Când ajunge în România prima tranșă din vaccinul anti-COVID-19 al Moderna

Prima tranșă din vaccinul anti-COVID-19 al companiei Moderna, al doilea autorizat în Uniunea Europeană, după cel al Pfizer/BioNTech, va ajunge în România, miercuri, a anunțat medicul militar Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare în România.

Medicul a precizat, la un post de televiziune, că prima tranșă va fi una simbolică, sub 15.000 de doze.

„Miercuri soseşte. În jur de 14.000 de doze prima tranşă. (…) Pe primul trimestru, din câte ştiu eu, 400.000 – 450.000 de doze maximum. Sunt foarte puţine doze de vaccin de la Moderna”, a spus Gheorghiţă.

Medicul a precizat că vor sosi în România tranşe de vaccin Moderna o dată pe săptămână sau la două săptămâni.

„Tranşele vor fi o dată la o săptămână sau două săptămâni. Nu este un calendar încă stabilit. Sunt foarte puţine. Chiar dacă am vrea să lăsăm la alegerea persoanelor, nu poţi, pentru că vor fi centre care nu vor avea. Dar ele sunt la fel, nu există nicio problemă. Tot două doze, tot ARN mesager, au aceeaşi eficacitate, acelaşi profil de siguranţă”, a explicat medicul.

Decizia privind folosirea unui tip de vaccin din cele două aprobate în Uniunea Europeană – Pfizer sau Moderna – va fi luată de medic.

„Medicul va decide. Depinde câţi mai are pe lista de aşteptare, dacă mai are trei pacienţi, nu se va desface un flacon de zece doze”, a arătat medicul.

În Uniunea Europeană sunt aprobate la acest moment de către Agenția Europeană a Medicamentului două vaccinuri împotriva COVID-19: cel al BioNTech/Pfizer și cel dezvoltat de compania Moderna. În România, campania de vaccinare a început în 27 decembrie, în rândul cadrelor medicale, cu vaccinul BioNTech/Pfizer.

Luni dimineață a ajuns în România a patra tranșă de vaccin Pfizer, 150.150 de doze, care au fost distribuite la Institutul Cantacuzino din Capitală și către centrele din țară. Din cele 3 tranșe anterioare de vaccinuri, sosite în România până la data de 6 ianuarie 2021 (de 300.300 doze), s-au distribuit 131.370 doze, din care, numai astăzi, 11 ianuarie, 17.130 doze, către direcțiile de sănătate publică județene și Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București.

Autoritățile din România pregătesc a doua etapă a campaniei de vaccinare, în care va fi imunizată populația cu vârsta peste 65 de ani, persoanele cu risc ridicat și lucrătorii care desfășoară activități în domenii esențiale. Potrivit autorităților, campania ar putea începe încă de săptămâna viitoare, în jurul datei de 15 ianuarie.

Coordonatorul campaniei de vaccinare a declarat că persoanele din prima etapă a vaccinării, lucrătorii din domeniul sănătății și social, vor putea să se vaccineze în continuare, chiar dacă începe și etapa următoare a campaniei de vaccinare.

Irlanda: Aproape jumătate dintre noile cazuri de COVID-19, provocate de tulpina britanică

Aproape jumătate dintre noile cazuri de COVID-19 în Irlanda sunt provocate de aşa-numita tulpină britanică, a anunțat, luni, prim-ministrul irlandez, Micheal Martin. Acesta le-a cerut cetăţenilor să poarte măşti sanitare atunci când ies din casă, relatează EFE.

Noua variantă a coronavirusului SARS-CoV-2, detectată prima dată în Marea Britanie la sfârşitul anului trecut, mai contagioasă, a dus la o escaladare a infectărilor şi a determinat executivul irlandez să decreteze, începând de miercuri, un nou lockdown, mai strict, pentru cel puţin o lună.

Micheal Martin a explicat că, potrivit Echipei de Urgenţă a Sănătăţii Publice (NPHET), această variantă este responsabilă de peste 45 % dintre cazurile detectate în ultimele zile, faţă de cele 25 % din prima săptămână a anului 2021 şi 9 % din urmă cu 15 zile.

Cifrele oficiale arată că, duminică, au fost raportate opt noi decese în cele 24 de ore anterioare, urcând bilanţul total al deceselor la 2.344, şi au fost detectate 6.888 de noi contagieri, al căror număr total se ridică la 147.613.

