Prof. dr. Cătălina Poiană: Sunt discrepanțe mari în ceea ce privește repartiția resursei umane în Sănătate

Prof. dr. Cătălina Poiană, Președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București, a declarat că „profesia medicală este o profesie liberală, care, sub nicio formă, nu trebuie încadrată în statutul de funcționar public”.

„Dacă vrem să schimbăm ceva, cred că trebuie să plecăm de la încadrarea profesiunii de medic. Cred că ceea ce trebui să aducem în spaţiul public şi punctul din care trebuie să începem este acela de a recunoaşte că profesia medicală este una liberală, că sub nicio formă nu este o profesie care să se încadreze în statutul de funcţionar public. Pentru a putea pune la punct reglementările care ţin de profesia medicală, primul pas este de a separa legea profesiei medicale de acea junglă care se numeşte Legea 95, care a ajuns să aibă cu mult mai multe schimbări şi amendamente decât articole şi în care de fapt cred că şi juriştii încep să se încurce datorită faptului că atât de multe lucruri au fost adăugate, schimbate, amendate, încât nu mai ştii la un moment dat ce este valabil şi ce se bate cap în cap cu ce. Punctul de la care trebuie să plecăm este să separăm legea profesiei medicale de Legea 95 şi să o regândim ca pe o profesie liberală şi nu ca pe statutul unui funcţionar public”

„Distribuția resursei umane la nivel național este extrem de neuniformă, sunt foarte mari discrepanțe în ceea ce privește repartiția resursei umane în Sănătate”, a precizat Prof. dr. Cătălina Poiană.

Președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București a atras atenția asupra faptului că, „încă dinainte de pandemie, tinerii noștri medici motivau faptul că vor să plece din țară nu din cauza salariilor, ci din cauza unor condiții de lucru inadecvate în unitățile sanitare. Tinerii acuzau și lipsa de suport pentru activitatea de cercetare în cadrul spitalelor sau a locurilor lor de muncă, dar și nevoia de recunoaștere și afirmare profesională”.

Prof. dr. Cătălina Poiană susține că este nevoie de redefinirea profesiei medicale ca o profesie liberală.

„Una dintre cele mai mari probleme se referă la identificarea și precizarea nivelului de competență. Acest lucru trebuie să se facă pe cele trei paliere majore: Medicină primară, Ambulatoriu de specialitate și Unitate spitalicească, cu definirea clară a nivelului de competență pentru fiecare dintre aceste categorii, astfel încât să valorificăm potențialul uman”, a explicat Prof. dr. Cătălina Poiană.

În ceea ce privește rolul Colegiului Medicilor din România în pregătirea postuniversitară a resursei umane,  Prof. dr. Cătălina Poiană a declarat că „avem multe lucruri de făcut pentru a îmbunătăți activitatea de pregătire a rezidenților, pentru a uniformiza examenul de specialist”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței-dezbatere „Noi și Sistemul de Sănătate”, organizată vineri, de Colegiul Medicilor din România, unde participanții au expus problemele cu care se confruntă medicii și pacienții din România, împreună, în raport cu sistemul de sănătate. Managementul logistic și comunicarea aferente proiectului din partea CMR au fost asigurate de Sănătatea Press Group.

Dr. Rodica Tănăsescu: Nevoile în medicina de familie nu au fost demult reevaluate

Dr. Rodica Tănăsescu, medic de familie, membru în Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România, a declarat că, din păcate, finanțarea în sistemul de Sănătate „a fost, ani întregi, minimă, mai degrabă rușinoasă, iar politicile de sănătate au fost fixate pe mandate, instabile, invalide pe termen mediu și lung”.

„Avem un sistem de asigurări de sănătate care, teoretic, se bazează pe solidaritate și subsidiaritate. În realitate, se bazează pe categorii de scutiți, în timp ce nevoile medicale ale populației sunt tot mai mari. Populația României este tot mai îmbătrânită, iar nevoile medicale ale oamenilor sunt tot mai mari”, a precizat medicul de familie.

