Franța recomandă o singură doză de vaccin pentru persoanele care au fost infectate cu SARS-CoV-2

Autorităţile sanitare franceze au recomandat vineri „o singură doză” de vaccin împotriva COVID-19 pentru persoanele „care au fost deja infectate” cu noul coronavirus, Franţa devenind astfel prima ţară care a făcut această recomandare, relatează AFP.

Persoanele vindecate de COVID-19 „au dezvoltat deja o memorie imunitară în timpul infecţiei. Doza unică de vaccin va juca astfel un rol de rapel”, a explicat Înalta Autoritate pentru Sănătate din Franţa (HAS) în recomandarea sa, care trebuie să primească aprobarea guvernului.

Autoritatea recomandă, de asemenea, să se aştepte „mai mult de trei luni” după boală, „de preferinţă şase luni”, înainte de a se administra această doză unică de vaccin.

„Până în prezent, nicio ţară nu s-a poziţionat în mod clar asupra unei vaccinări cu o singură doză pentru persoanele care au contractat COVID-19 înainte de vaccinare”, a subliniat HAS.

În ultimele zile, această soluţie a fost menţionată în mai multe studii realizate în Statele Unite şi Italia şi care nu au fost încă evaluate de alţi oameni de ştiinţă.

În plus faţă de beneficiile pentru sănătate, cercetătorii care au realizat aceste studii au subliniat că administrarea unei singure doze de vaccin persoanelor care au fost deja infectate cu COVID-19 ar putea permite economisirea de doze în situaţia în care există probleme de aprovizionare.

Guvernul francez urmează, în general, recomandările Înaltei Autorităţi pentru Sănătate. Cu toate acestea, la sfârşitul lunii ianuarie, guvernul a estimat că perioada dintre cele două doze de vaccin Pfizer nu poate fi mărită, contrar recomandării emise cu câteva zile înainte de HAS.

Profesorii ar putea fi vaccinați, cu prioritate, de la 1 martie

Coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă, a declarat că de la 1 martie, cadrele didactice ar putea fi vaccinate cu prioritate împotriva COVID-19, iar imunizarea se va face prin echipe mobile care să meargă în școli sau la inspectoratele școlare.

„A fost o discuţie pe care am avut-o cu domnul ministru Sorin Cîmpeanu (ministrul Educaţiei – n.r.), la finalul lunii ianuarie, după ce s-a pus în vedere planul redeschiderii şcolilor, ne doream să creăm o prioritizare suplimentară la vaccinare pentru personalul din învățământ. Dar din considerentul legat de limitarea numărului de doze, pentru că am primit mai puţin cu 93.000 de doze în săptămâna 18-24 ianuarie (…), scenariul nu a mai putut fi pus în aplicare, având în vedere şi reprogramările. Ceea ce noi luăm în calcul la acest moment, şi vă spun în premieră, e o analiză de posibilitate a vaccinării personalului din învăţământ cu prioritate, prin echipe mobile. Şi anume, să se efectuzete în primul rând vaccinarea cadrelor didactice care sunt la interfaţa directă cu elevii, a personalului din creşe şi grădiniţe”, a declarat medicul Valeriu Gheorghiţă, la un post de televiziune.

Studiu: Titru protector în 40% din cazuri la a treia săptămână după prima doză de vaccin anti-COVID

Medicul Virgil Musta a declarat că anticorpii ajung la un nivel suficient de mare de protecție vaccin în a treia săptămână după administrarea primei doze. În acest sens este realizat și un studiu.

”Avem deja studiul făcut pe 200 de persoane care arată că toți medicii și personalul medical care s-au vaccinat, cu excepția unei singure persoane, au făcut titru de anticorpi protectori. Mai mult de jumătate au titru înalt protector. Titrul protector capătă o valoare bună de abia după a doua doză de vaccin”, a explicat dr. Musta la un post de televiziune.

De altfel, între prima și a doua doză de vaccin, nivelul de protecție depinde de perioada care a trecut de la prima doză, a mai precizat medical.

”Așa se explică și situația în care facem boala după prima doză, pentru că noi începem să facem anticorpi de abia de la a doua săptămână și studiul nostru a arătat că ajungem la un titru protector în 40% din cazuri la a treia săptămână după prima doză”, a mai declarat dr. Virgil Musta la Digi24.

