Decizia privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru revenirea României la normalitate, publicată

Mateescu Cristi
-
0
Decizia privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru revenirea României la normalitate, publicată

Comitetul interministerial pentru revenirea României la normalitate de la 1 iunie 2021, în contextul pandemiei de COVID-19, a fost constituit printr-o decizie a prim-ministrului Florin Cîţu, publicată miercuri, în Monitorul Oficial.

„Comitetul are ca obiectiv stabilirea, coordonarea şi monitorizarea aplicării măsurilor pentru pregătirea revenirii României la normalitate de la 1 iunie 2021, în contextul pandemiei de COVID-19. În vederea îndeplinirii obiectivului prevăzut la alineatul (1), Comitetul are următoarele atribuţii: stabileşte domeniile de intervenţie şi coordonatorii acestora; stabileşte acţiunile prioritare şi măsurile specifice, la propunerea ministerelor de resort sau a instituţiilor publice competente; stabileşte calendarul de implementare; monitorizează şi evaluează îndeplinirea atribuţiilor”, se arată în decizia prim-ministrului.

Potrivit deciziei, Comitetul este condus de către prim-ministrul României, în calitate de preşedinte, şi de către secretarul general al Guvernului, în calitate de vicepreşedinte şi este compus din ministerele şi instituţiile administraţiei publice centrale prezentate în Anexa documentului: Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului şi Sportului, Secretariatul General al Guvernului, Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Institutul Naţional pentru Sănătate Publică.

De asemenea, în termen de trei zile de la intrarea în vigoare a deciziei, membrii Comitetului prevăzuţi în anexă desemnează şi comunică reprezentanţi la nivel de secretari de stat, precum şi supleanţi ai acestora.

În decizie se mai arată că şedinţele Comitetului se convoacă, de regulă, săptămânal sau ori de câte ori este necesar.

Gheorghiță: Rapelul cu serul anti-COVID AstraZeneca, anulat dacă apar evenimente trombotice după prima doză

Mateescu Cristi
-
0
Gheorghiță: Rapelul cu serul anti-COVID AstraZeneca, anulat dacă apar evenimente trombotice după prima doză

Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID, dr. Valeriu Gheorghiţă, afirmă că, pentru vaccinul AstraZeneca, frecvenţa reacţiilor adverse după cea de-a doua doză este „mult scăzută” comparativ cu prima doză. „Dacă avem o persoană care a dezvoltat un eveniment trombotic după prima doză, categoric nu va mai face a doua doză cu acelaşi tip de vaccin”, adaugă Gheorghiță.

„Vor fi făcute recomandări în acest sens, la acest moment nu există date care să sugereze o creştere a riscului de evenimente adverse, dimpotrivă, ştim că după cea de-a doua doză frecvenţa reacţiilor adverse pentru vaccinul de la AstraZeneca este mult scăzută comparativ cu prima doză. Desigur că, dacă avem o persoană care a dezvoltat un eveniment trombotic după prima doză, categoric nu va mai face a doua doză cu acelaşi tip de vaccin. Nu este luată o decizie, nu se modifică schema de vaccinare. Agenţia Europeană a Medicamentului a menţionat că nu sunt date disponibile pentru cea de-a doua doză, cu siguranţă în urma şedinţei pe care o vom avea vom stabili şi această strategie”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a anunţat, miercuri, că formarea unor cheaguri de sânge este necesar să fie înregistrată drept un efect secundar ”foarte rar” al vaccinului AstraZeneca-Oxford, relatează AFP.

EMA a stabilit ”o legătură posibilă cu cazuri foarte rare de cheaguri de sânge neobişnuite şi un nivel de trombocite scăzut”, anunţă agenţia cu sediul la Amsterdam într-un comunciat. Însă raportul între beneficii şi riscuri rămâne pozitiv, subliniază agenţia.

Ședinţă pentru revizuirea recomandărilor efectuate de EMA în privinţa vaccinului anti-COVID AstraZeneca

Mateescu Cristi
-
0
Ședinţă pentru revizuirea recomandărilor efectuate de EMA în privinţa vaccinului anti-COVID AstraZeneca

Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID, dr. Valeriu Gheorghiţă, a declarat că va avea loc o şedinţă pentru revizuirea recomandărilor făcute de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), în privința vaccinului AstraZeneca, precizând că şi la nivel european urmează să se ia o decizie comună, a tuturor statelor membre.

