Președintele Klaus Iohannis a oferit miercuri, cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății, directorului regional al Biroului pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), dr. Hans Kluge, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor.

”Sunt încrezător că, prin exemplul personal, veți susține o Organizație regională puternică, orientată către excelență, capabilă să ofere în timp util expertize de încredere și relevante pentru toate statele membre din regiune. România a susținut candidatura dumneavoastră pentru această înaltă poziție strategică, luând în considerare vasta experiență în domeniu și faptul că prioritățile de mandat subliniate în Noul program de lucru răspund unei viziuni pe care ne-o dorim pentru viitorul OMS și pentru sănătatea cetățenilor europeni. Sunt convins că, prin modelul de leadership asumat, veți contribui la consolidarea rolului Europei și al întregii Organizații la sănătatea globală. România a susținut nu doar un profesionist desăvârșit, dar și un bun cunoscător al sistemului de sănătate românesc, un bun prieten care a sprijinit eforturile de reformare ale sistemului românesc. Îmi exprim speranța că, pe viitor, vom valorifica solida relație de încredere pe care am construit-o, astfel încât să creștem calitatea și accesibilitatea serviciilor de sănătate. În semn de apreciere pentru hotărârea cu care ați ghidat răspunsul regiunii la pandemia de COVID-19, precum și pentru implicarea în extinderea și aprofundarea parteneriatului bilateral, am plăcerea de a vă acorda astăzi Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor”, a declarat președintele Iohannis în cadrul ceremoniei de decorare, de la Palatul Cotroceni.

Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), cu sprijinul Grupului de vaccinologie al SNMF, reafirmă că vaccinarea împotriva noului coronavirus este cea mai bună soluție, accesibilă în prezent, pentru a reveni la normalitate.

În acest context, SNMF informează cu privire  la aspectele  esențiale,  menite să asigure succesul etapei de extindere a procesului de vaccinare împotriva COVID-19,  etapă care urmează să se desfășoare în cabinetele medicilor de familie.

Potrivit SNMF, sunt două paliere clar conturate care necesită ajustare în acest moment, respectiv comunicarea publică și implicarea directă a medicilor de familie și campania de comunicare publică și educație despre vaccin și vaccinare anti-COVID-19.

Aceasta din urmă, consideră reprezentanții SNMF, trebuie:

• să folosească efectiv cât mai multe  resurse disponibile și să fie diversificată;
• să explice pe înțelesul fiecărui cetățean importanța vaccinării RAPIDE și MASIVE a populației;
• să adapteze mesajele la nevoile identificate de corpul medical și la solicitãrile  pacienților noștri. Aceste nevoi se conturează clar prin simpla urmărire a listelor de așteptare din platforma ROVACCINARE, liste care indică evident și clar tipurile de  vaccinuri acceptate în prezent;
• să promoveze încrederea în toate vaccinurile pe care statul le pune la dispoziție pentru imunizare, fără a încerca impunerea unui anumit vaccin. O astfel de impunere va determina o reacție de respingere în masă, greu de remediat în timp.

De asemenea, vaccinarea în cabinetele medicilor de familie este un aspect esențial, care necesită ajustarea suportului legislativ pentru a asigura  flexibilitate:

• reprezentanții legali sunt cei capabili să decidă cum se va  desfășura optim procesul de vaccinare în cabinet, în funcție de organizarea existentă, pentru a nu perturba activitatea curentă și a evita pierderea inutilă a dozelor de vaccin;
• distribuția vaccinului la cabinet;
• asigurarea logisticii necesare;
• simplificarea sistemului de contractare, programare și raportare;
• stabilirea unui tarif echitabil, calculat transparent.

Totodată, SNMF reafirmă disponibilitatea medicilor de familie pentru implicare directă în procesul de vaccinare în calitate de medici care, până în prezent, au fost și sunt principalii vaccinatori în România, se arată într-un comunicat de presă al SNMF.

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că este necesară o schimbare de abordare atât la nivel național, cât și la nivel internațional, a strategiilor actuale de combatere a pandemiilor.