În ceea ce privește nivelul de anticorpi după administrarea primei doze de vaccin anti-COVID-19 , dar și al celui de după rapel, medicul a menționat că nivelul de anticorpi a fost în jur de 100, până la 200 după prima doză, fiind un nivel considerat de medici „posibil de protecție”. La rapel însă, 60% din personal a făcut peste 400 de unități, iar un număr mai mic de personal a rămas la un titru cuprins între 200 și 400.

Pe de altă parte, studiul a mai arătat că nu toți cei care au trecut prin boală au făcut anticorpi.

„Am avut persoane care aveau boala dovedită, forme ușoare și care am constatat că nu au făcut anticorpi. Se pare că formele severe fac imunitate mai bună decât formele ușoare”, a mai subliniat dr. Virgil Musta, care a mai recomandat ca toate persoanele care au trecut prin boală și au făcut prima doză de vaccin să facă și rapelul deoarece este posibil ca protecția să scadă după boală la două sau trei luni și să fie pierdută după 3 sau 4 luni. Vaccinarea completă oferă imunitate pe cel puțin opt luni, potrivit medicului.

Dr. Horaţiu Suciu: În România se nasc anual aproximativ 1.000 de copii cu malformaţii congenitale cardiace

Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) Târgu Mureş, doctorul Horaţiu Suciu, susţine că, în fiecare an, în România, în jur de 400-500 de copii cu malformaţii congenitale cardiace rămân neoperaţi până la vârsta de un an, până când ar trebui făcute corecţiile necesare.

Potrivit acestuia, situaţia survine ca urmare a faptului că singurul centru specializat din ţară care efectuează astfel de intervenţii, cel de la Târgu Mureş, nu are capacitatea de a-i primi toţi aceşti pacienţi.

„În România se nasc aproximativ 1.000 de copii cu malformaţii congenitale cardiace pe an, 10% dintre aceştia sunt urgenţe neonatale, nou-născuţi care trebuie operaţi în prima lună de viaţă. Aşadar, undeva 100 de cazuri de nou-născuţi care trebuie operaţi se nasc anual în România. În Târgu Mureş reuşim să operăm aproximativ 40-50% dintre ei, probabil mulţi dintre ei decedează fără a mai ajunge să fie operaţi, sper că mulţi dintre ei pot să plece afară, dar încă nu avem o statistică şi este un lucru care trebuie să ne pună pe gânduri, pe noi şi pe cei care iau decizii în acest sens. (…) Din cei 1.000, 10% trebuie operaţi în perioada neonatală, iar 90% dintre copii trebuie operaţi până la vârsta de un an. Nu se poate face acest lucru şi, în fiecare an, ceilalţi copii, care nu pot beneficia de această corecţie chirurgicală, se adaugă la o ‘zestre’ care nu ne face cinste. Sunt astfel copii de 4-5 ani cu malformaţii cardiace complexe, care se prezintă tardiv şi, cu cât se fac mai târziu corecţiile, cu atât şansa lor la o viaţă normală este mai mică. Anual, 400-500 de copii rămân neoperaţi şi acest lucru va impieta dezvoltării normale”, a declarat, presei, dr. Horaţiu Suciu.

În lipsa unei intervenţii chirurgicale până la vârsta de un an, când este intervalul de corecţie, copiilor le este afectată grav calitatea vieţii şi durata de viaţă, iar din acest motiv statul român ar trebui să investească în dezvoltarea mai multor centre de profil, care să cuprindă acele lanţuri multidisciplinare, aşa cum este la Târgu Mureş.