Consilierii guvernului au avertizat că Irlanda are în prezent una dintre cele mai mari rate de răspândire din Europa.

După al doilea lockdown decretat la sfârşitul lunii octombrie, executivul irlandez a propus o perioadă de relaxare la începutul lui decembrie, pe care observatorii au calificat-o drept imprudentă.

Autorităţile au susţinut că au fost acordate cetăţenilor „trei săptămâni libere” pentru a reactiva economia în timpul sărbătorilor de iarnă, deşi guvernul prevedea să reintroducă un lockdown luna aceasta, o ipoteză respinsă de premierul Martin într-un interviu acordat postului de radio Newstalk.

Potrivit lui, creşterea contactelor sociale în baruri, restaurante şi în case, la care se adaugă noua mutaţie britanică „mult mai contagioasă”, au dus la o escaladare a cazurilor de COVID-19 în întreaga ţară.

Totuşi, el a subliniat că guvernul a reacţionat cu rapiditate imediat ce s-a detectat apariţia noii tulpini în Irlanda şi a fost introdus nivelul cinci de alertă în săptămâna Crăciunului, cu restricţii care au fost „suspendate în noaptea de Crăciun şi de Anul Nou”, a reaminitit prim-ministrul irlandez.

Vaccinurile împotriva COVID: Medicul Raluca Zoiţanu, despre cum au putut fi obținute într-un timp scurt

Motivele pentru care cercetătorii au obţinut vaccinurile împotriva COVID-19 într-o perioadă mai scurtă decât pentru alte vaccinuri au fost finanţarea masivă, dar şi începerea procedurilor de evaluare şi de aprobare imediat după publicarea primelor rezultate, a declarat preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), Raluca Zoiţanu.

„Într-adevăr, la începutul anului trecut s-a spus că va dura un an şi jumătate-doi până când vom avea un vaccin. În general, vaccinurile nu beneficiază de finanţare foarte multă: vrem să eradicăm cancerul, dar de fapt nu prea investim bani în cercetare. Ce s-a întâmplat cu COVID: din cauza efectelor bolii, toate Guvernele, toate companiile, chiar care nu aveau niciun interes în sănătate, au înţeles că sănătatea este importantă, găsirea unui vaccin, a unei soluţii, este importantă, şi atunci cercetătorii au beneficiat de foarte multă finanţare. Birocraţia s-a tăiat, adică dacă în mod normal începeai să faci vaccinul şi când aveai primele rezultate de-abia atunci începeau să se analizeze, (abia atunci începea, n.r.) partea birocratică, de evaluare, de aprobare, şi asta pentru fiecare vaccin în parte, acum, pur şi simplu pe măsură ce aveau primele rezultate, cei de la evaluare analizau lucrurile. Şi atunci asta a permis să se taie foarte mult din timpii de aşteptare şi să avem un vaccin sigur, testat, acum în decembrie”, a afirmat Raluca Zoiţanu.

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie a menţionat că în cazul în care reacţiile adverse la vaccinurile împotriva COVID vor arăta vreo problemă a acestora, vaccinurile vor fi reevaluate şi atunci se va lua în considerare o eventuală modificare.

„Iar pentru orice fel de medicament, pentru orice fel de vaccin, există şi o evaluare în timp. De asta spun de reacţii adverse. Este posibil să apară mici reacţii adverse, acestea se raportează, ori de către persoană – orice individ care este vaccinat poate să intre pe site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi să raporteze dacă a avut o reacţie adversă împotriva vaccinului – la fel personalul medical, farmaciştii, sunt obligaţi să raporteze aceste reacţii adverse, şi dacă este vreo problemă acestea sunt reevaluate şi se decide dacă este cazul să facem vreo schimbare”, a precizat Raluca Zoiţanu.

Rusia: Teste clinice ale unui vaccin anti-COVID-19, administrat într-o singură doză

Rusia a început, luni, testele clinice la vaccinul „Sputnik Light”, care se injectează înr-o doză unică şi este menit să prevină mai rapid izbucnirea de noi focare de boală, precum şi ratele înalte de mortalitate asociate noului coronavirus, relatează EFE.

Potrivit Centrului Gamaleia, 150 de voluntari participă la primele teste ale „Sputnik Light” în trei laboratoare din Moscova şi Sankt Petersburg.

