Prof. univ. dr. Bogdan Geavlete a apreciat că participarea Mihaelei Rusu la activitatea din spitale, inclusiv la gărzi, a adus o perspectivă externă asupra modului în care comunică echipele medicale cu pacienții și aparținătorii, în cadrul lansării volumului „Rolul comunicării în sfera medicală. Modele. Provocări. Soluții”, semnat de Mihaela Rusu, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

„Cunoaștem bine proiectul din fașă, ca să spunem așa, pentru că sigur mi s-a părut interesantă inițiativa Mihaelei, om de comunicare, de a participa la activitatea noastră, inclusiv cea din gărzi. Știm foarte bine, spitale de urgență, nu-i chiar așa de simplu. Povara, stresul, efortul sunt mari și, în același timp, cazuistica este extrem de gravă și să găsești o cale de echilibru între un act medical și o comunicare eficientă și suportivă în același timp cu pacienții, dar și cu aparținătorii, nu este întotdeauna simplu”, a declarat prof. univ. dr. Bogdan Geavlete.

Prof. univ. dr. Bogdan Geavlete a explicat că perspectiva oferită de autoare i-a ajutat pe cei din echipa medicală să privească activitatea și din exterior.

„A văzut o experiență din care am învățat multe, pentru că ea este foarte atractivă în momentul în care încerci să o înțelegi și sigur că cu această ocazie am văzut și plusurile, dar am văzut și minusurile echipelor medicale, atât în specialitatea urologie, dar și în celelalte specialități. E utilă o viziune din afară”, a spus prof. univ. dr. Bogdan Geavlete.

Prof. univ. dr. Bogdan Geavlete a atras atenția asupra presiunilor cu care se confruntă spitalele de urgență și asupra faptului că o parte dintre probleme pot fi prevenite printr-o comunicare mai eficientă.

„Spitalul de Urgență este prima linie, dacă vreți, expusă, pe de o parte, unor urgențe majore, pe de altă parte, uneori neplăceri majore, riscul de malpraxis, riscul de reclamații, mai ales în secolul XXI, în care calitatea actului medical se judecă cu GPS-ul și cu TikTok-ul. Sunt niște probleme cu care ne confruntăm zi de zi și care multe dintre ele pot fi prevenite și asta este cu totul și cu totul adevărat printr-o comunicare mai eficientă”, a afirmat prof. univ. dr. Bogdan Geavlete.

În acest context, prof. univ. dr. Bogdan Geavlete a vorbit despre nevoia pacientului de a primi explicații și de a înțelege pașii care urmează în procesul medical.

„Există și versiunea pacientului, omul în suferință, omul speriat, de multe ori, pentru care un timp în plus s-a acordat de medic. Da, dar acel timp transmite niște mesaje, dar face să înțeleagă situația în care se află, care vor fi pașii ulterior, la ce să se aștepte, sunt extrem de importante”, a declarat prof. univ. dr. Bogdan Geavlete.

Prof. univ. dr. Bogdan Geavlete a relatat și experiența sa din perioada rezidențiatului, când a participat la stagii de perfecționare în Germania, Franța și Olanda și a observat că timpul dedicat comunicării cu pacienții și familiile acestora era inclus în programul de lucru.

„Vreau să spun, când eram rezident, am avut șansa să merg la niște burse de perfecționare: prima la Hamburg, la centrul Asklepios, a doua la Spitalul Tenon din Paris și al treilea la Universitatea din Nijmegen și acolo, în activitatea colegilor mei germani, francezi, olandezi, la fiecare în parte exista o rubrică în graficul lor de lucru care se numea «passion time». Mărturisesc că nu am înțeles foarte bine de la bun începutul perioadei de bursă de studiu ce înseamnă «passion time» și era destul de lungă și mi-au explicat colegii mei, mă rog, și medici rezidenți de an mai mare și specialiști, că este o perioadă dedicată, niște ore dedicate comunicării cu pacienții, cu familia acestora, nu doar tradiționala vizită, că are sigur, are o conotație așa mai comunistoidă prin România, e puțin mai degajată și mai relaxată în Occident, ci inclusiv sub formă de interviuri, discuții cu pacienții, cu familia acestora, cu explicarea pașilor de tratament și adresarea tuturor problemelor ridicate de către pacienți”, a spus prof. univ. dr. Bogdan Geavlete.