Dr. Rodica Tănăsescu a vorbit și despre deficitul de medici de familie cu care se confruntă multe localități din România.

„În 2019, de exemplu, erau peste 300 de localități care nu aveau niciun medic de familie. La fel de adevărat este că sunt multe localități care au un medic de familie, dar, pe lângă media de vârstă extrem de înaintată, mai ales în mediul rural, există deja deficit de medici de familie”, a explicat dr. Rodica Tănăsescu.

„Modernizarea unui sistem de sănătate trebuie să aibă permanent în vedere un echilibru între costuri, acces la servicii medicale și calitatea prestațiilor medicale”, a precizat dr. Rodica Tănăsescu.

Nevoile în medicina de familie nu au fost demult reevaluate

„De ani de zile încercăm să minimalizăm sau măcar să reducem problema birocrației pentru că, de fapt, timpul nostru este al pacienților noștri.  Ceea ce facem noi acum este muncă administrativă pentru Casa de Asigurări de Sănătate. Ne dorim să facem educație, să consultăm și să oferim timpul și priceperea noastră pacienților noștri. Am solicitat rețeta unică, indiferent de listă sau de patologii, trimiterea electronică, concediul medical electronic. Aceste lucruri le cerem din 2016-2017 și nu s-a întâmplat nimic”, a subliniat medicul de familie.

Sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări este generator de birocrație, de timp risipit și de imputări, a atras atenția dr. Rodica Tănăsescu.

„Acest lucru este valabil pentru colegii mei din toate specialitățile medicale. Această povară inadmisibilă pentru medici și pacienți, această coadă pe care o avem la ușă pentru că sistemul informatic nu funcționează trebuie să înceteze ”, a subliniat dr. Rodica Tănăsescu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței-dezbatere „Noi și Sistemul de Sănătate”, organizată vineri, de Colegiul Medicilor din România, unde participanții au expus problemele cu care se confruntă medicii și pacienții din România, împreună, în raport cu sistemul de sănătate. Managementul logistic și comunicarea aferente proiectului din partea CMR au fost asigurate de Sănătatea Press Group.

Dr. Ioan Susan: Medicul riscă să i se impute un serviciu sau rețetă ca fiind acordate în afara normelor CNAS

Dr. Ioan Susan, președintele Colegiului Medicilor Alba, a declarat că  medicul lucrează pe un teren alunecos și riscă ca la un anumit interval de timp, Curtea de Conturi să impute Casei un serviciu sau rețetă eliberată pacientului, Casa să impute spitalului, iar spitalul să se îndrepte asupra medicului curant pentru diferite sume, considerate ca servicii acordate în afara normelor Casei.

Dr. Ioan Susan precizat că acest lucru se întâmplă din cauza sistemului informatic și a bazei de date ale Casei Naționale de Asigurări care nu sunt puse la punct.

„Medicul lucrează pe un teren alunecos și riscă ca la un anumit interval de timp, Curtea de Conturi să impute Casei un serviciu sau rețetă, Casa să impute spitalului, iar spitalul să se îndrepte asupra medicului curant pentru diferite sume, considerate ca servicii acordate în afara normelor Casei. Ori beneficiarul serviciului efectuat, al rețetei, este pacientul, fără să existe prejudiciu. Cei care controlează aceste acte sunt de regulă economiști, iar ei consideră că este un prejudiciu dacă nu ai elaborat conform nu știu cărei norme din Contractul Cadru. Aceste lucruri ne lasă un gust amar, știind că tu ca medic ți-ai făcut datoria, iar într-un anumit intervat de timp să te trezești cu o somație din partea spitalului să plătești suma X pentru serviciul făcut”, a adăugat dr. Ioan Susan.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței-dezbatere „Noi și Sistemul de Sănătate”, organizată vineri, de Colegiul Medicilor din România, unde participanții au expus problemele cu care se confruntă medicii și pacienții din România, împreună, în raport cu sistemul de sănătate. Managementul logistic și comunicarea aferente proiectului din partea CMR au fost asigurate de Sănătatea Press Group.