Ministerul rus al Sănătăţii a autorizat începerea testelor pentru a determina siguranţa şi protecţia imunologică a vaccinului, proces care se va încheia la sfârşitul lui 2021.

Spre deosebire de „Sputnik V”, care trebuie administrat în două doze la interval de 21 de zile, „Sputnik Light” conţine o singură doză.

Directorul centrului Gamaleia, Aleksandr Gintsburg, a explicat că siguranţa vaccinului în doză unică este „demonstrată”, dar că trebuie încă studiată eficacitatea sa în rândul persoanelor în vârstă.

În opinia lui, „Sputnik Light” va servi la reducerea mortalităţii în situaţii în care este imposibilă inocularea a două doze pentru a întări imunitatea.

„Iar după o perioadă se va putea administra o nouă doză. Nimeni nu o interzice, iar ştiinţa nu este împotrivă”, a precizat el.

Kiril Dmitriev, preşedintele Fondului de Investiţii Directe din Rusia (FIDR), a explicat luni că „Sputnik Light” este adresat pieţei externe.

”Sputnik Light’ poate deveni o soluţie provizorie şi eficientă pentru multe ţări care se află în vârful epidemiei şi care vor să salveze cât mai multe vieţi posibil”, a subliniat el.

Rusia a fost prima ţară din lume care a aprobat un vaccin împotriva coronavirusului în august 2020, atrăgând critici la nivel internaţional în faţa acestui anunţ considerat prematur, înainte de studiile de fază 3 şi publicarea rezultatelor ştiinţifice, scrie presa internațională.

Utilizarea Sputnik V a fost autorizată pe teritoriile lor de Belarus, Argentina, Algeria, Bolivia şi Serbia, conform FIDR.

Şi autorităţile palestiniene au autorizat administrarea acestui vaccin populaţiei, a anunţat FIDR, luni, într-un comunicat separat, specificând că primele doze urmează să fie administrate în termen de o lună.

Federația Sanitas din România prostează mâine pentru revendicarea unor drepturi

Mai multe proteste ale Federației Sanitas din România vor avea loc marți, 12 ianuarie, atât la nivel de județe cât și în București.

Reprezentanții Sanitas cer aplicarea prevederilor Legii nr. 153/2017 – legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, stabilirea sporului de condiţii prin raportare la salariul de bază aflat în plată și acordarea stimulentului de risc salariaţilor din asistenţa socială.

Protestele vor avea loc între ora 12.00 și 13.00.

BioNTech își propune să crească producția de vaccin de la 1,3 miliarde la 2 miliarde de doze pentru acest an

Compania germană de biotehnologie BioNTech a anunţat luni că în acest an intenţionează să producă două miliarde de doze de vaccin împotriva COVID-19, un număr semnificativ mai mare decât precedentul obiectiv de 1,3 miliarde de doze, informează AFP.

BioNTech şi partenerul său american Pfizer au ajuns la această nouă estimare ţinând cont de „noul standard” care permite administrarea a şase doze dintr-un flacon de vaccin, în loc de cinci.

„În prezent, credem că putem livra un număr total de aproximativ două miliarde de doze până la finele lui 2021”, a informat BioNTech, într-o prezentare publicată pe pagina sa de Internet.

BioNTech şi Pfizer produc vaccinuri COVID-19 la şase facilităţi de producţie şi se aşteaptă ca, la finele lunii februarie, să devină operaţională o nouă linie de producţie la Marburg, Germania, care va putea fabrica până la 750 de milioane de doze pe an.

Cantitatea de doze de vaccin disponibilă este una dintre mizele majore ale strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 la nivel mondial.

Fabrica de la Marbourg, cea de-a doua din Germania care va produce vaccinul dezvoltat de BioNTech şi Pfizer, ar putea furniza 250 de milioane de doze suplimentare în primul semestru, o producţie care se va adăuga celei realizate la fabrica de la Puurs (Belgia), unde sunt produse loturile de vaccinuri destinate Uniunii Europene.

Anunţul celor de la BioNTech vine după ce, miercuri, Comisia Europeană a informat că a făcut o nouă comandă pentru 200 de milioane de doze de vaccin Pfizer/BioNTech, plus 100 de milioane ca opţiune. Aceste noi doze se vor adăuga celor 300 de milioane deja cumpărate, dublând astfel numărul de doze achiziţionate de UE de la Pfizer/BioNTech.

