Mesajul Colegiului Medicilor din România în contextul Zilei Mondiale a Sănătății 2021

Astăzi marcăm cu toții Ziua Mondială a Sănătății. De peste șapte decenii, 7 aprilie este momentul în care le spunem la „La mulți ani!” și le mulțumim tuturor cadrelor medicale, care își dedică zi de zi și clipă de clipă îngrijirii și salvării vieților omenești. Este momentul în care societatea își arată aprecierea pentru eforturile depuse de aceștia.

Iată că este al doilea an consecutiv în care marcăm Ziua Mondială a Sănătății într-un context care ne pune la grea încercare pe noi toți deopotrivă: pandemia de COVID-19. Și este, poate, pentru prima dată când medicii sunt numiți și priviți de o parte dintre români drept torționari și asasini, când medicii sunt huiduiți și acuzați că au uitat principiul călăuzitor „Primum non nocere”. Medicii sunt nevoiți să asculte aceste acuzații deși, de peste un an de zile, au luptat pentru fiecare pacient, iar mulți dintre ei au ajuns în pragul burnout-ului.

Din păcate, diviziunile afectează chiar și corpul medical. Constatăm cu tristețe că există medici care aleg să ignore medicina bazată pe dovezi. Acestora le amintim că ghidurile și protocoalele au în spate cercetări și analize riguroase și că direcțiile prevăzute de acestea s-au dovedit, din informațiile existente la acest moment, a fi cele mai eficiente pentru pacienți. Și pentru aceștia lansăm un nou apel la responsabilitate.

Suntem pentru dialog, dar pentru un dialog științific.

Aproape un milion de români au fost infectați până acum cu SARS-CoV-2. Aproape 25.000 dintre ei au pierdut această luptă. Sute de mii s-au vindecat. Mulți pentru că medicii au făcut eforturi supraomenești să îi vindece. Cifrele pandemiei zugrăvesc un tablou sumbru – poate mai sumbru decât ne așteptam vreunul dintre noi anul trecut pe vremea aceasta. Există, însă, și o speranță, reprezentată de vaccinare.

„Cu toții, medici și pacienți deopotrivă, am obosit. Dar trebuie să continuăm cu toții lupta, pentru a putea depăși această perioadă dificilă și pentru speranța că anul viitor Ziua Mondială a Sănătății nu va mai sta sub semnul COVID-19. Societatea trebuie să respecte în continuare măsurile de protecție, să se prezinte la spital atunci când situația o impune și să aibă încredere în cadrele medicale și în actul medical”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

La rândul lor, medicii trebuie să depună toate eforturile pentru a îngriji pacienții cu responsabilitate, respectând ghidurile și protocoalele în vigoare, ce au în spate știința.

Astăzi, de Ziua Mondială a Sănătății, Colegiul Medicilor din România vă urează, dragi colegi, „La mulți ani!”, să găsiți în continuare în voi resursele pentru a continua să luptați pentru fiecare pacient. Și vrem să vă mulțumim pentru tot ceea ce ați făcut și faceți.

Gândurile noastre se îndreaptă astăzi și către cadrele medicale care au părăsit această lume în acest an. Fiecare dintre voi veți rămâne în sufletele noastre.

Mesajul premierului Florin Cîțu cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății

Premierul Florin Cîțu transmite un mesaj populației cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății, marcată în fiecare an în data de 7 aprilie, și spune că cuferința celor care s-au îmbolnăvit, viețile curmate de noul coronavirus, dar și costurile economice și sociale de până acum ale pandemiei sunt argumente suficiente pentru a reflecta asupra soluțiilor pe care le avem la îndemână pentru a ieși cât mai curând posibil din această criză sanitară.

În ceea ce privește tematica aleasă pentru anul acesta a Zilei Mondiale a Sănătății, care pune accent pe accesul echitabil la servicii de sănătate, premierul a precizat că accesul echitabil ”presupune existența unui sistem sanitar funcțional, la standardele prezentului, dar și solidaritate și responsabilitate din partea fiecăruia dintre noi, cetățeni și reprezentanți ai autorităților, deopotrivă. De cealaltă parte, medicii și întreg personalul sanitar sunt adevărații eroi ai acestei perioade și le mulțumim pentru tot efortul pe care-l depun în slujba sănătății și a vieții. Efortul de a pune capăt pandemiei este unul comun, concertat. O singură acțiune, un singur om sau o singură țară nu sunt de ajuns să învingă noul coronavirus”.

