MS, despre lista care cuprinde experții medicali naționali: În prezent, respectă prevederile legale

Ministerul Sănătății (MS) informează că, în prezent, lista care cuprinde experții medicali naționali respectă toate prevederile legale în vigoare.

Andrei Baciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății, a semnat, luni, ordinul de modificare a Ordinului Ministrului Sănătății nr. 513 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.344/2006 pentru aprobarea Listei naționale a experților medicali, care a fost publicat în data de 15 aprilie 2021 în Monitorul Oficial nr. 393 bis.

„Menționăm că,  în noul document, din cuprinsul Listei naționale a experților medicali au fost retrase informațiile care încălcau Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date”, precizează Ministerul Sănătății.

Andrei Baciu, despre raportarea persoanelor decedate de COVID-19: Un grup de experţi va analiza datele

Un grup de experţi va analiza situaţia raportărilor cu privire la persoanele decedate în urma infecţiei cu noul coronavirus, a declarat, luni, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu.

„Există un grup de experţi care va analiza toate aceste chestiuni şi sperăm noi că în termenul cel mai scurt va putea să explice toate aceste nelămuriri. (…) Trebuie să proceseze toate datele şi important este ca tot acest grup de lucru să poată să vină cu o analiză serioasă, fără dubii, astfel încât lucrurile să fie clare pentru absolut oricine”, a afirmat Andrei Baciu, la un post de televiziune.

Secretarul de stat a spus că Serviciul de Telecomunicaţii Speciale se ocupă de aceste platforme, care „nu pot fi modificate” şi care sunt gestionate la „cel mai înalt nivel”.

„Toate aceste baze de date sunt gestionate, desenate, arhitectura sistemului, platforma în sine este gestionată de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Date care nu pot fi modificate. A spus-o de curând şi STS într-un comunicat oficial. Inclusiv la nivelul platformei de vaccinare putem să vedem că nu a existat niciun fel de breşă de securitate şi nu poate oricine să intre şi să facă ce doreşte pe acea platformă. Standardul de calitate pe toate aceste platforme gestionate de către STS este cel mai înalt. (…) Mie îmi este dificil şi teoretic să vă spun cum în această platformă cineva ar putea să facă aceste chestiuni. Nu pot să îmi dau seama cum tehnic ar putea să fie aceste lucruri fezabile, dar foarte bine să vină o comisie şi să analizeze”, a arătat secretarul de stat.

O adolescentă de 16 ani din Maramureș, reacție adversă anafilactică după vaccinul anti-COVID Pfizer

O tânără în vârstă de 16 ani a prezentat o reacţie adversă anafilactică, manifestată prin hipotensiune arterială, desaturare şi pierderea temporară a conştienţei, după administrarea dozei de vaccin Pfizer-BioNTech, a informat, luni, purtătorul de cuvânt al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Maramureş, Dan Bucă.

„Persoana a avut acordul părinţilor pentru efectuarea vaccinului şi a fost imunizată împreună cu ceilalţi membri din familie la centrul de vaccinare din oraşul Ulmeni. În istoricul medical al persoanei nu au existat antecedente alergice”, a spus Dan Bucă.

Conform aceleiaşi surse, personalul medical din centrul de vaccinare Ulmeni a acordat primul ajutor, iar tânăra a fost stabilizată şi transportată de un echipaj al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Maramureş la Unitatea de Primire Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă din municipiul Baia Mare, unde a rămas sub supraveghere medicală.

„Ulterior, pacienta a plecat la domiciliu, nefiind necesară internarea în spital”, a precizat Dan Bucă.

Spitalul Colentina, precizări despre raportarea numărului deceselor provocate de COVID-19

Toate decesele provocate de COVID-19 au fost raportate cu respectarea tuturor reglementărilor legale în vigoare, iar afirmațiile care pun la îndoială acest fapt nu au o bază reală, precizează Spitalul Clinic Colentina, într-un comunicat de presă.