Dr. Sorin Paveliu: Este nevoie de o reformă a sistemului sanitar

Dr. Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate, a declarat că este nevoie de o reformă a sistemului sanitar românesc.

„Reforma nu se face o dată, reforma este un proces continuu, pentru că mediul se schimbă permanent. Uitați-vă, de exemplu, câte schimbări s-au făcut de când a început pandemia, schimbări care ulterior au fost înlocuite, îmbunătățite, pentru că mediul se schimbă rapid. În timpul pandemiei s-a văzut această schimbare de la o zi la alta. Când e vorba de sistemul sanitar în general, lucrurile sunt ceva mai lente, dar ele se modifică”, a precizat dr. Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate.

Dr. Sorin Paveliu a explicat că succesul sistemului sanitar se reflectă în creșterea speranței de viață a întregii populații.

„Creșterea speranței de viață a întregii populații cere întotdeauna mai mulți bani. Acest lucru trebuie explicat tuturor, pentru a înțelege de ce niciodată banii în sistemul sanitar nu par a fi suficienți”, a spus dr. Sorin Paveliu.

Expertul în politici de sănătate a vorbit și despre disfuncționalitățile sistemului sanitar românesc.

„Plata personalului sanitar este complet disfuncțională, sunt diferențe între cei care lucrează în sistem ambulatoriu și cei care sunt în spital și li s-au majorat salariile. Mai mult, sunt diferențe între personalul medical și personalul TESA”, a precizat dr. Sorin Paveliu.

„Pârghiile Colegiului Medicilor din România în configurarea reformei sanitare sunt limitate. Avem doar arma negocierii pentru contractul-cadru. Una dintre soluții ar fi implicarea de masă a membrilor, pentru ca toate propunerile venite de la practicieni să justifice un rol nou al CMR: partener în cadrul reformării sistemului”, a explicat dr. Sorin Paveliu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței-dezbatere „Noi și Sistemul de Sănătate”, organizată vineri, de Colegiul Medicilor din România, unde participanții au expus problemele cu care se confruntă medicii și pacienții din România, împreună, în raport cu sistemul de sănătate. Managementul logistic și comunicarea aferente proiectului din partea CMR au fost asigurate de Sănătatea Press Group.

Vicepreședinte CMR: Medicii de familie au preluat monitorizarea majorității cazurilor ușoare de COVID-19

Dr. Călin Bumbuluț, vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România, președintele Uniunii Europene a Medicilor de Familie, a declarat că expunerea medicilor de familie la pacienții infectați cu noul coronavirus este evidențiată prin cele peste 30 de decese care s-au înregistrat în mai puțin de zece luni la nivelul asistenței medicale primare, la care se adaugă sutele de cazuri îmbolnăviri.

„În România, medicii de familie au preluat majoritatea cazurilor de monitorizare a pacienților COVID-19 cu afecțiune ușoare sau chiar a celor asimptomatici, iar expunerea colegilor este evidențiată din cele peste 30 de decese care s-au înregistrat în mai puțin de zece luni la nivelul asistenței medicale primare, nemaivorbind de sutele de cazuri îmbolnăviri în rândul nostru”, a declarat dr. Călin Bumbuluț.

O altă problemă semnalată de vicepreședintele CMR este și cea a îmbătrânirii medicilor de familie.

„Îmbătrânirea medicilor de familie, care este o problemă nu doar specifică nouă, dar se pare că în România este cea mai înaltă atingere a vârstei, depășindu-se 60 de ani. Pe de parte, asta arată și o experiență foarte bună a asistenței medicale primare, dar este singura parte pozitivă, pentru că, probabil, în câțiva ani, vom rămâne fără asistență primară în România dacă lucrurile vor continua în acest fel”, a afirmat dr. Călin Bumbuluț.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței-dezbatere „Noi și Sistemul de Sănătate”, organizată vineri, de Colegiul Medicilor din România, unde participanții au expus problemele cu care se confruntă medicii și pacienții din România, împreună, în raport cu sistemul de sănătate. Managementul logistic și comunicarea aferente proiectului din partea CMR au fost asigurate de Sănătatea Press Group.