Experiența din acele spitale l-a făcut să observe și efectele pe care timpul dedicat comunicării le poate avea asupra pacienților, inclusiv asupra celor aflați în situații medicale grave.

„Sigur că îmi doream mai mult să stau în sala de operație decât în sala de consiliu în care se discuta cu pacienții. În Franța am avut avantajul că înțelegeam și limba, în Germania și în Olanda nici măcar pe ăla, dar care era o latură încă de prin anii 2008-2009 și, tot cu mulți ani de atunci, noi încă n-am ajuns la nivelul respectiv, din păcate. Încercăm totuși să tindem către asta, că vrem o țară ca afară. Da, era important și, brusc, după aceste discuții, atitudinea pacienților, inclusiv a cazurilor grave, unele disperate, pacienții oncologici fără o perspectivă de vindecare, se schimba și moralul e foarte important”, a declarat prof. univ. dr. Bogdan Geavlete.

Prof. univ. dr. Bogdan Geavlete a vorbit, în final, despre cauzele cărora le-a fost atribuită de-a lungul timpului comunicarea deficitară din sistemul medical românesc.

„Pe de altă parte, treaba asta cu lipsa comunicării sau comunicare defectuoasă în România s-a pus ani la rândul pe seama perioadei comuniste și cred că parțial este corect”, a mai transmis acesta.

Prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu a evidențiat perspectiva diferită pe care volumul Mihaelei Rusu o aduce asupra comunicării din domeniul medical, în relația dintre echipa medicală, pacienți și aparținători, în cadrul lansării cărții „Rolul comunicării în sfera medicală. Modele. Provocări. Soluții”, eveniment organizat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

„E o ocazie deosebită să particip la această lansare de carte. Îmi aduc aminte, în urmă cu ceva timp, printr-o prietenă comună cu Mihaela, am primit următoarea provocare: «Vrea să vină o prietenă de-a mea la dumneavoastră, că vrea să facă un studiu despre comunicare» și zic: bine. Nu știam exact despre cine este vorba, nu știam exact ce o să facă, dar a zis: bine, a venit Mihaela Rusu și a început să-mi spună despre comunicare între medic și pacienți, în camerele de gardă, în principal, și în mintea mea a fost această reacție inițială: «Mamă, ce idee frumoasă!». A doua reacție a fost: «Oare ce o să se întâmple?»”, a declarat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

Prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu consideră că volumul oferă o perspectivă diferită asupra comunicării din sistemul medical, tocmai prin faptul că experiențele sunt privite din afara profesiei medicale.

„Și eu consider că este exact ceea ce ne trebuie. Deci, o carte scrisă de un non-medic despre comunicarea între echipa medicală, echipa medicală-pacienți, echipa medicală-aparținători este un lucru minunat și, practic, avem aici o altă perspectivă despre un lucru foarte important din activitatea medicală, o altă perspectivă care cumva ne face să vedem lucrurile din partea cealaltă, așa cum colega și prietena mea, Beatrice Mahler, a văzut toată această situație din punct de vedere al medicului. Aici avem opinia non-medicului, care este una extrem de interesantă și de importantă, pentru că noi, medicii, tindem să cumva să nu acordăm foarte mare atenție la acest aspect și este un lucru pe care întotdeauna îț reproșez cumva colegilor mei când văd că lucrurile astea au turnura care n-ar trebui să fie”, a declarat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

În intervenția sa, prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu a subliniat și importanța comunicării în cadrul echipei medicale și necesitatea ca volumul să fie citit de întregul personal care lucrează într-un spital.

„Revenind în sănătate, despre comunicarea în echipă și despre tot ce înseamnă comunicarea în acest domeniu medical, este foarte importantă și cred că ar trebui ca fiecare medic și ca fiecare om din personalul medical, și nu vorbesc numai de medici, vorbesc de asistenți medicali, vorbesc de infirmiere, vorbesc de brancardieri, vorbesc de toată lumea care lucrează într-un spital, ar trebui s-o citească și să vadă puțin dincolo de obișnuințele zilnice, să spun așa”, a spus prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

Prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu a dat și un exemplu de exercițiu pe care îl recomandă studenților și rezidenților pentru a-i ajuta să privească relația cu pacientul și din perspectiva acestuia.