„Sunt câteva lucruri care trebuie reţinute: nou-născutul cu malformaţii cardiace grave trebuie resuscitat într-un centru medical terţiar, astfel încât să se susţină funcţiile vitale. Intervenţia chirurgicală nu trebuie realizată în ziua în care copilul se naşte, de aceea trebuie susţinute clinicile de neonatologie în care aceşti copii se nasc, pentru că dorinţa lor de a trimite aceşti copii către centrele terţiare este foarte mare, pentru că nu există experienţă, nu există dotare, medicamente pentru a menţine aceşti copii, a-i resuscita şi pentru a-i trimite apoi pentru diagnosticul definitiv. În acest moment este foarte important ca toate neonatologiile din ţară să aibă dotările şi cunoştinţele necesare cât şi dotările pentru a putea ţine în viaţă un copil cu malformaţie cardiacă complexă. Din păcate, în Târgu Mureş este singurul centru cu activitate aşa cum ar trebui să fie. Scopul nostru nu este să dovedim că putem să operăm copii mici sau foarte mici, apoi să luăm o pauză, ci ideea este să avem activitate continuă, fiindcă în continuu se nasc copii cu malformaţii cardiace şi aceştia trebuie operaţi la timp. Târgu Mureş este singurul centru de boli cardiovasculare din ţară în care acest lucru se face”, a arătat dr. Horaţu Suciu.

El susţine că în ţară există şi alte centre de specialitate, unde s-au făcut investiţii mari, dar în continuare acolo nu s-au cristalizat echipele, în primul rând cele chirurgicale şi cele de diagnostic, fiindcă acel lanţ care trebuie să intervină în astfel de cazuri trebuie să fie complet.

„Dacă lipseşte o verigă, tot demersul este pus sub semnul întrebării (…) O particularitate a diagnosticării şi tratamentului copiilor cu boli cardiovasculare, care ne poate duce la un mod de activitate de 24 de ore pe zi, şapte zile din şapte, este colaborarea multidisciplinară. Există o conexiune între aceste discipline, niciuna nu poate să progreseze fără cealaltă. La Târgu Mureş s-a închis acest cerc şi acesta este secretul pentru care, în continuare, speranţa majorităţii copiilor cu afecţiuni cardiovasculare de a fi trataţi, este la Târgu Mureş. Avem Clinica de Neonatologie, condusă de dr. Manuela Cucerea, care este locul în care aceşti copii se nasc. Foarte multe mame din ţară vin să nască la Târgu Mureş datorită diagnosticului prenatal, de aceea există o concentrate mai mare a nou-născuţilor cu malformaţii cardiace grave în Târgu Mureş, tocmai că au fost progrese foarte mari în diagnosticul prenatal… neonatologia este o verigă foarte importantă în acest lanţ de diagnostic şi tratament”, afirmă doctorul.

Dr. Horaţiu Suciu a precizat că în acest lanţ intră Cardiologia Pediatrică, Cardiologia Intervenţională Pediatrică, Anestezia şi Terapia Intensivă şi, evident, Chirurgia, care trebuie să intervină şi să facă acea corecţie a malformaţiilor congenitale, însă fără o finanţare corespunzătoare, aceste echipe lucrează la capacitate redusă.

„Dar aceste lucruri nu se pot face decât în cadrul unor colective înalt specializate care au şi dorinţa de a face şi de a schimba ceva în practica medicală. Aceste colective trebuie sprijinite şi unul din modurile în care pot fi sprijinite sunt dotările de ultimă generaţie, care trebuie să constituie o prioritate pentru cei care conduc sănătatea românească (…) De 6 ani avem un parteneriat cu Salvaţi Copiii, prin care am primit donaţii în materiale sanitare şi aparatură. Acesta nu pot să acopere un mare deficit care este în sistemul nostru de sănătate. Partea de sistem care se ocupă de diagnosticul şi tratarea copiilor în România este în continuare deficitară. Sunt mari rămâneri în urmă, aş spune că această parte pediatrică este un fel de Cenuşăreasă a sistemului de sănătate din România, chiar dacă, la nivel declarativ, copiii sunt cele mai importante elemente ale societăţii. Cu toţii suntem convinşi de acest lucru, dar acesta nu se regăseşte în posibilităţile sistemului de a diagnostica şi trata copiii la timp şi aici mă refer la cazurile grave”, a accentuat dr. Suciu.

Potrivit doctorului, în multe cazuri, copiii sunt nevoiţi să meargă în afara ţării pentru a-şi găsi tratamentul şi sănătatea în alte ţări, dar România, care este o ţară a Uniunii Europene, „poate face mult mai mult pentru copii”.