„Vom avea o şedinţă cu toţi reprezentanţii instituţiilor responsabile de această decizie pentru revizuirea recomandărilor efectuate astăzi de Agenţia Europeană a Medicamentului, vedem o adaptare a datelor menţionate în rezumatul caracteristicilor produsului. Nu vă ascund faptul că în această seară va avea loc o şedinţă comună la nivelul tuturor statelor membre cu sistemele de sănătate, cu miniştrii Sănătăţii şi sperăm ca de această dată să fie o decizie comună a tuturor statelor membre pentru a avea o abordare integrată, aşa cum ne-am dorit-o de la început, fiind vorba în cazul de faţă despre campania de vaccinare împotriva COVID-19 în care România face parte din acest demers european şi de aceea ne dorim o abordare comună a tuturor statelor membre. Cred că este o decizie aşteptată pentru toată lumea”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii din Europa, Hans Kluge, a afirmat, în cadrul aceleaşi conferinţe de presă, că în orice campanie de vaccinare încrederea este esenţială.

„Fie că este vorba de COVID-19 sau de orice altă campanie de vaccinare, încrederea este esenţială. Creăm încredere prin transparenţă. De aceea, comunicarea riscului cu oamenii este deosebit de importantă. Să spunem oamenilor ceea ce ştim, ceea ce nu ştim şi ceea ce este în studiu. Efectele secundare sunt ceva la ce ne-am aşteptat şi fac parte integrată din întregul procedeu de vaccinare. Un al doilea aspect privind încrederea se referă la excelenţă tehnică, la competenţă. Iar în cazul în care oamenii sunt ezitanţi trebuie să dăm dovadă de empatie faţă de aceştia, să nu arătăm cu degetul şi să înţelegem de unde vine această ezitare şi să le explicăm”, a declarat directorul OMS Europa.

Oficialul a menţionat că apariţia trombozelor după vaccinarea cu AstraZeneca este un proces foarte, foarte rar.

„În ceea ce priveşte vaccinul AstraZeneca şi trombozele, afirmaţia era că există o posibilă legătură şi că în mod cert trebuie examinată şi studiată în continuare. Dar se întâmplă foarte, foarte rar. La începutul lui mai este şi rândul meu să mă vaccinez în Danemarca, dacă mi se va propune AstraZeneca, voi accepta propunerea”, a precizat Hans Kluge.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a anunţat, miercuri, că formarea unor cheaguri de sânge este necesar să fie înregistrată drept un efect secundar ”foarte rar” al vaccinului AstraZeneca-Oxford, relatează AFP.

EMA a stabilit ”o legătură posibilă cu cazuri foarte rare de cheaguri de sânge neobişnuite şi un nivel de trombocite scăzut”, anunţă agenţia cu sediul la Amsterdam într-un comunciat. Însă raportul între beneficii şi riscuri rămâne pozitiv, subliniază agenţia.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

Mateescu Cristi
-
0
Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 55.339 doze de vaccin, dintre care 47.814 – Pfizer, 2.571 – AstraZeneca şi 4.954 – Moderna, a informat Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, 24.901 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 30.438 de persoane cu cea de-a doua.

De la începutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 3.469.294 doze unui număr de 2.180.807 de persoane, dintre care 892.320 au primit o doză şi 1.288.487 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 164 de reacţii adverse – 27 de tip local şi 137 de tip general.

De la începutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 11.600 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca, 1.164 de tip local şi 10.436 de tip general.

CNCAV menţionează că 92 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

Hans Kluge (OMS), despre sfârşitul pandemiei: Există speranţă, dar nu am ajuns la final

Mateescu Cristi
-
0
Hans Kluge (OMS), despre sfârşitul pandemiei: Există speranţă, dar nu am ajuns la final

Există speranţă în ceea ce priveşte sfârşitul pandemiei, însă nu s-a ajuns încă la finalul acesteia, a declarat, miercuri, directorul regional al Biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Hans Kluge.