”Din păcate, strategiile actuale de combatere a pandemiilor se axează pe controlul bolilor abia după apariția acestora. Evenimentele din ultimul an ne arată însă că este nevoie de o schimbare de abordare atât la nivel național, cât și la nivel internațional. Trebuie să fim mai bine pregătiți să anticipăm și să răspundem eficient și coordonat la amenințări emergente la adresa sănătății publice. În același timp, trebuie să intensificăm la nivel global eforturile de a reduce riscul de apariție a pandemiilor”, a declarat președintele Klaus Iohannis în cadrul evenimentului „Schimbările climatice, relația om-natură și sănătatea publică”, organizat la Palatul Cotroceni cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății.

Șeful statului a mai spus că aproape toate pandemiile apărute de-a lungul timpului și 70% dintre bolile emergente au fost cauzate de microorganisme de origine animală, care migrează, prin contact ridicat, de la animale la oameni. Iar această migrație este facilitată de o relație nesănătoasă cu mediul înconjurător prin diminuarea habitatelor naturale și distrugerea biodiversității, exploatarea animalelor sălbatice sau cauzarea de schimbări climatice majore.

”Efectele schimbărilor climatice asupra sănătății publice sunt grave și vor deveni extrem de grave dacă nu ne preocupăm de combaterea lor. (…) Schimbările climatice modifică anotimpurile de transmitere a bolilor și alterează condițiile ecologice, astfel încât crește riscul bolilor transmise prin apă, insecte și animale.

România este și ea expusă riscurilor de fenomene meteo extreme, temperaturi crescute, secetă și incendii cauzate de vreme. Creșterea urbanizării și îmbătrânirea populației sunt factori care accentuează vulnerabilitatea la temperaturile extrem de ridicate, iar schimbările climatice exacerbează în special bolile cardiovasculare și respiratorii, boli cu incidență ridicată în România. Efectele schimbărilor climatice sunt, așadar, dramatice și au un efect direct asupra sănătății noastre. Din acest motiv, nu avem niciun moment de pierdut în a acționa nu numai pentru a opri pandemia de COVID-19, ci și pentru a limita îmbolnăvirile viitoare cauzate de deteriorarea mediului înconjurător. Această pandemie ne-a arătat cât de ridicate ajung să fie costurile umane și financiare dacă nu au fost făcute la timp și eficient investiții în servicii de prevenție pentru grupurile vulnerabile, cele care vor avea cel mai mult de suferit și în urma schimbărilor climatice”, a mai subliniat președintele Iohannis.

Totodată, șeful statului a mai precizat că în contextul actual, în care ne confruntăm cu toate aceste provocări, principiul „O singură sănătate” este mai actual ca oricând și subliniază nevoia de sincronizare a agendelor în domeniile protecției mediului și sănătății, atât la nivelul statelor, cât și la nivel global. Iar cooperarea și solidaritatea întregii societăți internaționale constituie răspunsul nostru comun în fața unei provocări de o asemenea amploare, iar Organizația Mondială a Sănătății este o piatră de temelie în ghidarea acestui proces.

”În prezent, rata de infectare este în creștere în toată Europa. Prea mulți semeni pierd zilnic lupta cu virusul, foarte mulți alții se îmbolnăvesc și au nevoie de spitalizare. România, la fel ca alte țări, se confruntă cu un val epidemiologic virulent, căruia trebuie să-i reziste. Sistemele de sănătate din lumea întreagă se află sub o presiune teribilă, iar acceptarea și respectarea măsurilor sanitare de către toți cetățenii rămân puncte critice și reprezintă dovezi de responsabilitate și maturitate ale fiecăruia dintre noi. Redeschiderea sustenabilă și în condiții de siguranță a societăților și a economiilor noastre nu poate fi posibilă fără respectarea acestor măsuri. Pandemia de COVID-19 a venit într-un moment dificil pentru sistemul românesc de sănătate, exacerbând vulnerabilități structurale cronicizate, cu consecințe pe termen lung asupra sănătății și bunăstării. Dar niciun sistem de sănătate și nicio economie sau societate, indiferent de nivelul de dezvoltare, nu au fost cu adevărat pregătite pentru a gestiona adecvat o criză de o asemenea anvergură. Fără să dispună de resursele financiare și materiale ale altor state membre ale Uniunii Europene și nici de un sistem sanitar performant, România a dovedit că are capacitatea instituțională de a acționa rapid, oportun și eficient pentru limitarea răspândirii pandemiei. Astăzi avem motive reale de optimism și speranța intrării într-o nouă normalitate, pentru că avem la dispoziție vaccinurile COVID. Imunizarea populației prin vaccinare rămâne singurul instrument viabil de a opri pandemia, dar sunt necesare eforturi comune susținute pentru a ține virusul sub control până la atingerea unor niveluri ridicate de acoperire vaccinală”, a mai spus Klaus Iohannis.