Dr. Pantiș:România are 276 de medici la 100.000 de locuitori, ceea ce ne situează pe penultimul loc în Europa

Dr. Carmen Pantiș, medic ATI, președintele Colegiului Medicilor Bihor, a declarat că în România, este o situație dramatică pentru că numărul de specialiști este foarte mic, datele arătând că deficitul se va adânci în următorii ani, urmând să se atingă o cifră de 12.000 de specialiști, în următorii 15 ani.

„Este o realitate care își pune amprenta asupra sistemului public sanitar. Una dintre deciziile care s-au luat, și asta s-a văzut în ultimii ani, respectiv un număr mai mare de locuri la rezidențiat, cu încercarea de a asigura acele specialități extrem de deficitare, respectiv anestezia și terapia intensivă, bolile infecțioase, cardiologia pediatrică, chirurgia și ortopedia pediatrică, psihiatria și pneumologia pediatrică, radioterapie. Există acest deficit mare de personal care este dat de migrație, pensionare, iar de foarte multe ori, la concursurile organizate în anii anteriori nu s-au prezentat specialiștii”, a declarat dr. Carmen Pantiș.

Potrivit acesteia, există o necesitate crescută și la nivelul medicinei de urgență, a anesteziștilor, a specialiștilor în programele naționale de oncologie, hematologie, medicină nucleară, oncologie medicală, oncologie și hematologie pediatrică, radioterapie, care sunt într-un număr minor. Medicul a mai spus că există lipsă de specialiști și în rândul epidemiologilor.

De asemenea, datele Eurostat arată că avem 276 de medici la 100.000 de locuitori, ceea ce ne situează pe penultimul loc din Europa, mai puțin decât noi având doar Polonia, potrivit dr. Carmen Pantiș.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței-dezbatere „Noi și Sistemul de Sănătate”, organizată vineri, de Colegiul Medicilor din România, unde participanții au expus problemele cu care se confruntă medicii și pacienții din România, împreună, în raport cu sistemul de sănătate. Managementul logistic și comunicarea aferente proiectului din partea CMR au fost asigurate de Sănătatea Press Group.

Președintele CMR: Vrem să ajungem la un consens cu politicienii pentru reconstrucția sistemului de sănătate

Prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, a declarat că ceea ce trebuie să se întâmple  acum este cristalizarea unor obiective pe termen scurt și mediu, de refacere a sistemului sanitar, de la infrastructură  și până la resursa umană.

În acest sens, prof. dr. Daniel Coriu a spus că se dorește să „angajăm o masă rotundă cu politicienii acestor vremuri și împreună cu ei vrem să ajungem la un consens la reconstrucția sistemului de sănătate”.

„Noi suntem medicii, noi suntem pacienții și noi suntem plătitorii de taxe în această țară. Noi, medicii, suntem o forță capabilă să inducă schimbarea în societate. În aceeași măsură, este și obligația noastră să inducem schimbarea în sistemul sanitar. Ceea ce trebuie să facem acum este să cristalizăm niște obiective pe termen scurt și mediu, obiective de refacere a sistemului, de la infrastructura sa și până la resursa sa umană”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței-dezbatere „Noi și Sistemul de Sănătate”, organizată vineri, de Colegiul Medicilor din România, unde participanții au expus problemele cu care se confruntă medicii și pacienții din România, împreună, în raport cu sistemul de sănătate. Managementul logistic și comunicarea aferente proiectului din partea CMR au fost asigurate de Sănătatea Press Group.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) informează că, în ultimele 24 de ore, au fost imunizate 39.376 de persoane, dintre care 35.756 cu Pfizer și 3.620 cu Moderna.

Dintre acestea, 480 de persoane au primit prima doză de vaccin Pfizer, iar 35.276 – rapelul, în timp ce 3.619 de persoane au fost imunizate cu prima doză de vaccin Moderna.