„Având  în vedere informațiile vehiculate în spațiul public, privind modalitatea de raportare a numărului de decese provocate de COVID-19 și presupuse inadvertențe care ar fi fost constatate recent, considerăm necesar să facem următoarele precizări: Spitalul Clinic Colentina funcționează ca spital suport COVID începând din data de 27.03.2020. Toate decesele înregistrate de atunci și până în prezent, au fost raportate de către unitatea sanitară cu respectarea tuturor reglementărilor legale în vigoare, iar afirmațiile care pun la îndoială acest fapt nu au o bază reală”.

Potrivit unității medicale, din data de 27.03.2020 și până în data de 19.04.2021 (ora 9.00), Spitalul Clinic Colentina a raportat în aplicația informatică Alerte MS un număr de 727 de decese ale unor pacienți COVID-19. Totodată, în aplicația Corona Forms, până la data de 19.04.2021 (ora 14.00), au fost raportate în dinamică, conform metodologiei INSP, un număr de 731 de decese COVID-19, mai informează sursa citată.

„Ambele raportări pot fi verificate și certificate cu ușurință de către autoritățile competente, diferența minimă dintre ele având drept cauză un factor strict obiectiv, respectiv ora diferită la care cele două raportări sunt făcute în cursul zilei”, potrivit sursei citate.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 75.267 de doze de vaccin, dintre care 57.020 – Pfizer, 10.398 – AstraZeneca şi 7.849 – Moderna, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, 49.062 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 26.205 de persoane inclusiv cu cea de-a doua.

De la începutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 4.306.981 doze unui număr de 2.675.872 de persoane, dintre care 1.044.763 au primit o doză şi 1.631.109 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 96 de reacţii adverse – nouă de tip local şi 87 de tip general.

De la începutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 12.987 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca, 1.335 de tip local şi 11.652 de tip general.

CNCAV menţionează că 139 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

Bulgaria: Utilizarea vaccinului AstraZeneca pentru femeile sub 60 de ani cu risc de tromboză, suspendată

Ministrul bulgar al Sănătăţii, Kostadin Angelov, a declarat, luni, că Bulgaria a suspendat utilizarea vaccinului anti-COVID19 de la AstraZeneca pentru femeile sub 60 de ani care prezintă un risc crescut de tromboză, relatează Reuters.

Bulgaria a vaccinat circa 638.400 de persoane cu o primă doză de ser, aproximativ o treime dintre acestea cu vaccinul AstraZeneca, în una dintre cele mai lente campanii de vaccinare din UE.

„Vaccinul AstraZeneca nu va fi administrat femeilor sub 60 de ani cu risc crescut de tromboză şi/sau diagnosticate cu trombocitopenie”, a declarat ministrul Kostadin Angelov.

Angelov a afirmat că persoanele care au primit deja o primă doză de vaccin anti-COVID AstraZeneca şi nu au prezentat efecte adverse ar trebui să primească a doua doză din acelaşi vaccin.

Cei care nu doresc să primească a doua doză de la AstraZeneca pot opta pentru un vaccin de la Pfizer-BioNTech după circa 84 de zile de la prima vaccinare, a mai spus oficialul.

Bulgaria urmează să primească peste 5,5 milioane de doze de vaccinuri anti-COVID aprobate în UE până la sfârşitul lunii iunie, inclusiv 3,5 milioane de doze de la Pfizer-BioNTech, ceea ce va ajuta ţara să atingă imunitatea colectivă până la sfârşitul lunii iulie, a mai spus Angelov.

Ziua Mondială a Ficatului, marcată în fiecare an pe 19 aprilie

În fiecare an, pe 19 aprilie este marcată Ziua Mondială a Ficatului, prin care se dorește creșterea gradului de conștientizare a importanței sănătății ficatului și a problemelor de sănătate pe care le pot provoca afecțiunile hepatice. Statisticile arată totodată că afecțiunile ficatului netratate corespunzător și la timp conduc anual la două milioane de decese.