„Uitându-mă la situaţia pan-europeană, am trei mesaje de transmis. Primul este că există speranţă, suntem optimişti, dar nu am ajuns încă la final, din cauza transmiterii rapide a variantelor de virus. Întreaga Europă este deja obosită în urma restricţiilor impuse. În acest sens, este foarte important ca publicul să nu fie extenuat, să aibă curaj, să respecte măsurile de sănătate publică. Ştiu că este o situaţie dificilă, dar maratonul nu este încă gata. Suntem pe ultima parte a lui şi de aceea efortul pare şi mai dificil acum. Nu mai avem mult până la final”, a spus Kluge, într-o conferinţă de presă.

Oficialul OMS a susţinut că eforturile la nivel pan-european şi mondial trebuie unite pentru a accelera utilizarea vaccinurilor împotriva COVID-19.

„Al doilea mesaj este că trebuie să ne unim eforturile la nivel pan-european, mondial pentru accelera utilizarea vaccinurilor împotriva COVID-19. (…) Al treilea mesaj este că trebuie să ne gândim cum să ne pregătim sistemele de sănătate pentru a reacţiona mai bine în viitor”, a afirmat Hans Kluge.

Hans Kluge a spus că în fiecare an sunt 2,1 milioane de oameni care mor de o formă de cancer.

„Am căzut de acord alături de Preşedinţia României, cât şi de Guvern, să creştem acţiunile noastre în ceea ce priveşte lupta cu cancerul, de exemplu. În Europa de Vest una din trei persoane va avea o formă de cancer. În Europa de Est una din patru. În fiecare an sunt 2,1 milioane de oameni care mor de o formă de cancer. Una din trei ţări europene a observat în această o întrerupere a serviciilor din zona de prevenire şi tratare a cancerelor. Mă bucur foarte tare că am căzut de acord ca România să fie una din campioanele în ceea ce priveşte prevenirea şi lupta cu cancerul. În ceea ce priveşte prevenirea cancerelor, un aspect foarte important este controlul tutunului”, a susţinut directorul regional al Biroului pentru Europa al OMS.

Oficialul a felicitat, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, cadrele medicale din România pentru munca depusă. „Medicii, asistenţii şi tot ce înseamnă cadre medicale sunt eroii acestei pandemii”, a mai declarat Hans Kluge.

Hans Kluge (OMS), despre beneficiile vaccinului AstraZeneca: Sunt în continuare mai mari decât riscurile

Mateescu Cristi
-
0
Hans Kluge (OMS), despre beneficiile vaccinului AstraZeneca: Sunt în continuare mai mari decât riscurile

[front_live]248451222800477857352390-2021-04-07_18:08[end_live]
Beneficiile vaccinului anti-COVID-19 produs de AstraZeneca sunt în continuare mai mari decât riscurile acestuia, a declarat, miercuri, directorul regional al Biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Hans Kluge.

„Principalul comentariu este că beneficiile vaccinului produs de AstraZeneca sunt în continuare mai mari decât riscurile acestuia. COVID-19 este a doua cea mai mare cauză de deces în Europa. La fiecare 20 secunde o persoană moare din cauza acestei boli. Oamenii nu mor din cauza vaccinului. Dar fiecare ţară trebuie să ia foarte în serios aceste cercetări şi aceste rezultate. Aşa încât recomandăm fiecărei ţări să respecte sistemul de farmaco-vigilenţă, ceea ce înseamnă monitorizarea efectelor vaccinului şi în egală măsură să urmeze de aproape ceea ce înseamnă protocoale clinice. (…) Este foarte important să existe funcţionale protocoale clinice care să gestioneze aceste efecte adverse, cum este tromboza, de pildă”, a spus Hans Kluge, într-o conferinţă de presă.

Directorul regional al Biroului pentru Europa al OMS a susţinut că încrederea este esenţială, fie că este vorba despre COVID-19 sau de orice altă campanie de vaccinare.

„Creăm încredere în primul rând şi cel mai important prin transparenţă. De aceea comunicarea riscului cu oamenii este deosebit de importantă. Să spunem oamenilor ceea ce ştim, ceea ce nu ştim şi ceea ce este încă în studiu. Efectele secundare este ceva la ce ne-am aşteptat şi fac parte integrantă din întregul procedeu de vaccinare. Un al doilea aspect privind încrederea se referă la excelenţă tehnică, la competenţă. În cazul în care oamenii sunt ezitanţi, trebuie să dăm dovadă de empatie faţă de aceştia, să nu arătăm cu degetul şi să înţelegem de unde vine această ezitare şi să le explicăm”, a susţinut oficialul.