Până în prezent, conform CNCAV, au fost administrate 997.408 de doze de vaccin Pfizer (începând cu 27 decembrie 2020) şi 51.389 de doze de vaccin Moderna (vaccinul Moderna se administrează din 4 februarie 2021), fiind vorba în total despre 1.048.797 de doze de vaccin anti-COVID.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 93 de reacţii adverse.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 2.794 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer şi Moderna.

 

România trimite în Republica Moldova produse de urgență medicală

Comitetul Naţional pentru situaţii de Urgenţă (CNSU) a decis, vineri, acordarea unui ajutor pentru Republica Moldova, constând în 1,5 milioane de măşti chirurgicale şi câte 100.000 de combinezoane, măştii FFP3 şi mănuşi de unică folosinţă. De asemenea, CNSU a decis completarea stocurilor strategice ale României cu aceste cantităţi de materiale.

”Se aprobă acordarea de asistenţă internaţională, cu titlu gratuit, pentru republica Moldova”, a decis, vineri, CNSU.

Este vorba despre 1,5 milioane de măşti chirurgicale, 100.000 de măști de protecție de tip FFP3, 100.000 de combinezoane cu glugă și protecție pentru încălțăminte și 100.000 de mănuși de unică folosință cu manșetă medie, care vor fi luate din stocurile de urgenţă medicală.

De asemenea, CNSU a decis completarea stocurilor naţionale cu aceste cantităţi de materiale.

”Se propune ca, pentru asigurarea fondurilor necesare achiziţionării produselor prevăzute la art. 2, să fie alocate, Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, sumele necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului”, a mai transmis CNSU.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, acordarea unui ajutor pentru Republica Moldova, iar premierul a precizat că valoarea totală a ajutorului va fi de aproximativ 11 milioane lei.

Totodată, CNSU a decis eliminarea Croației de pe lista țărilor/zonelor/teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat, în conformitate cu rectificarea efectuată de ECDC referitor la numărul de cazuri din această țară.

 

Reacția Colegiului Medicilor din România față de afirmațiile medicului de familie din Câmpina

Președintele Colegiul Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu, a declarat, referitor la afirmațiile doctorului de familie din Câmpina, că medicii trebuie să vorbească tot timpul având ca argument principal medicina bazată pe dovezi științifice.

Reacția președintelui Colegiului Medicilor din România vine după ce un medic de familie din Câmpina a transmis la un curs susţinut în faţa unor elevi de clasa a XII-a că ”SARS-COV-2 este un virus modificat genetic în laborator de mâna criminală a omului şi folosit ca armă biologică”.

„Ca medic, dar și ca părinte, consider că poziția domnului doctor din Câmpina nu este una conformă. Ca președinte al Colegiului Medicilor din România nu sunt de acord cu astfel de afirmații susținute în fața unor copii și va trebui, din punctul de vedere al codului deontologic, să verificăm dacă domnul doctor s-a încadrat în prevederile acestui act, având în vedere că dumnealui s-a exprimat în spațiul public și, probabil, a fost invitat în calitate de medic.
Sunt medic, părinte, dar și profesor care predă studenților. Consider că este și responsabilitatea reprezentanților școlilor, când adresează invitații unor persoane de a vorbi la „Școala Altfel”, să solicite invitaților un plan al lecției, astfel încât să existe cel puțin un filtru în fața unor informații care pot să nu fie conforme pentru a fi discutate și prezentate unor elevi, în strânsă concordanță și cu vârsta acestora. Ca medic, cred că domnul doctor a greșit profund, deoarece elevii, practic copii, care asistau la expunerea domnului doctor pot înțelege și extrapola inclusiv că vaccinarea, la modul general ca și proces de sănătate publică, poate avea anumite conotații. Să nu uităm că vaccinarea are un rol important în perioada copilăriei, atât pentru sănătatea copiilor, în particular, cât și pentru sănătatea publică, în general.Tot timpul medicii trebuie să vorbească având ca argument principal medicina bazată pe dovezi științifice.”, a declarat președintelui Colegiul Medicilor din România, prof. dr. Daniel Coriu.