Una dintre cele mai întâlnite, dar insuficient diagnosticate și tratate afecțiuni ale ficatului, este boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD – Non Alcoholic fatty Liver Disease).

NALFD afectează în mod special:

  • persoanele adulte, aparent sănătoase, cu vârsta peste 35 ani și cu cel puțin un factor de risc
  • persoanele supraponderale sau obeze
  • pacienții cu diabet zaharat tip 2
  • pacienții cu dislipidemie
  • persoanele cu sindrom metabolic

Nedescoperită și netratată corespunzător, boala ficatului gras non-alcoolic evoluează în timp, contribuind la dezvoltarea afecțiunilor hepatice severe.

Potrivit studiilor, la nivel global, o persoană din patru (25%) suferă de această afecțiune care evoluează silențios și care are implicații majore asupra sănătății.

Nevoia de screening timpuriu

”Boala ficatului gras este dificil de identificat de către pacient deoarece nu se manifestă prin simptome specifice. De aceea este recomandat ca orice persoană cu vârsta de peste 35 de ani să facă anual o ecografie abdominală pentru a-și verifica sănătatea ficatului. Ficatul gras este o afecțiune cu evoluție progresivă și uneori este diagnosticată în stadii avansate de boală. Cu cât este depistată mai devreme, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari și poate fi evitată evoluția spre forme severe”, a declarat Prof. Univ. Dr. Mihai Mircea Diculescu, medic primar gastroenterologie, șef de clinică Gastroenterologie 2 Institutul Clinic Fundeni.

Managementul tratamentului NAFLD

”Tratamentul bolii ficatului gras non-alcoolic se bazează pe 3 piloni principali: modificarea stilului de viață, tratamentul patologiilor asociate și tratament medicamentos hepatotrop cu agenți medicamentoși a căror eficacitate a fost demonstrată clinic”, subliniază Prof. Univ. Dr. Mihai Mircea Diculescu.

Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie precizează că „tratamentul farmacologic hepatoprotector trebuie să se facă conform principiilor medicinei bazate pe dovezi, cu medicamente care și-au dovedit eficacitatea în studii clinice(…) Nu este recomandată utilizarea hepatoprotectoarelor cu statut de supliment alimentar, dacă compoziția lor nu este clar studiată”.

MApN, despre decesele COVID în formaţiunea medicală ROL 2: Au fost raportate conform prevederilor legale

Toate decesele înregistrate în Formaţiunea medicală de tratament (FMT) ROL 2, amplasată în perimetrul Institutului ”Ana Aslan”, care este operaţionalizată de Spitalul Militar Central, au fost centralizate şi raportate „în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, a precizat Ministerul Apărării Naţionale, luni, într-un comunicat de presă.

„Cu privire la informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la raportarea deceselor cauzate de COVID-19 de către Formaţiunea medicală de tratament ROL 2, facem următoarele precizări: Formaţiunea medicală de tratament (FMT) ROL 2, amplasată în perimetrul Institutului de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan” din Otopeni, funcţionează ca spital COVID din luna aprilie 2020. Toate decesele înregistrate în această unitate medicală operaţionalizată de Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Carol Davila” au fost centralizate şi raportate în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, a informat sursa citată.

Potrivit MApN, din data de 10 ianuarie 2021, când FMT ROL 2 a primit drepturi de acces în aplicaţia Corona Forms, au fost constatate „82 de decese, care au fost raportate ca atare” de formaţiunea medicală atât în Corona Forms, cât şi în platforma Alerte MS, lucru „care poate fi verificat cu maximă celeritate de către oricare dintre autorităţile care au acces în aceste baze de date”, conform competenţelor legale.

Precizările MApN vin în contextul în care, luni, fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu a afirmat, într-un interviu la un post de radio, că ar exista diferenţe în ceea ce priveşte raportarea persoanelor decedate în urma infecţiei cu noul coronavirus în cazul Spitalului Colentina şi al unităţii ROL 2.