Peste un milion de persoane s-au programat pentru vaccinarea anti-COVID-19

Peste un milion de persoane, respectiv 1.001.894, s-au programat până vineri pentru vaccinarea împotriva noului coronavirus, informează CNCAV.

Pentru vaccinarea cu serul de la AstraZeneca s-a programat pe platformă, până la ora 12.30, un total de 129.225 de persoane, dintre care 64.331 de femei și 64.894 de bărbați.

Pichet Sanitas la Ministerul Sănătății și al Muncii

Membrii Federaţiei Sanitas pichetează vineri sediile Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, nemulţumirile lor fiind legate în principal de efectele OUG 226/2020 şi anume prorogarea creşterilor salariale prevăzute de Legea 153/2017 pentru angajaţii cu cele mai mici venituri din sănătate.

Sindicaliştii protestează, de asemenea, pentru neacordarea stimulentului de risc angajaţilor din domeniul asistenţei sociale, care au fost carantinaţi la locul de muncă, de mai bine de un an şi „pentru toate nedreptăţile la care salariaţii din sănătate şi asistenţă socială sunt supuşi, pentru toate inechităţile pe care fiecare guvern le proliferează sau chiar le adâncesc”.

Reprezentanţii Sanitas pichetează Ministerul Sănătăţii începând cu ora 14:30 şi Ministerul Muncii de la 15:30.

Vaccinul împotriva COVID-19 al CureVac a intrat în procedura de evaluare a EMA

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a anunţat vineri că a lansat o procedură de evaluare în timp real a vaccinului candidat dezvoltat de compania germană CureVac împotriva COVID-19, pentru a accelera potenţiala aprobare a unui nou vaccin în Europa, regiune confruntată cu un nou val de infectări, transmite Reuters.

Comitetul pentru medicamente de uz uman din cadrul EMA va examina datele studiilor aflate în desfăşurare până când vor exista suficiente date clinice pentru aprobare, a indicat agenţia.

CureVac a început testele pe scară largă cu vaccinul său candidat, care foloseşte tehnologia ARNm de generaţie viitoare, în Europa şi America Latină în decembrie şi se aşteaptă la o prezentare iniţială a rezultatelor în martie sau aprilie.

EMA afirmă că decizia sa de a începe procedura de ‘revizuire continuă’ pentru vaccinul CVnCoV s-a bazat pe rezultatele preliminare ale studiilor de laborator şi ale studiilor clinice timpurii pe adulţi.

CureVac lucrează de asemenea cu compania britanică GSK pentru a dezvolta un vaccin care să se adreseze mai multor variante ale coronavirusului cu o singură doză, având în vedere apariţia unor mutaţii mai contagioase.

‘Revizuirea continuă’ accelerează procesul de aprobare a unui vaccin promiţător, permiţându-le cercetătorilor să-şi prezinte rezultatele în timp real.

Toate aprobările de până acum în Europa pentru vaccinuri împotriva COVID-19 s-au bazat pe această procedură.

Monitorul Oficial: Medicii de familie pot emite prescripții pentru cei cu schemă terapeutică stabilă

Monitorul Oficial a publicat Ordinul Casei Națională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) privind completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018.

Astfel, Ordinul cuprinde o serie de dispoziții aplicabile în contextul epidemiei de SARS-CoV-2, iar măsurile prevăzute sunt aplicabile până la data de 31 martie 2021.

Vă redăm în continuare completările aduse în Ordinul nr. 119/2021 privind completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017.

„Art. 43. –
Medicii de familie pot emite prescripții medicale pentru bolnavii cu schemă terapeutică stabilă tratați în cadrul programelor naționale de sănătate curative, în conformitate cu prevederile art. 45 din Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 44. –
(1) Formele farmaceutice cu administrare orală, precum și formele farmaceutice cu administrare subcutanată/intramusculară ale medicamentelor specifice utilizate în cadrul programelor naționale de sănătate curative, cu excepția Programului național de sănătate mintală, care se eliberează exclusiv prin farmaciile cu circuit închis ale unităților sanitare cu paturi, pot fi eliberate și unei persoane care ridică medicamentele în numele bolnavului, ca urmare a evaluării bolnavului de medicul de specialitate din spital prin orice mijloace de comunicare. Persoana care ridică medicamentele în numele bolnavului va prezenta un document de identitate, pentru asigurarea unei evidențe la nivelul unității sanitare. Formele farmaceutice cu administrare orală pot fi transmise la domiciliul bolnavului în situația în care unitatea sanitară are această posibilitate. Formele farmaceutice cu administrare subcutanată/intramusculară pot fi transmise la domiciliul bolnavului în situația în care unitatea sanitară este în măsură să asigure respectarea condițiilor prevăzute în rezumatul caracteristicilor produsului (RCP) referitoare la păstrare și transport, recomandate de producător, iar medicul curant apreciază că bolnavul/aparținătorii acestuia are/au posibilitatea administrării tratamentului la domiciliu.

