Conferința ”Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc” se va desfășura marți, 18 mai, în sistem online.

Cu acest prilej, oficiali din sănătate, finanțiști și economiști dezbat la conferința CursDeGuvernare, alături de reprezentanți ai industriei sănătății și manageri de spitale, nu doar soluțiile de modernizare și eficientizare, ci și modul în care sănătatea din România poate fi consolidată în calitate de capital economic și domeniu de siguranță națională.

Potrivit organizatorilor, ”perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale, blocarea economiei și pierderea a zeci de miliarde de euro și a echilibrului social suntem în fața unor prejudicii ca într-un veritabil război, în care singurele arme pe care le avem la îndemână sunt coerența și eficiența sistemului de sănătate. Situația mondială a adus însă cu sine și o oportunitate: finanțările suplimentare și eforturile de integrare a sistemelor europene, pentru a ne putem alinia la eficiența și calitatea serviciilor care să facă față unui dezastru de anvergura pandemiei actuale.”

Agenda evenimentului:

Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății – Care sunt pilonii pe care ar trebui așezată reforma sistemului de sănătate astfel încât să ajungă la eficiența dorită: principalele măsuri din programul de reformă și ce efect se așteaptă de la ele

Nelu Tătaru, Președintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților – Trei mari disfuncții ale sistemului de sănătate care trebuie depanate urgent: cum procedăm?

Vlad Mixich, Expert în board-ul Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă EU-OSHA – Bunele practici în sistemele de sănătate europene considerate cele mai performante, care pot fi implementate și în România

Dan Dungaciu, Sociolog și expert în geopolitică – Sănătatea după experiența pandemiei Covid: cum se raportează statele occidentale – NATO, UE, SUA – la sistemul de sănătate privit ca element de siguranță națională

Mircea Coșea, Profesor de economie, ASE – Academia de Studii Economice – Exemple concrete de abordare a sistemului de sănătate nu ca o sursă de costuri de boală, ci ca ”mentenanță” a sănătății naționale

Gindrovel Dumitra, Vicepreședinte al Societății Naţionale de Medicina Familiei  – Medicina de familie – interfața dintre pacient și Sistemul de Sănătate. Cum valorizăm și eficientizăm această infrastructură de bază

Raul Pătrașcu, Manager al Spitalului Județean Timișoara – Medicii responsabili care duc pe picioare bolile sistemului de Sănătate: folosim analgezice sau punem mâna pe bisturiu?

Alina Culcea, Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) – Accesul sistemului românesc de sănătate la medicația inovativă: diferența dintre costul și investiția în sănătate

 Mirela Iordan, Director General, Pfizer Romania – Dezvoltarea unui sistem de sănătate rezilient prin inovație și colaborare

Q&A și concluzii 

Moderator: Marius GEANTĂ, Președinte și co-fondator al Centrului pentru Inovație în Medicină

Printre partenerii media se regăsește și Sănătatea Press Group, prin platformele Sanatatea.TV și RoHealthReview.ro.

sursa foto: Leonard Azamfirei/ Facebook

Un total de 7.504 persoane s-au vaccinat împotriva noului coronavirus, timp de 72 de ore, în cadrul Maratonului vaccinării găzduit de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) ”George Emil Palade” din Târgu Mureș, potrivit rectorului UMFST, prof. dr. Leonard Azamfirei.

”Maratonul vaccinării – „UMFST vaccinează” s-a încheiat. Timp de 72 de ore, neîntrerupt, la UMFST s-au vaccinat 7504 de persoane. Un efort colectiv prin care Universitatea a arătat din nou că are capacitatea de a coagula toate autoritățile care trebuie să se îngrijească de binele oamenilor. Am stat de vorbă cu cetățenii și i-am întrebat de ce au venit la UMFST pentru vaccinare când puteau merge la un centru mai apropiat. Răspunsul primit m-a umplut de bucurie: „Pentru că aici, la Universitate ne-am simțit mai în siguranță.” Siguranța este la fel de mare în fiecare centru de vaccinare, dar încrederea pe care o au oamenii în Universitate, în cei care au fost voluntari sub cupola acestei instituții de învățământ superior, mă face să cred că trebuie să rămânem la fel de dispuși să răspundem nevoilor celor din jur. Le mulțumesc celor peste 300 de voluntari: medici, asistente medicale, studenți, oameni de bine din Mureș – unii fără pregătire medicală, dar motivați de dorința de a face și ei ceva pentru binele celor din jur. Organizarea a fost fără cusur. Nimeni nu va fi bine până când nu vom fi toți bine! UMFST – E pluribus unum!”, a scris luni dimineață, pe pagina sa de Facebook, rectorul UMFST.

Programul de lucru prelungit ucide sute de mii de oameni pe an. Această tendință îngrijorătoare s-ar putea accentua din cauza pandemiei de COVID-19, avertizează, luni, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), potrivit Reuters.

Primul studiu global privind impactul programului de lucru prelungit a arătat că, din 2016, 745.000 de persoane au murit din cauza accidentului vascular cerebral și a bolilor de inimă asociate cu munca excesivă. Cifra a reprezentat o creștere de aproape 30% față de situația din anul 2000.

”Munca de 55 de ore sau mai mult pe săptămână este un pericol grav pentru sănătate. Vrem să promovăm mai multe acțiuni, să asigurăm mai multă protecție a lucrătorilor”, a declarat Maria Neira, directorul Departamentului OMS al Mediului, Schimbărilor Climatice și Sănătății.

Studiul realizat de OMS și Organizația Internațională a Muncii a arătat că majoritatea victimelor, respectiv 72%, erau bărbați, de vârstă mijlocie sau mai în vârstă.

Persoanele care locuiesc în Asia de Sud-Est și în regiunea Pacificului de Vest, o regiune definită de OMS care include China, Japonia și Australia, au fost cele mai afectate.

Studiul, ce a analizat situația din 194 de țări, a stabilit că timpul lucrul de 55 de ore sau mai mult pe săptămână este asociat cu un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și cu un risc cu 17% mai mare de a muri din cauza bolii ischemice a inimii, decât dacă s-ar munci 35-40 de ore săptămână.

Trebuie precizat că studiul a vizat perioada 2000-2016. Deși nu a inclus pandemia COVID-19, oficialii OMS au declarat că munca la distanță și încetinirea economică globală care rezultă din situația de urgență impusă de coronavirus ar putea crește acese riscuri asupra vieții.

”Pandemia accelerează evoluțiile care ar putea alimenta tendința de creștere a timpului de lucru”, a spus OMS, estimând că cel puțin 9% dintre oameni lucrează mai multe ore. Chiar reprezentanții OMS spun că au lucrat multe ore în timpul pandemiei.

Limitarea orelor de muncă ar aduce beneficii angajatorilor, deoarece ar crește productivitatea angajaților, a declarat reprezentantul OMS Frank Pega: „Este o decizie inteligentă de a nu crește programul de lucru într-o perioadă de criză economică.”