Totodată, oficialul a menționat, în cadrul unui comunicat de presă, că România este atât parte a efortului, cât și printre beneficiarii solidarității europene, prin vaccinurile anti-COVID-19 pe care le-a primit și va continua să le primim în lunile următoare. Însă este nevoie de un efort comun pentru a câștiga lupta cu noul coronavirus.

”Revenind la tema din acest an a Zilei Mondiale a Sănătății, accesul echitabil la servicii de sănătate, consider important să ne mobilizăm pentru a reduce presiunea pe care o pun infectările cu noul coronavirus asupra sistemului sanitar, oferindu-le și pacienților non-COVID-19 șansa la sănătate”, mai atrage atenția premierul.

Studiu: 1 din 3 oameni cu COVID-19 au probleme de sănătate mintală pe termen lung sau simptome neurologice

Unu din trei oameni infectați cu virusul SARS-CoV-2 prezintă probleme de sănătate mintală pe termen lung sau simptome neurologice, potrivit unui raportat prezentat marți de un grup de cercetători, studiul fiind publicat în aceeași zi în revista Lancet Psychiatry.

Mai exact, cercetătorii au descoperit că 34% dintre supraviețuitorii COVID-19 au primit un diagnostic pentru o afecțiune neurologică sau psihologică în termen de șase luni de la infecție, potrivit studiului, informează CNN.

Cel mai frecvent diagnostic a fost anxietatea, afecțiune găsită la 17% dintre cei tratați pentru COVID-19, urmată de tulburări de dispoziție, găsită la 14% dintre pacienți.

Cercetătorii mai spun că deși efectele neurologice sunt mai severe la pacienții spitalizați, acestea sunt încă frecvente și la cei care au fost tratați doar în ambulatoriu.

”Această rată a crescut progresiv pe măsură ce severitatea bolii COVID-19 a crescut. Dacă ne uităm la pacienții care au fost spitalizați, această rată a crescut la 39%”, a spus Maxime Taquet, de la Universitatea din Oxford și un co-autor al noului studiu.

Potrivit cercetătorilor, rezultatele ajută la clarificarea modului în care sistemul de sănătate ar trebui să continue să ajute supraviețuitorii COVID-19.

”Rezultatele noastre indică faptul că bolile cerebrale și tulburările psihiatrice sunt mai frecvente după COVID-19 decât după gripă sau alte infecții respiratorii, chiar și atunci când pacienții sunt asortați pentru alți factori de risc. Acum trebuie să vedem ce se întâmplă după șase luni”, a adăugat Taquet.

Acesta este cel mai mare studiu de acest gen de până acum și a implicat înregistrările electronice de sănătate a mai mult de 236.000 de pacienți cu COVID-19, mai ales în SUA. Cercetătorii au comparat înregistrările cu ale celor care au experimentat alte infecții ale tractului respirator în același interval de timp, potrivit CNN.

Autorii studiului au observat că persoanele cu COVID-19 au avut un risc crescut cu 44% de a dezvolta boli neurologice și psihiatrice, comparativ cu persoanele care suferă de gripă. Și au fost cu 16% mai multe șanse să experimenteze aceste efecte comparativ cu persoanele cu alte infecții ale tractului respirator.

Aproximativ 1 din 50 de pacienți cu COVID-19 a avut un accident vascular cerebral ischemic.

Cu toate acestea, COVID-19 nu a crescut neapărat riscul pentru spectrul complet al bolilor neurologice.

”Două constatări negative importante au fost legate de parkinsonism și sindromul Guillain-Barré. Ambele afecțiuni sunt afecțiuni neurologice despre care știm că sunt uneori asociate cu infecția virală. Nu am constatat că acestea sunt mai frecvente după COVID-19 și după celelalte infecții ale tractului respirator la care ne-am uitat ”, a spus Taquet.

Mesajul CMMB cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, adresat comunității medicale, dar și populației

„La ora 7 intru în tură”. „Mâine sunt toată ziua de gardă”. „Vă aștept dimineață la cabinet”.

Aproximativ 14.000 de medici cu drept de practică asigură servicii medicale în Municipiul București. Și asta tot timpul. Inclusiv astăzi, de Ziua Mondială a Sănătății.

Când vorbim de sănătate, vorbim de populație, vorbim de pacienți, vorbim de cadre medicale, de politici de sănătate.

Niciodată, din perspectiva noastră, cuvântul sănătate în România nu a avut o mai mare semnificație ca astăzi, de Ziua Mondială a Sănătății – o Zi a Sănătății într-un astfel de climat și de context.