(2) În situația în care medicul curant apreciază că este posibilă administrarea medicamentelor specifice perfuzabile și la domiciliul pacientului (în funcție de starea clinico-biologică a pacientului, de condițiile de viață și de nivelul de educație ale acestuia sau ale aparținătorilor săi, de datele de siguranță privind administrarea medicamentului precizate în RCP), cu sprijinul conducerii unității sanitare se poate organiza administrarea la domiciliul bolnavului a tratamentului specific sub supravegherea personalului medical.

(3) Materialele sanitare consumabile utilizate în cadrul Programului național de diabet zaharat și al Programului național de tratament pentru boli rare – epidermoliză buloasă, care se eliberează exclusiv prin farmaciile cu circuit închis ale unităților sanitare, pot fi eliberate și unei persoane care ridică materialele sanitare consumabile în numele bolnavului sau pot fi transmise la domiciliul bolnavului în situația în care unitatea sanitară are această posibilitate. Persoana care ridică materialele sanitare consumabile în numele bolnavului va prezenta un document de identitate, pentru asigurarea unei evidențe la nivelul unității sanitare.

Art. 45. –
(1) Decontarea serviciilor de radioterapie, a serviciilor de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT, a serviciilor de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți, a serviciilor de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți, a serviciilor de dializă, a serviciilor de tratament prin Gamma-Knife și a serviciilor de dozare a hemoglobinei glicozilate (HbA1c), acordate de unitățile specializate aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate pentru derularea programelor naționale de sănătate curative, se efectuează la nivelul realizat, raportat și validat în Platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.

(2) În situația depășirii valorilor de contract, pentru decontarea serviciilor prevăzute la alin. (1), casele de asigurări de sănătate încheie acte adiționale de suplimentare a sumelor contractate, în luna următoare lunii în care aceste servicii au fost acordate, raportate și validate în Platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, după alocarea de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate a sumelor necesare în baza solicitărilor fundamentate ale caselor de asigurări de sănătate, acestea asigurându-se prin suplimentarea bugetului Fondului național unic de sănătate, după caz.

(3) Cheltuielile efectiv realizate în luna decembrie a anului precedent care depășesc nivelul contractat, justificat de situația epidemiologică generată de coronavirusul SARS-CoV-2, pentru care documentele justificative nu au fost înregistrate pe cheltuiala anului precedent, sunt considerate angajamente legale ale anului în curs și se înregistrează atât la plăți, cât și la cheltuieli în anul curent, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, în limita creditelor bugetare și de angajament aprobate cu această destinație prin legile bugetare anuale.

Art. 46. –

Art. II. –
Direcțiile de specialitate din Casa Națională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate și unitățile de specialitate prin care se derulează programe naționale de sănătate curative vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin”.

Cazurile de COVID-19 din Europa de Est au depășit 10 milioane

Numărul de cazuri de COVID-19 în Europa de Est a depășit 10 milioane. Mai exact, țările din Estul Europei au raportat vineri peste 10,02 milioane de cazuri și 214.691 de decese de la începutul pandemiei și până în prezent. Cu toate acestea, media zilnică a cazurilor noi în regiune a scăzut cu aproximativ 31% în ultimele 30 de zile, comparativ cu luna trecută, potrivit unei analize Reuters.

Conform sursei citate, Rusia are cele mai multe cazuri în regiune și a devenit prima țară europeană care a depășit luni 4 milioane de cazuri. Țara a raportat, de asemenea, cele mai multe decese în Europa de Est, respectiv aproximativ 79.194 decese.