Hans Kluge a spus că la începutul lunii mai este şi rândul său să se vaccineze anti-COVID-19 în Danemarca.

„La începutul lui mai este şi rândul meu să mă vaccinez în Danemarca, aşa încât eu personal dacă mi se va propune AstraZeneca, voi accepta propunerea”, a afirmat directorul regional al OMS.

Oficialul nu a dat un termen în ceea ce priveşte terminarea pandemiei, însă a spus că este optimist şi în mod evident se vede „luminiţa de la capătul tunelului”.

„Un lucru pe care l-am învăţat în ceea ce priveşte pandemiile este să nu dăm niciodată o dată, pentru că este ceva ce nu putem prezice. Dar în mod clar sunt optimist şi în mod evident vedem luminiţa de la capătul tunelului. De asemenea, estimez că în lunile următoare portofoliul de vaccinuri va fi mai mare. În următoarele două luni va obţine aprobare şi vaccinul Johnson and Johnson, care are nevoie de o singură doză. Iar un al doilea aspect este că va fi crescută capacitatea de producţie. Un alt lucru pe care trebuie să îl luăm în calcul sunt şi variantele acestui virus, mutaţiile, cum este de exemplu cea din Marea Britanie. Viitorul acestei pandemii, prognoza pentru ea depinde de fiecare dintre noi, de ce vom face fiecare dintre noi în continuare. Toţi trebuie să ne vaccinăm şi că până în acel moment când toţi vom fi vaccinaţi trebuie să rezistăm şi să respectăm măsurile de sănătate publică”, a mai arătat reprezentantul regional al OMS.

În opinia sa, a utiliza vaccinarea ca o condiţie pentru călătorie este un aspect „foarte delicat”.

„Sunt prea multe întrebări de ordin politic, etic şi legal. OMS încearcă să creeze un cadru internaţional al încrederii”, a susţinut Hans Kluge.

Hans Kluge (OMS), despre programul comun al UE în ceea ce priveşte vaccinurile anti-COVID-19

Mateescu Cristi
-
0
Hans Kluge (OMS), despre programul comun al UE în ceea ce priveşte vaccinurile anti-COVID-19

Directorul regional al Biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Hans Kluge, a declarat, miercuri, că programul comun al Uniunii Europene în ceea ce priveşte vaccinurile anti-COVID reprezintă “un lucru foarte bun” în contextul actual.

“Cred că programul comun al UE în ceea ce priveşte vaccinurile este un lucru foarte bun în contextul actual. Desigur, nu putem compara ţări cum sunt Marea Britanie şi Israel cu un bloc de 27 de ţări şi fără acest mecanism comun de achiziţie lucrurile ar fi stat altfel. Declaraţia mea a fost de a accelera ritmul de vaccinare la nivel pan-european. (…) Trebuie să avem grijă şi de zona Balcanilor şi de zona de Est. Aşa încât, sunt câteva lucruri care pot fi făcute. Unul dintre ele ar fi să ne asigurăm că nu există la nivel naţional stocuri întregi de vaccin şi că vaccinul ajunge la beneficiari, că pur şi simplu este injectat în braţul celor care au nevoie de el”, a spus Kluge, într-o conferinţă de presă.

Potrivit oficialului, sunt ţări în care acceptarea vaccinului anti-COVID este de aproximativ 40%, faţă de zona Scandinavă, unde este de aproape 90%.

“În al doilea rând, trebuie să abordăm ezitarea faţă de vaccin. Dacă ne uităm la nivel pan-european, vedem că sunt ţări unde acceptarea vaccinului este undeva la 40%, dar sunt şi ţări cu acceptare foarte mare, până la 90% în zona Scandinavă, de pildă. În al treilea rând trebuie să facem o cartografiere atentă să vedem unde putem creşte capacitatea de producţie. Iar în această privinţă OMS şi Comisia Europeană lucrează împreună”, a mai afirmat oficialul OMS.