Ca să avem sănătate, ca să păstrăm sănătatea, avem nevoie de medici, de cadre medicale, iar medicii și cadrele medicale au învățat, s-au format pentru a reda și a proteja sănătatea.

Mesajul Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) în contextul Zilei Mondiale a Sănătății, dar și în lumina ultimelor discuții din spațiul public legate de medici, pacienți, percepții și informații în rândul opiniei publice este următorul: Încredere și respect reciproc.

„Am învățat și m-am format, mi-am dorit să fiu medic și îmi iubesc profesia. Iubesc și respect atât pacienții, cât și colegii. Pentru mine, consultul medical pe care îl realizez reprezintă contribuția mea la societate și bineînțeles fac acest lucru cu maximă responsabilitate, implicare și empatie față de pacient. Și sunt convinsă că astfel gândesc toți colegii mei medici. La mulți ani dragi colegi! La mulți ani, stimați pacienți! Dar pe lângă „La Mulți Ani”, vă doresc sănătate și îmi permit să adresez un îndemn către dumneavoastră, pacienți, dumneavoastră, populație, dumneavoastră, colegi: Oferiți-vă încredere și respect reciproc. Nu lăsați nimic să erodeze această bază a relației ce trebuie să existe între medic și pacient, între medic și societate în ansamblul ei”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, președintele CMMB.

Colegiul Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial din țară, este alături de dumneavoastră.

Tuturor medicilor bucureșteni le dăm asigurări că se pot baza întotdeauna pe susținerea noastră, că vom pune întotdeauna interesele lor profesionale pe primul plan și că le vom oferi tot sprijinul de care au nevoie, în limita prerogativelor, conform statutului.

7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătății

Ziua Mondială a Sănătății este marcată în anual în data de 7 aprilie, în fiecare an atenția focusându-se pe câteo temă diferită, cu scopul de a trage un semnal de alarmă asupra acelei probleme de sănătate.

În anul 2021 tematica Zilei Mondiale a Sănătății este „Să construim o lume mai dreaptă și mai sănătoasă”.

Ziua Mondială a Sănătății este o inițiativă care celebrează  fondarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ce a avut loc în 1948.

Potrivit OMS, pandemia de COVID-19 a lovit greu toate țările lumii, impactul puternic fiind resimțit în special de comunitățile deja vulnerabile. Peste tot în lume, există oameni, comunități, care au venituri zilnice reduse, condiții de trai și educație mai slabe, mai puține oportunități de angajare, acces redus la medii sigure, cum ar accesul la apă și sanitație sigură, produse alimentare sigure, servicii de sănătate. Toate aceste elemente conduc la suferințe inutile, la diferite boli care ar putea fi evitate și la decese premature.

Însă, aceste inegalități pot fi prevenite cu strategii care acordă o atenție sporită îmbunătățirii echității în sănătate, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile și marginalizate, potrivit OMS.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății, OMS face apel la lideri tuturor statelor să se asigure că toată lumea are condiții de viață și de muncă favorabile sănătății. În același timp, îndeamnă liderii să monitorizeze inechitățile în materie de sănătate și să se asigure că toți oamenii pot accesa servicii de sănătate de calitate atunci când și unde au nevoie de ele.

Totodată, OMS vine cu un îndemn la acțiune pentru fiecare membru al societății:

  • Să lucrăm împreună. Haideți să lucrăm cot la cot: comunitățile și persoanele afectate pentru a aborda cauzele inechităților, a identifica soluții și a le aborda. Cel mai mare impact poate fi obținut atunci când autoritățile și comunitățile lucrează împreună.
  • Să colectăm date fiabile. Livrarea și colectarea datelor din sănătate clasificate în funcție de sex, vârstă, venit, educație, dizabilitate, locație geografică și alte caracteristici necesare vor fi deosebit de utile pentru a evalua inechitatea socială și a lupta cu ea.
  • Să abordăm inechitățile. Cauzele inechităților trebuie abordate, iar investițiile în asistența medicală primară să fie crescute.
  • Să acționăm dincolo de hotarele țării. De exemplu, numai atunci când putem proteja, testa și trata întreaga populație de pe Glob putem pune capăt pandemiei COVID-19. Pe lângă asigurarea unei aprovizionări echitabile cu vaccinuri, teste și tratamente, trebuie să consolidăm mecanismele naționale și internaționale și să construim încrederea și participarea comunității la nivel global.