De asemenea, vineri, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a actualizat prospectul vaccinului Pfizer/BioNTech, stabilind că din fiecare fiolă pot fi extrase şase doze de vaccin, faţă de cinci până în prezent.

Moderna începe astăzi livrările vaccinului anti-COVID-19 către statele memebre UE și SEE

Compania Moderna a anunțat că livrările vaccinului împotriva COVID-19 încep astăzi, 11 ianuarie, către statele membre Uniunii Europene (UE) și Spațiul Economic European (SEE).

Potrivit companiei, toate livrările de vaccin COVID-19 produs de Moderna se vor efectua de către compania Kuehne + Nagel și vor proveni din centrul farmaceutic centralizat deținut în Europa.

„Aceasta este o etapă cu adevărat importantă și suntem mândri de rolul pe care vaccinul Moderna îl va avea în combaterea acestei pandemii în Europa. Distribuția pe întreg teritoriul Uniunii Europene reprezintă una dintre cele mai mari realizări logistice cu care s-a confruntat Moderna de la lansarea acestei platforme în urmă cu zece ani. Privesc cu admirație către echipa dedicată care ne-a adus aici și sunt recunoscător tuturor partenerilor, furnizorilor și Comisiei Europene pentru ajutorul și sprijinul acordat în tot acest timp”, a declarat Dan Staner, vicepreședinte și șef pe regiunea EMEA la Moderna, într-un comunicat de presă.

Reamintim că vaccinul a fost autorizat spre a fi utilizat în UE în data de 6 ianuarie de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).

Potrivit Ursula von Der Layen, şeful Comisiei Europene, cu vaccinul împotriva COVID-19 al companiei Moderna, de altfel al doilea vaccin autorizat în prezent în UE, vor fi încă 160 de milioane de doze de vaccin, Europa asigurându-și până la două miliarde de doze de potențiale vaccinuri anti-COVID-19.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca și-a dublat capacitatea de vaccinare

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca și-a dublat, începând de luni, capacitatea de vaccinare, ajungând la aproximativ 400 de persoane pe zi.

Centrul de vaccinare a fost relocat într-un spațiu mai mare, în clădirea Dermatologie, fiind organizate acum patru puncte de lucru, iar un punct de lucru va fi destinat în exclusivitate vaccinării medicilor de familie și personalului medical din afara spitalului, în timp ce restul vor fi alocate vaccinării cadrelor medicale din spital.

„Identificarea unui spațiu care să respecte toate cerințele sanitare și epidemiologice a fost problematică. Am reușit să reorganizăm activitatea centrului, în conformitate cu prevederile legale, în așa fel încât să vaccinăm cât mai multe  persoane, în condiții sigure. După un an extrem de greu, cum a fost 2020, sperăm ca acest vaccin să ne apropie de normalitate”, a declarat Prof. Dr. Claudia Gherman, managerul spitalului.

Experți în sănătate, despre atingerea imunității mondiale de grup prin vaccinare

Campaniile de vaccinare împotriva noului coronavirus, demarate deja în multe ţări, nu vor asigura o imunitate de grup la nivel mondial în faţa pandemiei de COVID-19 în acest an, au declarat mai mulţi experţi din domeniul sănătăţii, luni, invocând accesul limitat la vaccinuri pentru ţările sărace, probleme de încredere în rândul comunităţilor şi potenţiala apariţie a unor mutaţii ale virusului SARS-CoV-2, informează Reuters.

„Nu vom reveni la normal prea repede”, a declarat Dale Fisher, preşedintele Reţelei de alerte şi reacţii privind focarele epidemiologice din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în cadrul conferinţei online Reuters Next.

„Ştim că trebuie să dobândim imunitate de grup şi că avem nevoie de acest lucru în majoritatea ţărilor, dar nu vom vedea aşa ceva în 2021. Ar putea să existe anumite ţări care ar putea să o dobândească, dar, chiar şi atunci, nu se va reveni la normalitate, mai ales în ceea ce priveşte controalele la frontieră”, a adăugat Dale Fisher.

Acesta ar fi scenariul cel mai optimist, bazat pe informaţiile existente despre campaniile de vaccinare, a precizat el.

Imunitatea de grup se referă la situaţia în care un număr suficient de mare de oameni dintr-o populaţie dobândesc imunitate la o infecţie, împiedicând astfel într-o manieră eficientă răspândirea bolii.