Potrivit lui Hans Kluge, un alt aspect este că ţările nu trebuie să ţină stocuri de vaccin, ci să îl împartă, să îl distribuie sau să îl revândă, astfel încât toate cadrele medicale să aibă acces şi să fie vaccinate.

“Şi nu ar trebui să avem situaţii în care în unele ţări se vaccinează persoanele tinere şi sănătoase, iar în alte ţări personalul medical – medici şi asistenţi – nu au vaccin”, a spus directorul regional OMS.

EMA confirmă o ”legătură posibilă” între vaccinul AstraZeneca-Oxford şi cazuri ”foarte rare” de tromboză

Ileana Toma
-
0
EMA confirmă o ”legătură posibilă” între vaccinul AstraZeneca-Oxford şi cazuri ”foarte rare” de tromboză

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) anunţă miercuri că formarea unor cheaguri de sânge este necesar să fie înregistrată drept un efect secundar ”foarte rar” al vaccinului AstraZeneca-Oxford.

Potrivit agenției europene, , există o ”legătură posibilă” între vaccinul AstraZeneca și cazuri ”foarte rare” de tromboză, dar subliniază că raportul riscuri -beneficii rămâne ”pozitiv”.

O explicație plauzibilă (…) este un răspuns imun ce duce la o situație similară cu cea întâlnită uneori la pacienții tratați cu heparină”, a anunțat EMA.

Concluzia riscă să îngreuneze lupta globală împotriva pandemiei și reprezintă o schimbare în poziția agenției de reglementare, care săptămâna trecută a sprijinit vaccinul și a dat asigurări că nu există dovezi ale creșterii riscului de formare de cheaguri de sânge.

De asemenea, este o lovitură pentru AstraZeneca, unul dintre favoriții în cursa vaccinării împotriva COVID-19.

CNAS: Vaccinarea, cea mai eficientă soluție pentru a învinge pandemia de COVID-19

Carmen Munteanu
-
0
CNAS: Vaccinarea, cea mai eficientă soluție pentru a învinge pandemia de COVID-19

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) consideră că apariția vaccinurilor împotriva COVID-19 reprezintă principala armă ”care ne va asigura succesul acestei bătălii pentru viață”, și dă asigurări că vaccinurile sunt sigure și eficiente.

”Pentru  a învinge pandemia și a depăși criza provocată de aceasta, este nevoie ca noi toți să luptăm alături de cei care depun eforturi uriașe pentru a ne salva viața atunci când ne infectăm. Dacă anul trecut singura metodă prin care populația putea să ajute la limitarea răspândirii SARS-CoV-2 era aplicarea măsurilor de prevenție si distanțare fizică, apariția vaccinurilor împotriva COVID-19 reprezintă principala armă care ne va asigura succesul acestei bătălii pentru viață”, se arată într-un comunicat de presă al CNAS.

Adrian Gheorghe, președintele CNAS, precizează, cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății marcate în fiecare an pe 7 aprilie, că ”vaccinarea este cea mai sigură și mai eficientă soluție pentru a învinge pandemia. Le mulțumesc medicilor, asistenților medicali și întregului personal care lucrează în sistemul de sănătate pentru efortul susținut și dăruirea de care dau dovadă și îi asigur de toată susținerea mea.”

În același timp, CNAS spune că vaccinurile utilizate în campania care se desfășoară în Romania sunt autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).

”În conformitate cu strategia UE privind vaccinurile convenită cu statele membre, odată ce este autorizat și produs, fiecare vaccin devine disponibil pentru statele membre în același timp și în aceleași condiții. Siguranța și eficacitatea vaccinurilor care au primit autorizații condiționate de introducere pe piață sunt monitorizate riguros și se aplică măsuri speciale de colectare și evaluare rapidă a informațiilor. Informările referitoare la efectele secundare ale vaccinurilor împotriva COVID-19 depistate în urma monitorizării sunt comunicate către Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor  Medicale din România (ANMDMR), care înștiințează profesioniștii din sănătate”, potrivit comunicatului.