 

Vicepremier: Luna iunie „ar putea să fie un termen realist” pentru ridicarea mai multor restricții

Vicepremierul Dan Barna a declarat, marți, că luna iunie „ar putea să fie un termen realist” pentru ridicarea mai multor restricții, dar decizia va fi luată în funcție de cum va arăta situația epidemiologică.

„Sper să putem în iunie să ridicăm cea mai mare parte din restricții (…), să vedem dacă cifrele ne și ajută (…) Iunie ar putea să fie un termen realist, e un obiectiv pe care îl avem (…) Ține foarte mult de care va fi situația epidemiologică. Știu că nu dau cele mai încurajatoare vești, dar despre asta este vorba până la urmă”, a declarat Dan Barna, marți seară, la un post de televiziune.

Vicepremierul a evitat să declare ferm că ceea ce a anunțat premierul Florin Cîțu privind redeschiderea economiei și „revenirea la realitate” din iunie, se va întâmpla. Dan Barna a spus că putem să avem în iunie „o vestă bună” dacă toți cetățenii vor respecta restricțiile actuale.

În privința orei de închidere a magazinelor, Dan Barna a spus că este o măsură care își propune să reducă perioada de interacțiune între oameni.

Modelul a fost luat de la alte țări care au adoptat această măsură și care „a generat rezultate”.

Universitatea Oxford a întrerupt studiul clinic pe copii şi adolescenţi pentru serul anti-COVID AstraZeneca

Universitatea Oxford a întrerupt studiul clinic derulat în Marea Britanie pe copii şi adolescenţi pentru serul anti-COVID pe care îl dezvoltă împreună cu AstraZeneca, în aşteptarea mai multor informaţii privind rarele cazuri de tromboză apărute la adulţii care au fost imunizaţi cu acest vaccin, informează Reuters.

Studiul pediatric condus de Oxford a început la jumătatea lunii februarie și are ca scop testarea vaccinului la peste 200 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani.

Un purtător de cuvânt al Oxford a declarat, marți, că nu au apărut probleme de siguranță în cadrul procesului în sine, dar îngrijorări mai ample cu privire la problemele rare de coagulare la adulți au declanșat alte evaluări de reglementare în Marea Britanie și Europa pentru a investiga orice potențială legătură cu vaccinul.

Oxford așteaptă mai multe informații de la autoritatea de reglementare a medicamentelor din Marea Britanie, înainte de a continua administrarea vaccinului copiilor sau adolescenților în cadrul studiului pediatric, a spus purtătorul de cuvânt.

Anunțul vine la doar câteva ore după ce un oficial al Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) a spus că există clar o legătură a trombozelor și vaccinul AstraZeneca, într-un interviu pentru un  cotidian italian, publicat marți.

Agenţia Europeană a Medicamentului analizează în prezent raportările de cazuri de tromboză la nivelul sinusurilor cerebrale apărute după administrarea vaccinului AstraZeneca şi este aşteptat ca rezultatele să fie anunţate miercuri sau joi.

Ungaria începe relaxarea restricţiilor, după ce un sfert din populaţie a fost vaccinată anti-COVID-19

Sectoarele comercial şi al serviciilor vor începe să se redeschidă în Ungaria, după ce un sfert din populaţia de circa zece milioane a acestei ţări a primit cel puţin prima doză de vaccin anti-COVID-19, a anunţat, marţi, premierul Viktor Orban, care doreşte să evite încă un an de recesiune economică, relatează agenţiile Reuters şi MTI.

”Am atins astăzi un prag important. De un an trăim în condiţii ca în vreme de război, sub restricţii, interdicţii şi pierderi personale. Acest virus a pornit un război împotriva noastră şi singurele arme pe care le avem pentru a-l câştiga sunt vaccinurile (…) În ultima lună am crescut vaccinările de două ori şi jumătate, aşadar începând de mâine magazinele se pot redeschide şi serviciile pot fi reluate. Vor fi în continuare reguli antiepidemice, vă rog să le respectaţi”, a transmis Viktor Orban, într-un mesaj video pe Facebook.

Relaxarea restricţiilor nu vizează acum şcolile, care se vor redeschide pe 17 aprilie. Hotelurile rămân însă închise, la fel şi restaurantele, care vor putea face numai livrări.

Ungaria a înregistrat săptămâna trecută un record de decese provocate de COVID-19, timp de câteva săptămâni având şi cea mai ridicată rată a deceselor în lume, iar medicii au avertizat că spitalele şi-au depăşit capacitatea, sugerând astfel că guvernul ar trebui să amâne redeschiderea.