„De altfel, pe tinerii studenți, pe ai noștri rezidenți, eu întotdeauna îi îndemn în relația cu un pacient, pentru un interval măcar de 30 de secunde, când vorbesc cu el, să se pună în locul lui mental. Zic: ia, consideră că ești tu în partea ailaltă și ălalalt e medicul și îți spune chestia asta. Cum te-ai simți? Și, de regulă, este o reacție: «Da, cred că aș putea modifica ceva»”, a explicat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

În final, aceasta a legat exercițiul de empatie de experiența documentată în volumul Mihaelei Rusu.

„Deci poate că acest role-play este foarte util, dar ceea ce este foarte util este să citim toată această experiență și îndrăznesc să sugerez pentru continuare, poate și o mică completare: empatia între pacienți”, a concluzionat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

Conf. univ. dr. Beatrice Mahler a subliniat că procesul de comunicare este unul continuu, care presupune acumularea unor experiențe diverse și întâlnirea unor perspective cât mai variate, în cadrul lansării volumului „Rolul comunicării în sfera medicală. Modele. Provocări. Soluții”, semnat de Mihaela Rusu.

Conf. univ. dr. Beatrice Mahler a vorbit despre întâlnirea cu autoarea, despre experiența sa în relația cu pacienții și colegii, dar și despre rolul universității în formarea comunicării viitorilor medici.

„Mulțumesc, Mihaela, pentru oportunitatea de a face parte dintre oamenii cu care ai stat de vorbă. A fost o întâlnire la început interesantă pentru mine. Nu înțelegeam de ce ar vrea un jurnalist să stea de vorbă cu un manager de spital, pe atunci, despre ceea ce se întâmplă în spital. Discuția a fost lungă, întrebările au fost multe. Aș putea spune că, de la o discuție care credeam eu că se va termina într-o jumătate de oră, cam acesta era timpul alocat unui interviu, cred că am vorbit mai bine de două ore”, a declarat conf. univ. dr. Beatrice Mahler.

„Și pot să spun că, dincolo de întrebările care au fost profesional puse, căldura din vocea ei, empatia cu care am comunicat în acele momente a făcut ca legătura dintre noi să continue și cred că această legătură o ai cu toți cei cu care ai vorbit”, a subliniat conf. univ. dr. Beatrice Mahler.

„Dacă vorbim de comunicare, este un proces continuu, așa cum știm cu toții. Este nevoie de cât mai multe experiențe și cât mai multe viziuni din perspectiva fiecăruia. Eu, ca medic, într-un fel văd comunicarea medic-pacient, comunicarea în cadrul echipei, dar la fel de valoroasă este și percepția pe care o are un jurnalist, mai ales când trece prin experiența de persoană de încredere”, a mai adăugat conf. univ. dr. Beatrice Mahler.

Referindu-se la experiența oamenilor care ajung în spital alături de cei dragi, conf. univ. dr. Beatrice Mahler a vorbit și despre încărcătura emoțională a acestui parcurs.

„Ca să rămân la ceea ce spunea domnul profesor Gheorghiță, termenul de «aparținător» poate să sune puțin dur, dar atunci când vorbim de cei dragi nouă, experiența noastră în mediul de spital este nu doar încărcată de emoție, dar este și o schimbare, un proces care ne schimbă”, a spus conf. univ. dr. Beatrice Mahler.

Prezența volumului la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” a fost apreciată de conf. univ. dr. Beatrice Mahler și din perspectiva rolului instituției în pregătirea viitorilor medici.

„Suntem astăzi la Universitatea de Medicină și Farmacie «Carol Davila» și pot să spun că este o alegere extrem de înțeleaptă pe care a făcut-o autoarea acestei cărți, pentru că Universitatea de Medicină are rolul de a forma studenții. Noi, aici, împreună cu colegii care nu sunt astăzi în sală, formăm în comunicare de la primul contact pe care îl avem cu studentul până la ultima interacțiune”, a subliniat conf. univ. dr. Beatrice Mahler.