Rectorii celor șase universități de medicină și farmacie tradiționale au organizat o sesiune de lucru pentru stabilirea unui punct de vedere comun privind organizarea pregătirii prin rezidențiat a viitorilor medici și farmaciști.

Astfel, Alianța G6-UMF propune ca toate activitățile din cadrul programului de rezidențiat să treacă din subordinea Ministerului Sănătății, în subordinea Ministerului Educației, adică în responsabilitatea universităților de medicină și farmacie. Propunerea va fi înaintată către Comisia pentru Învățământ a Senatului României.

“Datorită formei specifice de învățământ, care se adresează doar absolvenților din domeniile medicale și farmaceutice, cât și faptului că activitatea de pregătire a rezidenților este una normată ca activitate didactică pentru cadrele didactice din universitățile de profil, considerăm că organizarea rezidențiatului, în întregimea sa, de la admitere și până la examenul de specialitate, trebuie să fie gestionată de către cele șase centre universitare de profil din țară.”, a declarat prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și noul președinte ales al Alianței Rectorilor Universităților de Medicină și Farmacie – G6-UMF.

La discuțiile ce au avut loc la începutul lunii aprilie, la Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, au participat toți cei șase membri ai Alianței  G6-UMF: prof. dr. Leonard Azamfirei – rector UMFST “George Emil Palade” Târgu Mureș, prof. dr. Anca Dana Buzoianu – rector UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, prof. dr. Octavian Crețu – rector UMF “Victor Babeș” Timișoara, prof. dr. Dan Gheonea – rector UMF Craiova, prof. dr. Viorel Jinga – rector UMF “Carol Davila” București și prof. dr. Viorel Scripcariu – rector UMF “Grigore T. Popa“ Iași. Cei șase rectori s-au întâlnit cu scopul de a dezvolta noi proiecte comune și, având în vedere particularitățile învățământului medical, pentru a promova interesele universităților de medicină și farmacie în peisajul educațional românesc.

Pe agenda întâlnirii de la Cluj-Napoca a Alianței G6-UMF s-au aflat și alte subiecte, ce au vizat:

• Elaborarea proiectelor de cercetare comune;
• Modificarea criteriilor generale de acordare a burselor sociale pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul superior de stat, învăţământ cu frecvenţă;
• Revizuirea Ordinului Ministerului Sănătății nr. 427 din 1979, privind criteriile medicale de orientare școlară și profesională pentru admiterea la universitățile de medicină și farmacie din România;
• Achiziționarea de către universitățile de medicină și farmacie a seturilor de manuale pentru pregătirea concursului național de intrare în Rezidențiat.

Anul trecut, Alianța G6-UMF a mai inițiat și alte propuneri legislative, precum cea privind revizuirea bibliografiei pentru concursul național de intrare în Rezidențiat, Ministerul Sănătății aprobând recent noile tematici și bibliografii, ce vor fi valabile începând cu sesiunea din noiembrie 2021.

De asemenea, tot la propunerea Alianței Rectorilor UMF, a fost elaborată o propunere legislativă de modificare și completare a Legii nr. 95/2006, referitoare la acordarea de indemnizații personalului didactic medico-farmaceutic din universități. Aceasta a fost adoptată de Camera Deputaților și apoi promulgată de președintele Klaus Iohannis.