Acesta din urmă semnalase la rândul său că sistemul sanitar se află sub o presiune extremă, deşi Ungaria este printre cele mai avansate ţări din UE în privinţa vaccinării anti-COVID-19, după ce a achiziţionat, de asemenea, vaccinuri din Rusia şi China, în completarea celor cumpărate prin mecanismul gestionat de Comisia Europeană.

Dintre cei aproximativ 12.000 de pacienţi COVID-19 internaţi în spitalele ungare, circa 1.400 sunt conectaţi la ventilatoare.

În opinia lui Janos Szlavik, medic la un spital COVID-19 din Budapesta, Ungaria este totuşi ”departe de o rată a vaccinării care să permită redeschiderea (…), imunitatea de turmă fiind undeva în jur de 6-7 milioane de persoane” vaccinate.

La rândul său, şeful principalei şcoli de medicină din ţară, Bela Merkely, estimează la circa cinci milioane de persoane pragul vaccinării care ar însemna siguranţă pentru toată lumea.

CMMB lansează un apel la unitate și înțelegere, atât în lumea medicală, cât și în societate în ansamblul său

Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB) lansează un apel la unitate și înțelegere, atât în lumea medicală, cât și în societate în ansamblul său, „în această perioadă dificilă când ne confruntăm cu acest val trei al pandemiei, cu lipsa locurilor în secțiile de ATI, dar și cu mișcări în stradă”.

”Din păcate, vorbim de o afecțiune ce are încă multe necunoscute, cu o evoluție greu de anticipat: există pacienți care dezvoltă forme foarte grave de COVID-19 fără a avea un istoric medical care să îi predispună, aparent, la acest lucru, dar și pacienți care trec mai ușor peste boală. Deci vorbim de o boală a cărei evoluție nu este predictibilă. În plus, în spațiul public circulă un volum extrem de mare de informații mai mult sau mai puțin corecte privind COVID-19. Astfel, dacă nu există o comunicare transparentă și adecvată, care să crească nivelul de încredere, pot apărea semne de întrebare și îndoieli”, precizează Colegiul Medicilor din Municipiul București (CMMB), într-un comunicat de presă.

În ceea ce privește comunitatea medicală, CMMB îndeamnă medicii să facă afirmații bazate pe dovezi științifice.

”Desigur, dezbaterea științifică este extrem de necesară. Zi de zi informațiile științifice sunt actualizate, supuse criticilor specialiștilor, testele clinice verifică permanent siguranța și eficacitatea soluțiilor terapeutice, comitetele de experți validează datele, structurile profesionale, agențiile de reglementare stabilesc protocoale terapeutice. Un tratament aflat în ghiduri înseamnă o protecție în plus pentru pacient, deoarece vorbim de tratamente verificate și validate științific. Dar un tratament aflat în ghiduri înseamnă și protecția din punct de vedere juridic a medicului și îi oferă acestuia certitudinea că a făcut tot ce a ținut de el pentru binele pacientului său, în conformitate cu normele și informațiile științifice din acel moment”, se arată în comunicatul CMMB.

Totodată, Colegiul Medicilor din Municipiul București îi asigură pe români că medicii își fac datoria folosind cele mai sigure și eficiente soluții puse la dispoziție de cunoașterea științifică din acest moment.

”Asigurăm opinia publică de faptul că analizăm cu maximă obiectivitate și vom sancționa orice eroare a vreunui membru al nostru raportată la pacienți, dar, de asemenea, vom acționa cu fermitate și vom trimite Comisiei de Disciplină cazurile tuturor colegilor care lansează în spațiul public speculații și informații care nu sunt validate științific și ca reglementare. Aceasta NU înseamnă că nu acceptăm dialogul. Dar considerăm că deja lucrurile sunt foarte grave, iar în anumite contexte, anumite afirmații pot face rău sănătății publice”, potrivit comunicatului CMMB.

”Așa cum judecătorii discută în instanță sau la CSM, așa cum jurnaliștii își țin ședințele în redacție, nu pe Facebook, lumea medicală caută consensul în conferințele științifice. Așa cum grefierul, indispensabil în efectuarea justiției, nu-și dă cu părerea la televizor despre motivarea unei sentințe făcută de judecător, nici medicul nu ar trebui să-și atace public colegii din altă specialitate, fără să poarte înainte o dezbatere în forurile științifice, să prezinte dovezi, cu rigoare metodologică, după criterii validate de instituțiile internaționale pentru ca mesajele transmise opiniei publice să fie clare, fără loc de interpretări. În caz contrar, unele dintre aceste interpretări pot afecta deciziile în privința sănătății luate de o parte a populației”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București.

