelul scăzut al aprovizionării cu vaccinuri prin extinderea perioadei dintre administrarea primei doze şi a celei de-a doua până la 12 săptămâni şi prin luarea în considerare a reducerii volumului dozelor în unele situaţii.

Kluge a declarat că este important să se găsească un echilibru între valorificarea la maximum a aprovizionărilor limitate şi protejarea a cât mai multor persoane.

„Este important ca o astfel de decizie să reprezinte un compromis sigur între capacitatea actuală limitată de producţie la nivel global şi necesitatea ca guvernele să protejeze cât mai multe persoane, reducând astfel povara oricărui val ulterior asupra sistemelor sanitare”, a precizat el într-un briefing de presă.

Propunerile de prelungire a perioadei dintre prima şi a doua doză au generat dezbateri aprinse în rândul oamenilor de ştiinţă. Pfizer şi BioNTech au atras atenţia că nu deţin dovezi potrivit cărora vaccinul lor ar continua să ofere protecţie în cazul în care a doua doză este administrată după mai mult de 21 de zile după prima.

Uniunea Europeană a acordat aprobarea de urgenţă a utilizării vaccinului Pfizer-BioNTech în urmă cu două săptămâni, iar sute de mii de europeni au beneficiat de la punerea acestuia la dispoziţie, în urmă cu circa o săptămână.

Marea Britanie, care a aprobat vaccinul în decembrie, a administrat peste un milion de doze din acest vaccin în mai puţin de o lună, notează Reuters.

Uniunea Europeană a asigurat 200 de milioane de doze şi a activat opţiunea de a achiziţiona alte 100 de milioane de doze. De asemenea, este în discuţii pentru o nouă comandă de 50 până la 100 de milioane de doze, au declarat marţi oficialii UE pentru Reuters.

În cadrul briefingului de presă, Kluge a precizat totodată că Europa trebuie să „facă mai multe” în faţa „unei situaţii alarmante”, a circulaţiei în regiune a unei noi variante a coronavirusului, mai contagioasă, detectată iniţial în Regatul Unit, relatează AFP.

„Este vorba despre măsurile de bază, pe care le cunoaştem cu toţii, care trebuie intensificate pentru a scădea transmisia, a reduce din presiunea asupra serviciilor noastre care luptă împotriva COVID-19 şi pentru a salva vieţi”, a subliniat directorul OMS Europa, Hans Kluge.

Este importantă generalizarea purtării măştilor de protecţie, limitarea adunărilor sociale, respectarea distanţării fizice şi spălarea mâinilor şi combinarea acestor măsuri cu sisteme adecvate de depistare, urmărire şi izolare a bolnavilor, a detaliat Kluge.

Potrivit estimărilor organizaţiei, noua tulpină „ar putea înlocui treptat altele care circulă în regiune, aşa cum se observă în Marea Britanie şi din ce în ce mai mult în Danemarca”.

Douăzeci şi două de ţări din zona Europei au înregistrat până în prezent cazuri asociate acestei noi variante, a indicat OMS, citată de AFP.

Aşa-numita „variantă britanică” (VOC 202012/01) nu schimbă natura bolii: „COVID-19 nu este nici mai mult şi nici mai puţin gravă”, iar „copiii nu par a fi mai expuşi”, a reamintit Kluge.

Datele preliminare sugerează, de asemenea, că vaccinurile împotriva COVID-19 sunt eficiente împotriva acestei variante.

Din cauza unei contagiozităţi mai mari, noua variantă riscă însă să agraveze bilanţul cazurilor şi să contribuie la saturarea sistemelor sanitare, potrivit OMS.

„Este o situaţie alarmantă, ceea ce înseamnă că pentru o perioadă scurtă de timp va trebui să întreprindem mai multe decât am făcut şi să intensificăm măsurile de sănătate publică şi sociale pentru a ne asigura că aplanăm curbele în creştere semnificativă în anumite state”, a subliniat Kluge.

Grav afectată de pandemie, Europa a înregistrat peste 27,6 milioane de cazuri şi 603.000 de decese asociate, potrivit tabelului de monitorizare realizat de OMS.