 

EXCLUSIV Accesul nou-născutului, cu risc crescut, la servicii medicale de calitate nu este încă realizat

Carmen Munteanu
-
0
EXCLUSIV Accesul nou-născutului, cu risc crescut, la servicii medicale de calitate nu este încă realizat

Prof. dr. Simona Vlădăreanu, medic primar Neonatologie, Șef Secția Clinică Neonatologie din cadrul Spitalului Elias și președintele Comisiei de Neonatologie din cadrul Ministerului Sănătății, consideră, în contextul temei Zilei Mondiale a Sănătății din 2021 – ”Construim o lume mai dreaptă și mai sănătoasă” -, că accesul pacientului nou-născut, cu risc crescut, la servicii medicale de calitate, standardizate, nu este încă realizat.

”Deși suntem încă în plină pandemie, pe un drum cu multe necunoscute, e bine să ne bucurăm de fiecare zi din viața noastră și să ne străduim să ne păstram și să ne proiectăm în continuare idealurile. Când vorbim de sănătatea noastra, ca indivizi ai unei societăți inechitabile din multe puncte de vedere, sigur nu vom regăsi echitatea în cadrul sistemului de sănătate. În domeniul Neonatologiei, avem o structurare ierarhizată a Maternităților și a serviciilor medicale oferite nou-născutului, care pe hârtie arată minunat, dar în realitate are multe aspecte ce trebuie neapărat reevaluate și corectate. Altfel spus, accesul pacientului nou-născut, cel cu risc crescut (cum este nou-născutul prematur, cu restricție de creștere intra-uterină, cel din mamă cu diabet gestațional, HTA de sarcină, din gravidă cu infecție severă cu SARS-CoV-2, etc)  la servicii medicale de calitate, optime, standardizate nu este încă realizat”, a declarat prof. dr. Simona Vlădăreanu pentru Sanatatea.TV și RoHealthReview.ro.

O asistență medicală optimă, de calitate și sigură pentru pacient implică obligatoriu un număr suficient de medici și asistente

Președintele Comisiei de Neonatologie din cadrul Ministerului Sănătății a mai precizat că, în acest moment, problemele din domeniul neonatologiei sunt ”multiple și diverse” și vizează mai multe aspecte.

”Fie țin de lipsa resursei umane, de nivelul de competență profesională, de nivelul de dotare cu echipamente moderne, de accesul la servicii de laborator și imagistică 24/24 ore fie, cel mai dificil, de atitudinea umană, de apriga rezistență la schimbare și de lipsa comunicării și transparenței în demersurile necesare. Categoric că trebuie prioritizate aceste minusuri și, cel mai urgent, este necesară o evaluare transparentă a secțiilor de Neonatologie din țară, cu declararea onestă a deficitelor existente: lipsa de personal medical, medici specialiști și asistente de neonatologie și nivelul de dotare cu echipamente. O asistență medicală optimă, de calitate și sigură pentru pacient implică obligatoriu un număr suficient de medici și asistente, este ca și o AXIOMĂ (nu mai trebuie demonstrată). De asemenea, dezvoltarea unui sistem de transport neonatal terestru bine organizat, la standarde moderne și cu personal instruit și calificat în asigurarea asistenței medicale pentru nou-născutul cu risc și a unei  baze  electronice de date la nivel național cu accesul direct al secțiilor la locurile libere de ATI pentru a facilita procesul de transfer. Soluții se găsesc întotdeauna, doar să vrem. Totul depinde de noi ca indivizi ai unei comunități pe care dorim să o dezvoltăm, să o promovăm sau, din contra, să rămânem tributari unor cutume și să ne opunem schimbării”, a mai subliniat prof. dr. Simona Vlădăreanu.

Resursa umană, una dintre problemele care necesită rezolvare în domeniul neonatologiei

Resursa umană reprezintă o problemă și în ceea ce privește specialitatea de Neonatologie. La nivel național există 500 de neonatologi, număr insuficient pentru necesarul actual, distribuția fiind neomogenă.

”Personalul medical de specialitate nu acoperă necesarul din secțiile de Neonatologie. Sunt aproape 500 de neonatologi, necesarul e dictat de numărul de nașteri, de categoriile de nou-născuți cu risc și de legislația în vigoare care prevede un număr de personal specializat per pacient (în funcție de complexitatea cazului, a patologiei). Acest număr nu satisface necesarul actual. În aproximativ 10 -12  județe din țară, numărul de medici specialiști neonatologi este sub 5, ceea ce pune la mare risc îngrijirea de calitate a pacientului, dar și riscul de malpraxis pentru personalul medical. De aceea este obligatoriu ca aceste situații să fie identificate, analizate și rezolvate într-un mod optim și cât se poate de rapid”, a subliniat șeful Secției Clinice Neonatologie din cadrul Spitalului Elias.