Colegiul Medicilor din Municipiul București își îndreaptă mesajul și către clasa politică.

”Indiferent de orientare, dumneavoastră sunteți cei care reprezentați interesele cetățenilor inclusiv în Parlamentul României. Vă îndemnăm la responsabilitate în privința mesajelor și a declarațiilor făcute în spațiul public privind aspecte ce țin de sănătatea publică”, potrivit comunicatului CMMB.

CMMB: Ne confruntăm cu o scădere a încrederii în corpul medical și o discreditare a acestuia

Totodată, CMMB își arată disponibilitatea pentru mass-media, privind lămuriri, precizări și explicații, astfel încât informația care ajunge la populație prin intermediul jurnaliștilor să fie una corectă și validată științific.

”De asemenea, am constatat că, din cauza unor informații poate insuficient verificate, astăzi ne confruntăm cu o scădere a încrederii în corpul medical și o discreditare a acestuia. Nu numai că nu este corect, ci, în primul rând, este foarte periculos. Cu cât încrederea în corpul medical care îngrijește bolnavi de COVID-19 scade, cu atât considerăm că pacienții pot suferi, din cauza neprezentării la medic atunci când situația o impune sau din cauza apelării la soluții așa-zis miraculoase”, se precizează în comunicatul CMMB.

”Cu toții am obosit, cu toții vrem să vedem această luptă împotriva pandemiei ajunsă la final, cu toții am vrea să nu mai fie nevoie de măsuri de protecție. Și noi, medicii, avem copii, părinți, prieteni la care am vrea să mergem în vizită, nepoți cu care am vrea să ne jucăm în parc, ne dorim, la fel ca întreaga societate, să trecem rapid prin criza pandemică și să evităm, pe cât de mult posibil, costurile ei umane și materiale”, atrag atenția reprezentanții CMMB.

Din păcate, subliniază Colegiul Medicilor din Municipiul Buzurești, ”realitatea cu care ne confruntăm zi de zi în spitale ne arată că măsurile de protecție sunt în continuare vitale și că simpla lor ignorare sau contestare nu numai că nu duce la îmbunătățirea situației, ci din contră, duce la deteriorarea ei”.

”Probabil vorbim și de un eșec al comunicării, dar haideți să avem un moment zero, un moment din care sănătatea publică să fie, pentru noi toți, obiectivul nostru, atât prin deciziile luate, cât și prin informațiile vehiculate”, se mai arată în comunicatul CMMB.

Când ar putea anunța EMA rezultatul analizei asupra eventualei legături între serul AstraZeneca şi tromboze

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat marţi că în 7 sau 8 aprilie va fi prezentat rezultatul evaluării sale cu privire la eventuala legătură între vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca şi cazurile rare de coagulare a sângelui la pacienţi imunizaţi cu acest ser, după ce au fost semnalate asemenea cazuri în mai multe ţări, transmit AFP şi Reuters.

Comitetul de securitate al EMA va organiza o conferinţă de presă săptămâna aceasta pentru a informa publicul în legătură cu analiza cazurilor rare de coagulare a sângelui la persoanele care au fost vaccinate cu AstraZeneca împotriva COVID-19, a declarat, marţi, o purtătoare de cuvânt a agenţiei europene.

Anunţul survine la câteva ore după ce un reprezentant EMA a menționat existența unei „legături” între vaccinul AstraZeneca și cazurile de tromboză observate după administrarea acestui vaccin, potrivit unui interviu publicat, marţi, într-un cotidian italian.

Comitetul de securitate al EMA „nu a ajuns încă la o concluzie, iar analiza este în desfăşurare”, a declarat agenţia cu sediul la Amsterdam, potrivit unui comunicat.

Marco Cavaleri, şeful strategiei de vaccinare din cadrul EMA, afirmase că ”este clar că există o legătură cu vaccinul”.

EMA a anunţat pe 18 martie că beneficiile vaccinului AstraZeneca continuă să depăşească riscurile şi că utilizarea acestuia rămâne sigură, după suspendarea vaccinărilor de către mai multe ţări. Agenţia a explicat, totuşi, că există o posibilă legătură cu cazuri rare de formare a unor cheaguri de sânge şi că va prezenta recomandări la şedinţa din această săptămână a comitetului său de securitate.