SANITAS solicită stabilirea sporului pentru condiţii de muncă,prin raportare la salariul de bază în plată

Una dintre revendicările susţinute de Federaţia SANITAS din România la declanşarea calendar de acţiuni sindicale este stabilirea sporului pentru condiţii de muncă, prin raportare la salariul de bază aflat în plată.

“Considerăm acest lucru imperios necesar deoarece odată cu apariţia OUG nr. 226/2020 sporul pentru condiţii de muncă va fi stabilit, în continuare, în mod discriminator şi nelegal, în opinia noastră şi în anul 2021, pentru medici şi asistenţi medicali prin raportare la salariul de bază aflat în plată iar pentru restul personalului (farmacişti, biologi, fiziokinetoterapeuţi, psihologi, infirmieri, brancardieri, îngrijitoare, liftieri, asistenţi sociali, personal TESA etc.) se va stabili prin raportare la salariul de bază din 2018”, după cum susţin reprezentanţii SANITAS, într-un comunicat de presă.

De asemenea, potrivit acestora, în discuţiile din perioada iulie – decembrie 2020 dintre reprezentanţii Guvernului şi cei ai Federaţiei SANITAS echipa guvernamentală condusă de primul-ministru a garantat calcularea sporului pentru condiţii de muncă prin raportare la salariul de bază aflat în plată, începând cu 1 ianuarie 2021.

“Prin adoptarea O.U.G. nr. 114/2018, a O.U.G. nr. 1/2020 şi acum a O.U.G. nr. 226/2020 se perpetuează discriminarea între salariaţi în loc să se repare aşa cum în permanenţă am solicitat.Nivelul fără precedent de implicare al tuturor salariaţilor din sistemul sanitar şi cel de asistenţă socială în combaterea pandemiei îi expune la riscuri uriaşe şi condiţii de muncă deosebit de grele, altele decât până la apariţia virusului SARS-COV-2”, se arată în comunicatul SANITAS.

În aceste condiţii, Federaţia SANITAS din România solicită Guvernului nou instalat ca la elaborarea Bugetului de stat să aibă în vedere repararea acestei inechităţi pentru a putea restabili echilibrul în sistemul sanitar şi cel de asistenţă socială.

Cât timp ar putea oferi protecţie vaccinul anti-COVID-19 al companiei Moderna

Vaccinul anti-COVID-19 al companiei americane Moderna, conceput pe baza tehnologiei ARN mesager, ar putea oferi protecţie pentru „vreo doi ani”, a declarat joi directorul executiv Stephane Bancel, chiar dacă sunt încă necesare mai multe date pentru o evaluare definitivă, relatează Reuters.

ARN-ul mesager (ARNm) este introdus în celulele umane pentru ca sistemul imunitar să genereze proteinele virale care determină crearea anticorpilor necesari.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a recomandat miercuri autorizarea condiţionată a vaccinului împotriva COVID-19 dezvoltat de Moderna, cel de-al doilea vaccin pe care EMA l-a recomandat spre aprobare în cadrul Uniunii Europene, după cel al Pfizer-BioNTech în decembrie.

Având în vedere că dezvoltarea vaccinurilor necesită de obicei ani, durata protecţiei oferite de vaccinul ani-COVID19 ridică în continuare întrebări din partea oamenilor de ştiinţă şi a autorităţilor de reglementare.

„Scenariul de coşmar care a fost descris în mass-media în primăvara anului trecut referitor la un vaccin care oferă protecţie doar o lună sau două este, cred eu, de ignorat”, a declarat Stephane Bancel în cadrul unui eveniment organizat de grupul de servicii financiare Oddo BHF.

„Dezintegrarea anticorpilor generată de vaccin la oameni scade foarte încet. Credem că va exista protecţie pentru vreo doi ani”, a mai spus el.

Bancel a adăugat că Moderna este pe cale să demonstreze că vaccinul său va fi eficient şi împotriva variantelor de coronavirus apărute în Marea Britanie şi Africa de Sud.

Oamenii de ştiinţă au declarat că vaccinurile nou dezvoltate ar trebui sa fie la fel de eficiente împotriva ambelor variante.