Prof. dr. Simona Vlădăreanu: Susțin în continuare propunerea de scoatere la concursul de rezidențiat a unor locuri cu post, acolo unde personalul este deficitar

Potrivit prof. dr. Simona Vlădăreanu, Comisia de Neonatologie din Ministerul Sănătății a identificat unele soluții în vederea atragerii studenților spre specialitatea de Neonatologie, dar și pentru a acoperi necesarul de specialiști neonatologi acolo unde acesta este deficitar.

”În ideea atragerii studenților către această specialitate am elaborat o curriculă nouă, modernă și atractivă de pregătire în rezidențiat intrată în vigoare din  anul acesta, 2021. De asemenea, din poziția de Președinte al Comisiei de Neonatologie din Ministerul Sănătății, am susținut și susțin în continuare propunerea de scoatere la concursul de rezidențiat a unor locuri cu post, exact acolo unde personalul este deficitar”, a mai precizat prof. dr. Simona Vlădăreanu pentru Sanatatea.TV și RoHealthReview.ro.

A fost elaborată și Metodologia de îngrijire a nou-născuților cu suspiciune/ confirmare COVID-19

Pandemia de COVID-19 a făcut necesară și existența unei metodologii de îngrijire a nou-născuților cu suspiciune/ confirmare de COVID-19, precum și unele actualizări ale metodologiilor existente.

”În contextul actual al pandemiei, Comisia de specialitate a venit imediat în sprijinul specialiștilor neonatologi prin elaborarea Metodologiei de îngrijire a nou-născutului cu suspiciune/ confirmare COVID-19. De asemenea, am realizat actualizări ale Metodologiei în funcție de dovezile nou apărute în literatura de specialitate, pentru a permite atât personalului medical cât și pacienților să rămână în siguranță. Totuși, în prezent, este de neînțeles ce se întâmplă la Ministerul Sănătății cu noile decizii privind îngrijirea nou-născuților din mamă cu COVID-19, decizii care nu au în vedere măsuri și recomandări pentru pacientul critic sau potențial critic. Practic, s-a anulat un ordin (nr. 555) bine elaborat și s-a înlocuit cu ceva de neînțeles (nr. 434), care în loc să clarifice doar produce neînțelegeri. Este păcat pentru efortul conjugat de până acum atât al specialiștilor cât și al autorităților”, a mai subliniat Președintele Comisiei de Neonatologie din cadrul Ministerului Sănătății.

Neonatologia din România începe să fie pe o pantă ascendentă

Cu toate dificultățile, prof. dr. Simona Vlădăreanu este de părere că neonatologia din România începe să fie pe o pantă ascendentă, elita universitară având un rol esențial în acest sens.

”Cred că și în România putem spune că, azi, Neonatologia începe să fie pe o pantă ascendentă. Tot mai mulți studenți aleg această specialitate și asta reprezintă și rodul elitei universitare care se implică din ce în ce mai mult în educarea acestor tineri studenți și rezidenți. Neonatologia este o specialitate de viitor, frumoasă și atractivă. Dezvoltarea tehnologică este uriașă în acest domeniu, noi echipamente și moduri de lucru sunt mereu aduse în practica clinică permițând o mai bună îngrijire a pacientului, cu reducerea importantă a mortalității și morbidității perinatale. Pe partea de cercetare se publică necontenit nenumărate studii, articole, ghiduri, consensuri care aduc neonatologilor informații prețioase bazate pe dovezi, ceea ce implică o mai bună înțelegere a patologiilor neonatale și, astfel, o creștere a calității actului medical. De Ziua Mondială a Sănătății 2021 îmi doresc să rămânem sănătoși și să găsim  normalitatea și mai ales fericirea  oriunde  ne-am afla. Fă ceva minunat! Oamenii ar putea imita gestul tau!”, a mai menționat prof. dr. Simona Vlădăreanu pentru Sanatatea.TV și RoHealthReview.ro.

 

 

 

 

1...1.1961.1971.198...3.315Pagina 1.197 din 3.315