Franța respinge certificatul digital de călătorie obligatoriu, fără o generalizare a vaccinărilor

Franţa consideră că este dificil să se impună un certificat sanitar de călătorie obligatoriu, cât timp există persoane cărora încă nu le-a venit rândul să se vaccineze anti-COVID-19, a declarat, luni, ministrul francez pentru comerţul exterior, Franck Riester, citat de EFE.

„Dificultatea constă în faptul că deocamdată nu toate persoanele pot avea acces la vaccinare”, fără a fi condiţionate de criterii precum vârsta sau riscul de a dezvolta o boală, a declarat Riester, într-un interviu acordat postului de televiziune BFMTV Business.

„Când lucrurile vor sta altfel, cu alte cuvinte când toată lumea va putea să se vaccineze, vom privi lucrurile în mod diferit. Trebuie să ne pregătim”, a precizat oficialul.

Ministrul francez a pus accentul pe faptul că vor trebui examinate „chestiunile etice şi chestiunile juridice” ale problemei.

Comisia Europeană a lansat, pentru a facilita călătoriile între ţările membre ale Uniunii Europene, proiectul unui certificat ce va cuprinde informaţii despre vaccinul administrat, precum şi date despre testul PCR efectuat sau dacă persoana respectivă a suferit de COVID-19.

Proiectul va fi dezbătut în Parlamentul European cu scopul de a fi gata în iunie, în perspectiva facilitării deplasărilor în timpul vacanţei de vară.

Valeriu Gheorghiță, despre schimbarea modalității de programare la vaccinare anti-COVID în centrele rurale

Se ia în calcul schimbarea modalităţii de programare „cel puţin” pentru centrele de imunizare din mediul rural, deoarece pentru o bună parte din populaţia din această zonă platforma „nu este uşor accesibilă”, a declarat, luni, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă.

„Pentru persoanele respective, care nu cred că sunt foarte puţine, ţinând cont că vorbim de circa 50% din populaţia României care trăieşte în mediul rural, trebuie să găsim alte metode pentru a ajunge să se vaccineze şi anume prin intermediul medicilor de familie, prin intermediul centrelor mobile de vaccinare şi prin creşterea accesului la vaccinare în centrele deja fixe. Ne gândim din ce în ce mai mult la schimbarea modalităţii de programare cel puţin pentru centrele care sunt în mediul rural şi anume să existe chiar posibilitatea de adresare directă la centrul de vaccinare sau printr-o anunţare prin intermediul telefonului. Să se sune, să îţi faci o programare în centrul respectiv, dar care să fie mult mai uşor şi să nu fie condiţionată. Să sune, pur şi simplu, direct la centrul de vaccinare, îşi stabileşte ziua în care poate să se prezinte şi să se prezinte la centrul de vaccinare. Pentru că, într-adevăr, platforma ne ajută foarte mult şi colegii de la STS au muncit extrem de mult în toată această perioadă şi sub presiunea timpului întotdeauna, însă cred că pentru o bună parte din locuitorii din mediul rural, mai ales cei vârstnici, cei vulnerabili această platformă nu este uşor accesibilă”, a explicat Valeriu Gheorghiță, la un post de radio.

Președintele CNCAV a spus că se aşteaptă la o creştere a ritmului de vaccinare, adăugând că „toate datele sociologice” arată o sporire a intenţiei de imunizare anti-COVID.

„Ne aşteptăm la creşterea în continuare a ritmului de vaccinare. Nu ne-am făcut un obiectiv din a avea liste de aşteptare foarte lungi, de a avea un timp crescut de aşteptare. Eu cred că situaţia ideală este atunci când o persoană se trezeşte dimineaţă, vrea să se vaccineze şi să poată să facă acest lucru chiar în aceeaşi zi. (…) Nu îmi doresc să avem liste de aşteptare, îmi doresc în schimb o adresabilitate crescută la vaccinare şi, dacă se poate, cu timp de aşteptare cât mai redus”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă.