Voiculescu, despre vaccinul AstraZeneca: Ne bazăm pe opinia Organizației Mondiale a Sănătății și a EMA

În acest moment nu există date suficiente care să justifice interzicerea administrării vaccinului anti-COVID-19 AstraZeneca, a declarat, marți, ministrul Sănătății, Vlad Voiculesscu.

„Comunicarea făcută de CNCAV este foarte clară referitoare la vaccinul AstraZeneca. Nu există baza științifică pentru eliminarea lui, așteptăm decizia EMA de joi, săptămâna aceasta”, a spus ministrul Sănătății.

Întrebat de ce nu s-au carantinat ambele loturi de vaccin anti-COVID AstraZeneca, ce au provocat îngrijorare, Vlad Voiculescu a declarat că suspendarea primului lot, săptămâna trecută, a fost o măsură de precauție, însă pentru cel de-al doilea se așteaptă decizia Agenției Europene a Medicamentului (EMA).

„A fost o discuție cu mai multe autorități, aceasta a fost decizia la care s-a ajuns. Nu există motive de îngrijorare. Ne bazăm pe opinia Organizației Mondiale a Sănătății și a EMA. A fost o măsură de precauție pentru că din acel lot s-a constat că în anumite țări ar putea să se dovedească mai târziu că au fost probleme. A fost o măsură de precauție cu un cost minim pentru vaccinarea din România pe care am decis atunci cu toții sa o luăm”, a spus Vlad Voiculescu.

Ministrul Sănătății, despre plata personalului din centrele de vaccinare anti-COVID

Plata personalului din centrele de vaccinare a fost întârziată pentru că un funcționar public din Ministerul Sănătății nu a completat o hârtie. Luni, au fost ceruți banii de la Ministerul Finanțelor, iar plățile au început să fie făcute, a declarat, marți, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

„Banii au fost ceruți de la Ministerul Finanțelor, e adevărat că abia ieri, și plățile au început să se facă. Nu sunt lucruri pe care le face ministrul”, a declarat Vlad Voiculescu.

Întrebat cine e responsabil, Voiculescu a răspuns: „Un funcționar public din Ministerul Sănătății. La un funcționar public nu poți să iei măsuri de pe o zi pe alta. Lucrăm cu ce avem”.

Respectivul funcționar trebuie „să completeze o hârtie și să o trimită”, a mai spus ministrul.

Cadrele medicale care fac parte din centrele de vaccinare anti-COVID-19 nu au fost plătite la timp, iar această problemă este la nivelul întregii țării, declara, luni, coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiță.

„Am vorbit de mai multe ori și am prezentat această situație. Probabil că s-au făcut deja demersuri, dar până la urmă toată lumea așteaptă să-și primească banii. Din ceea ce știu, această problemă există la nivelul tuturor centrelor de vaccinare, nimeni nu a fost plătit”, a afirmat Valeriu Gheorghiță.

Potrivit Ordonanței de Urgență privind unele măsuri pentru recrutarea și plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID 19, pentru activitatea prestată în cadrul centrelor de vaccinare împotriva COVID 19, personalul medico-sanitar și registrator, cu excepția personalului delegat sau detașat, beneficiază de plată pentru timpul efectiv lucrat la un tarif orar diferențiat în baza contractului de prestări servicii, după cum urmează:

  • 100 lei/oră pentru medici
  • 50 lei/oră pentru asistenți medicali
  • 25 lei/oră pentru registratori.

Voiculescu: Sunt 190 de paturi suplimentare la ATI acum. Îmbunătățim raportarea situației paturilor ATI

S-a putut extinde numărul de paturi ATI cu 190, din care aproape 40 în plus în București, a declarat, marți, la Parlament, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

Întrebat ce se întâmplă cu locurile de la ATI COVID, pentru că secțiile sunt pline, ministrul Voiculescu a replicat: „Exact asta fac de dimineață până seara. Ieri am avut teleconferință cu spitalele din București și Ilfov, s-a putut extinde numărul de paturi de ATI cu aproape 190 în toată țara, aproape 40 de paturi în București”.

Minsitrul Sănătății a precizat că „este ceea ce se poate în acest moment, dar nu e așa de simplu. Nu e vorba doar de infrastructură, e vorba și de resursa umană”.

Voiculescu a spus că acum sunt „undeva la 1400 de paturi, dar numărul este dinamic”.

„Îmbunătățim raportarea, să știm că paturile raportate de două ori pe zi chiar putem să ne bazăm pe ele. Ne îndreptăm către 1600 de paturi, dar avem limitări cu resursa umană, nu e ceva ce putem schimba de pe o zi pa alta. Personalul medical are nevoie de o gură de aur, de aceea trebuie să respectăm toate regulile”, a mai precizat Voiculescu.

Președintele CNCAV, despre „turismul” pentru vaccinul anti-COVID-19

„Turismul” pentru vaccin reprezintă „o competiție naturală”, pentru că orice persoană are libertatea de a alege unde merge să se vaccineze anti-COVID-19, a declarat, marți, președintele comitetului pentru campania de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, marți, într-o conferință de presă.

Valeriu Gheorghiță a precizat că 60-65% din centrele de vaccinare sunt deschise în orașe, însă este nevoie ca și în mediul rural să fie asigurat accesul la vaccin. Următoarele centre vor fi deschise în aglomerările urbane, cele mai multe în București, a precizat acesta.

„În principiu, toate centrele de vaccinare nu au doze în centru decât pentru două sau trei zile, în funcţie de numărul de persoane programate. Deci, practic, în centrele care au locuri libere nu stau doze care sunt nefolosite. Centrele regionale de depozitare au aceste doze. Ele sunt alocate către centre în funcţie de numărul de persoane programate. Ca atare, dacă ai centre care au un grad maxim de ocupare, evident că acolo vei distribui acele doze. Noi ne facem necesarul de doze şi stocurile le evaluăm în funcţie de capacitatea maximală de vaccinare în toate centrele. Pot să vă spun că numărul centrelor de vaccinare care sunt în momentul de faţă înfiinţate în mediul urban este de aproximativ 60% ca procent, chiar mai mult, 65%, faţă de centrele care sunt înfiinţate în localităţi din mediul rural. Or, din acest punct de vedere, cred că este important să creăm şi să facilităm accesul şi al celor din mediul rural în centrele de vaccinare. Este adevărat că nivelul de ocupare al acestor locuri nu este atât de mare, comparativ cu ce se întâmplă în municipii sau în oraşe. Însă cred, şi continui să îmi menţin aceeaşi părere, că este important să asigurăm o distribuţie cât mai uniformă a acestor centre de vaccinare, chiar dacă nivelul de ocupare al lor este diferit. De aceea, noi, în următoarea perioadă, vom aloca suplimentar, exact aşa cum am făcut şi la ultima deschidere de centre, lăsând la o parte criteriul demografic, şi în funcţie de rata cumulată de incidenţă a cazurilor de COVID-19. De aceea, vom deschide în mod deosebit următoarele centre în aglomerările urbane, cele mai multe, aşa cum am spus, în Bucureşti, însă este firesc să existe aceste centre şi în localităţi din mediul rural”, a spus Valeriu Gheorghiţă, întrebat ce părere are despre „turismul” pentru vaccin.

Președintele CNCAV a mai spus că este „o competiție naturală în aceste centre de vaccinare”, pentru că nu s-a dorit să se limiteze la județul de domiciliu accesul la vaccin pentru ca fiecare să aibă libertatea de a se programa unde dorește.

„În acelaşi timp, pot să vă spun că sunt judeţe şi localităţi din mediul rural care se plâng de faptul că nu reuşesc să se programeze, pentru că vin persoane din alte judeţe şi se programează. Deci, vedeţi, este o competiţie naturală, dacă vreţi, în aceste centre de vaccinare. Noi nu am dorit să limităm posibilitatea de programare doar la judeţul din care provine persoana respectivă, ca domiciliu, tocmai pentru a avea fiecare libertatea de a se programa acolo unde doreşte şi în funcţie de programul pe care îl are, în funcţie de activităţile de zi cu zi”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore au fost administrate 59.984 doze de vaccin, dintre care 40.789 – Pfizer, 7.063 – AstraZeneca şi 12.132 – Moderna, informează Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

CNCAV arată că 44.299 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a doua au primit-o 15.685 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 2.270.124 de doze unui număr de 1.531.482 de persoane, dintre care 792.840 cu o doză, iar 738.642 şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 271 de reacţii adverse, 19 de tip local şi 252 de tip general. De la începutul imunizării, s-au înregistrat 7.595 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

Conform sursei citate, 60 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

Câți angajați din învăţământ au fost vaccinaţi anti-COVID

Până în prezent, au fost imunizate anti-COVID 126.729 de persoane care lucrează în sistemul de învăţământ, în centrele din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale au fost vaccinate 40.459 de persoane, iar în centrele aferente Ministerului Afacerilor Interne – 30.287 de persoane, a anunțat, marți, preşedintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă.

„Din cele peste 1.197.000 de persoane vaccinate (în a doua etapă), 75% reprezintă categoria persoanelor vulnerabile. În ceea ce priveşte persoanele care deservesc activităţi esenţiale, sunt vaccinate 309.568 de persoane, ceea ce reprezintă 25% din totalul populaţiei vaccinate în etapa a doua. Din aceste persoane, 126.729 reprezintă personalul din învăţământ. În centrele din reţeaua Ministerului Apărării Naţionale au fost vaccinate, până la acest moment, 40.459 de persoane, de la debutul campaniei de vaccinare, ceea ce reprezintă 2,7% din toată populaţia vaccinată la nivel naţional. Pe categorii: pensionari şi veterani de război – 9.251 de persoane, 6.236 membri de familie, militari activi şi personal civil – 24.976 de persoane şi, de asemenea, 10.507 persoane din structuri din afara Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul de Justiţie, STS şi au fost persoane şi din reţeaua Ministerului Afacerilor Interne”, a afirmat preşedintele CNCAV, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Valeriu Gheorghiță a menţionat că în centre aferente reţelei sanitare a Ministerului Afacerilor Interne au fost vaccinate anti-COVID 30.287 de persoane, reprezentând 2% din totalul persoanelor imunizate la nivel naţional.

În cadrul etapei a doua de vaccinare, care a debutat pe 15 ianuarie, au fost vaccinate 1.197.528 de persoane, dintre care peste jumătate au primit deja şi doza a doua anti-COVID-19. Este vorba despre: peste 312.510 persoane cu boli cronice, peste 405.000 persoane de peste 65 de ani, 31.115 persoane din centre rezidenţiale şi sociale, 11.402 persoane nedeplasabile, 498 persoane fără adăpost.

La acest moment sunt constituite 96 de echipe mobile, alcătuite din 363 de medici şi asistenţi medicali.

Zece reacții adverse de coagulare a sângelui, raportate la ANMDM. Precizările președintelui CNCAV

Preşedintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi că au fost raportate la Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România (ANMDM), după vaccinarea anti-COVID, modificări precum coagulare sau evenimente trombotice, însă niciunul dintre aceste cazuri nu este confirmat, încă, din punct de vedere medical.

Gheorghiţă a spus că există „dubii foarte mari asupra veridicităţii” datelor, însă acestea necesită o confirmare şi o investigare completă din punct de vedere medical.

„La ANMDM au fost raportate de pacienţi 10 modificări ca coagulare sau evenimente trombotice, tromboembolice, niciunul dintre ele nu este încă confirmat din punct de vedere medical şi investigat. Ne-am uitat peste aceste date chiar în cursul şedinţei. Pot să vă spun că există dubii foarte mari asupra veridicităţii acelor date, dar ele necesită o confirmare şi o investigare completă din punct de vedere medical. Nicio reacţie adversă raportată de profesioniştii din domeniul sănătăţii nu menţionează un eveniment tromboembolic. De asemenea, sunt alte două evenimente raportate şi pentru, de pildă, compania Pfizer. În ceea ce priveşte tipul loturilor, erau trei loturi diferite din care se raportau aceste evenimente”, a spus președintele CNCAV.

Valeriu Gheorghiță a afirmat că majoritatea acestor reacţii au fost raportate în perioada 11-14 martie.

„Un lucru poate important de precizat este că majoritatea din aceste reacţii au fost raportate în perioada 11-14 martie, după ce a apărut acest semnal mai degrabă în spaţiul public. Evident că toate aceste tipuri de raportare sunt analizate cu maximă rigurozitate şi seriozitate şi în momentul în care vor fi finalizate toate detaliile cazurilor vom veni şi vom prezenta aceste date”, a mai arătat Gheorghiţă.

„Este o comisie de medici care ia legătura cu persoanele care au raportat aceste reacții adverse. Sunt toate raportate de persoane vaccinate, nu de personal medical, se ia legătura cu persoana respectivă și se investighează, se cer mai multe detalii pentru a evalua dacă respectiva situație a fost sau nu investigată medical, dacă s-a rezolvat sau nu s-a rezolvat. Este un protocol pe care îl cunosc foarte bine colegii mei de la Agenția Națională a Medicamentului și de la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile”, a explicat Valeriu Gheorghiță.

Cabinete noi de vaccinare anti-COVID vor fi deschise la nivel naţional, din 23 martie

Din data de 23 martie, vor fi deschise 165 de cabinete noi de vaccinare la nivel naţional, dintre care 54 se vor afla în Bucureşti, a anunțat, marți, preşedintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă.

„Din data de 23 martie, vom deschide 165 de cabinete noi de vaccinare la nivel naţional. Ele vor fi alocate cu prioritate către judeţele şi localităţile cu incidenţă cumulată mare a cazurilor. Vă dau exemplu, pentru Bucureşti vor fi deschise suplimentar 54 de noi cabinete de vaccinare pentru vaccinul de la Pfizer. De asemenea, vor fi deschise în mai multe judeţe şi localităţi aceste noi cabinete de vaccinare. Din 5 aprilie, vom deschide un număr de cabinete de vaccinare. Se lucrează la această analiză şi la distribuţia acestor cabinete, pentru a putea vaccina aproximativ 40.000 de persoane zilnic cu vaccin de la compania Pfizer. În cele 165 de cabinete vom putea vaccina zilnic, din 23 martie, încă 10.000 de persoane”, a precizat preşedintele CNCAV, în cadrul unei conferinţe de presă la Palatul Victoria.