În ceea ce privește vaccinarea anti-COVID-19 în Europa de Est, șapte state (Rusia, Polonia, Republica Cehă, România, Ungaria, Slovacia și Bulgaria) au administrat aproximativ 4,5 milioane de doze de vaccin COVID-19.

Totodată, Reuters face referire și la întârzierea livrărilor anunțate de producătorii de vaccinuri AstraZeneca și Pfizer, care a pus în pericol obiectivul de vară al Uniunii Europene, acela de a vaccina 70% dintre adulți.

Astfel, pentru a face față deficitului de aprovizionare cu vaccin, multe țări din Europa de Est au început să caute alți furnizori de vaccinuri din țări precum China și Rusia. Ungaria va începe vaccinarea persoanelor care nu suferă de boli cronice cu vaccinul rusesc Sputnik V în curând, devenind prima țară membră a UE care îl folosește.

De altfel, Ucraina, care a înregistrat peste 1,2 milioane de cazuri de COVID-19 și 24.058 de decese, este de acord să cumpere unele vaccinuri din China și se așteaptă să primească cel puțin 8 milioane de doze în cadrul programului global COVAX pentru țările mai sărace, mai scrie Reuters.

O variantă nouă de coronavirus a fost detectată în sudul Californiei

O echipă internaţională de cercetători a detectat o nouă variantă a coronavirusului SARS-CoV-2 în sudul Californiei şi a descoperit că 44 la sută din mostrele prelevate şi studiate în luna ianuarie corespundeau acestei noi mutaţii, relatează EFE.

Rezultatele acestei investigaţii au fost publicate vineri de revista Journal of the American Medical Association (JAMA). Cercetătorii au observat că noile variante tind să devină predominante prin intermediul unui proces de selecţie evolutivă deocamdată nu prea bine cunoscut.

Oamenii de ştiinţă înşişi au mărturisit confuzia pe care o provoacă utilizarea nedefinită în ultimele luni a termenilor „variantă”, „tulpină” sau „mutaţie”, atât în mass-media cât şi în publicaţiile ştiinţifice.

Terminologia se referă la replicarea virusului cu genom ARN care determină introducerea de mutaţii în întregul genom viral, au spus cercetătorii care au observat că doar când sunt selectate mutaţii specifice, sau un ansamblu de mutaţii, prin intermediul a numeroase runde de replicare virală, poate apărea o nouă variantă.

Când variaţia de secvenţiere produce un virus cu caracteristici fenotipice clar diferite, varianta se numeşte tulpină, iar când printr-o secvenţiere genetică şi o analiză filogenetică se detectează o nouă variantă ca ramură diferită în arborele filogenetic, atunci este vorba de o nouă linie de virusuri.

În cazul din California cercetătorii vorbesc despre „o variantă” a virusului SARS-CoV-2 .

Cercetătorii au semnalat că în faza iniţială a pandemiei au existat nivele scăzute de evoluţie genetică, însă ulterior tulpina originală a fost înlocuită în multe regiuni ale lumii cu noi variante care au demonstrat o mai mare eficienţă în replicarea virală la fiinţele umane.

Datele cunoscute până acum sugerează că vaccinurile actuale şi-ar putea conserva capacitatea de a preveni multe spitalizări şi decese, chiar şi în cazul unei reduceri a eficacităţii generale care ar putea interveni ca urmare a apariţiei noilor variante, potrivit Agerpres.

California, cel mai populat stat al SUA şi care a înregistrat în total 45.639 de decese de la începerea pandemiei, a devansat statul New York care se situa încă din martie trecut pe primul loc în privinţa numărului deceselor asociate bolii COVID-19, potrivit bilanţului publicat joi de Universitatea Johns Hopkins.

Primul val al pandemiei a fost relativ uşor în California, comparativ cu statele de pe coasta de est, însă de la sfârşitul anului trecut situaţia din vestul ţării s-a agravat semnificativ, iar cazurile de COVID-19 s-au multiplicat.

În ce priveşte numărul de cazuri, California este în prezent statul cel mai afectat din Statele Unite, totalizând 3.454.751 de contagieri, de două ori mai mult decât New York.