Pandu Riono, epidemiolog la University of Indonesia, a spus că există o dependenţa periculoasă de vaccinurile viitoare manifestată de anumite guverne şi acest fapt înseamnă că imunitatea de grup nu va putea fi atinsă în viitorul apropiat.

„Guvernul indonezian crede că vaccinul este cea mai bună soluţie pentru a controla pandemia, dar membrii săi uită că monitorizarea populaţiei, testarea, comunicarea, educarea publicului pentru a adopta comportamente cu risc scăzut de infectare sunt de asemenea importante, deoarece vaccinul în sine are nevoie de timp pentru a fi administrat celor mai mulţi oameni care au nevoie de el”, a declarat Pandu Riono la conferinţa Reuters Next.

Peste 90 de milioane de oameni au fost infectaţi cu noul coronavirus la nivel global şi aproximativ 1,9 milioane dintre ei au murit din cauza maladiei COVID-19 după ce aceasta a apărut în China în decembrie 2019, potrivit unui bilanţ realizat de Reuters.

Mai multe ţări, inclusiv Statele Unite, Singapore, Marea Britanie şi statele din Uniunea Europeană, au început deja să îşi inoculeze cetăţenii cu vaccinuri anti-COVID-19, precum cele dezvoltate de Pfizer-BioNTech, Moderna şi AstraZeneca-Oxford.

Indonezia şi India vor lansa la rândul lor campanii de vaccinare în masă în această săptămână.

Ţările bogate se află în fruntea listelor de aşteptare în ceea ce priveşte livrările de vaccinuri, fapt care a determinat OMS să avertizeze că există „o problemă clară” şi că ţările cu venituri mici şi mijlocii nu au primit deocamdată astfel de livrări.

Irma Hidayana, cofondatoarea LaporCOVID-19, o iniţiativă independentă specializată în date despre noul coronavirus, cu sediul în Indonezia, afirmă că încrederea publicului în vaccinuri ar putea avea un impact asupra campaniilor de vaccinare.

Potrivit lui Dale Fisher, capacitatea acestui virus de a suferi mutaţii viitoare este în continuare necunoscută, la fel ca un posibil efect de amplificare a mutaţiilor din cauza vaccinurilor.

Guvernatorul Băncii de Stat din Pakistan, Reza Baqir, a recunoscut că demararea campaniei de vaccinare în ţara lui reprezintă „o provocare logistică”.

Pakistan, o ţară cu 220 de milioane de locuitori, a ordonat până acum doar 1,2 milioane de doze de vaccin de la producătorul chinez Sinopharm.

Totuşi, el spune că Pakistanul se află într-o situaţie mai bună decât în urmă cu un an, în pofida faptului că se confruntă cu cel de-al doilea val al pandemiei.

„Suntem pregătiţi pentru provocările care ar putea să vină. Ne aflăm deja la jumătatea pandemiei de COVID-19 fără niciun vaccin şi, după ce vaccinurile vor sosi, situaţia nu poate decât să se îmbunătăţească”, a declarat Reza Baqir la conferinţa Reuters Next.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu are un nou manager interimar

Conducerea Consiliului Judeţean Sibiu a numit un nou manager interimar la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, acesta fiind, începând de luni, Florin Neag, fost administrator public al judeţului.

Mandatul lui Constantin Marinel Vlase a încetat, iar numirea unui nou interimar s-a făcut printr-o dispoziţie a preşedintelui Consiliului Judeţean Sibiu, Daniela Cîmpean.

„Noul manager interimar al Spitalului Judeţean Sibiu îşi poate desfăşura activitatea până la revocarea unilaterală din funcţie, dar nu mai mult de 6 luni de la data numirii. În acest context, începând cu data de 12.01.2021, prin Dispoziţia Preşedintei CJ Sibiu, funcţia de administrator public al judeţului Sibiu va fi exercitată de domnul Adrian Cosmin Bibu, pe o perioadă de 6 luni”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Judeţean.

De asemenea, conform sursei citate, Adrian Bibu s-a suspendat din funcţia contractuală de director al Serviciului Public Sala Transilvania Sibiu, funcţia urmând să fie exercitată cu caracter temporar de către Marian Alin Secetă, consilier juridic în cadrul instituţiei.