Valeriu Gheorghiţă a menţionat că, în prezent, la nivel naţional există 808 centre de vaccinare anti-COVID, cu 1.159 de fluxuri, dintre care: 760 de centre active (cu 1.089 de fluxuri), 48 de centre inactive, dar care au liste de aşteptare şi care vor fi deschise în perioada următoare (cu 70 de fluxuri), 94 de centre arondate Ministerului Apărării Naţionale, deschise începând de luni, progresiv, pentru vaccinarea populaţiei generale și 64 de centre din reţeaua Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată, în nouă localităţi cu incidenţă de peste 4,5 la mia de locuitori există 88 de centre de vaccinare anti-COVID, cu 167 de fluxuri, dintre care 81 de centre sunt active, cu 153 de fluxuri.

Când ar putea ajunge în România prima tranşă din vaccinul anti-COVID Johnson&Johnson

Prima tranşă de doze de vaccin anti-COVID de la Johnson&Johnson ar putea să ajungă în România în a doua parte a lunii aprilie, însă cantitatea nu va fi una consistentă, a anunțat, marți, preşedintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă.

„Pentru a doua jumătate a lunii aprilie, dacă nu mă înşel, ar trebui să primim probabil prima tranşă. Nu este una consistentă, probabil că vor fi câteva zeci de mii de doze. Reamintesc faptul că se administrează într-o singură doză, schema de vaccinare este simplificată. Din acest motiv nu au fost luate decizii finale vizavi de categoria de persoane eligibile, ţinând cont de faptul că este un vaccin recomandat tuturor celor cu vârsta de peste 18 ani şi care nu au contraindicaţii cunoscute”, a spus Valeriu Gheorghiţă.

În opinia președintelui CNCAV, vaccinul Johnson&Johnson „se pretează mai mult” pentru centre mobile, în localităţile în care accesul la centrele de vaccinare este mai redus.

„Vom vedea care va fi strategia prin care vom putea folosi acest tip de vaccin, dar, într-adevăr, din punct de vedere practic se pretează mai mult pentru centre mobile, pentru echipe mobile, pentru vaccinare în localităţile în care accesul la centrele de vaccinare este mai redus, dar asta nu înseamnă că nu va putea fi accesat şi de restul categoriilor de persoane”, a susţinut Valeriu Gheorghiţă.

Câte echipe mobile de vaccinare anti-COVID au fost în teren în perioada 8-12 martie

În prezent sunt constituite 96 de echipe mobile de vaccinare anti-COVID care au imunizat, în perioada 8-12 martie, persoane din centrele rezidenţiale, persoane imobilizate, din centre de dializă şi persoane fără adăpost, a declarat, marți, preşedintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă.

„Aş vrea să vă amintesc faptul că la acest moment sunt constituite 96 de echipe mobile, în săptămâna 8-12 martie au fost în teren toate aceste echipe mobile, ele sunt constituite din 363 de medici şi asistenţi medicali, au efectuat 263 de misiuni în teritoriu pentru vaccinare în centrele rezidenţiale, persoane imobilizate, centre de dializă şi persoane fără adăpost”, a spus Gheorghiţă, la o conferinţă de presă.

Preşedintele CNCAV a afirmat că, la nivel naţional, până la data de 15 martie au fost raportate 7.185 de cazuri de reacţii adverse postvaccinale, cu o rată de raportare de 3,3 la 1.000 de doze administrate.

„În perioada 8 martie – 14 martie au fost raportate un număr de 1.136 de reacţii adverse postvaccinale, 93% dintre acestea au fost raportate la Agenţia Naţională a Medicamentului, iar restul direct la Institutul Naţional de Sănătate Publică. Vârsta mediană a persoanelor care au raportat aceste reacţii adverse a fost de 41 de ani, între 19 şi 98 de ani ca extreme de vârstă, 68% din persoanele care au raportare reacţii adverse fiind de sex feminin. În funcţie de severitatea manifestărilor clinice, au fost 1.134 de reacţii clasificate ca nesevere şi două reacţii clasificate ca severe şi care sunt în curs de investigare. Din totalul persoanelor pentru care s-au raportat reacţii adverse, 82% sunt reacţii locale, de tip durere, tumefacţie, erupţie cutanată la locul injecţiei şi stare de oboseală, practic, reacţii generale, cu stare de oboseală, febră, frison, 48% dureri musculare sau articulare, 49% cefalee, 18% reacţii digestive, 10% stări de anxietate. Nu au fost înregistrate cazuri de şoc anafilactic”, a mai spus Valeriu Gheorghiţă.