Conf. univ. dr. Beatrice Mahler a evidențiat și importanța comunicării în interiorul echipei medicale, precum și necesitatea respectării fiecărui membru al acesteia.

„Și, mai mult decât atât, avem rolul de a forma comunicarea în echipă și este un lucru foarte frumos pe care l-ai adus în carte. Abia aștept să citesc și acel capitol despre comunicarea în echipă, despre importanța respectării fiecărei persoane la locul în care este și aprecierile pe care trebuie să le simtă de la cei cu care colaborează”, a declarat conf. univ. dr. Beatrice Mahler.

În final, conf. univ. dr. Beatrice Mahler a apreciat demersul editorial al Mihaelei Rusu și perspectiva pe care volumul o aduce asupra comunicării medicale.

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, a subliniat că, indiferent de progresul tehnologic din medicină, omul rămâne în centrul actului medical, iar comunicarea este esențială pentru construirea relației dintre medic și pacient, în cadrul lansării volumului „Rolul comunicării în sfera medicală. Modele. Provocări. Soluții”, semnat de Mihaela Rusu.

Prof. univ. dr. Viorel Jinga a subliniat că volumul abordează o temă de mare actualitate și de importanță fundamentală pentru medicina contemporană, pornind inclusiv de la experiențe și discuții purtate în spitale.

„Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră la prezentarea volumului «Rolul comunicării în sfera medicală. Modele. Provocări. Soluții», semnat de Mihaela Rusu, o lucrare care, așa cum ți-am mai spus, abordează o temă de mare actualitate și, aș spune, de o importanță fundamentală pentru medicina contemporană. Am fost alături de Mihaela, sigur că am și sunat manageri de spitale ca să fie primită în gărzi, unde era incognito. Se gândeau colegii de acolo că este o rezidentă nouă și asista la multe discuții între medici, pacient-medic, aparținător-medic, medic-medic. Au rezultat multe relatări din aceste spitale, câteva concluzii, câteva soluții”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

În discursul său, rectorul UMF „Carol Davila” a pus tema comunicării în relație cu transformările rapide ale medicinei, de la inteligența artificială și chirurgia robotică până la medicina de precizie și diagnosticul molecular.

„Trăim într-o perioadă în care medicina evoluează într-un ritm extraordinar. Vorbim despre inteligență artificială, despre chirurgia robotică, despre medicina de precizie, despre diagnostic molecular, diferite tehnologii pe care în urmă cu câteva decenii sigur că nici măcar nu le imaginam. Și totuși, indiferent cât de mult va evolua tehnologia, actul medical va continua să aibă în centrul său omul, iar relația dintre oameni se construiește înainte de toate prin comunicare. Acesta este, din punctul meu de vedere, unul din mesajele importante ale cărții pe care o prezentăm astăzi”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

Rectorul a explicat că, în viziunea autoarei, comunicarea medicală nu reprezintă o abilitate secundară, ci face parte din competența profesională a medicului și poate influența direct relația cu pacientul și siguranța actului medical.

„Mihaela Rusu nu privește comunicarea medicală ca pe o abilitate secundară, a spus-o și ea mai devreme, ci ca pe o abilitate care vine să completeze pregătirea profesională a medicului. Dimpotrivă, parcurgând acest volum înțelegem că ea face parte din competența profesională însăși și că poate influența încrederea pacientului, cooperarea acestuia, relațiile din interiorul echipei și, în anumite situații, chiar și siguranța actului medical”, a subliniat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

Prof. univ. dr. Viorel Jinga a arătat că această perspectivă trebuie să fie inclusă și în formarea viitorilor medici, care au nevoie, pe lângă pregătirea științifică și clinică, de competențe de comunicare.

„Este un lucru pe care trebuie să-l conștientizăm inclusiv noi, cei care avem responsabilitatea formării viitorilor medici. Studenții învață anatomie, fiziologie, farmacologie, patologie, învață apoi, la clinici, să pună un diagnostic, să aleagă un tratament și, mai târziu, să efectueze chiar proceduri din ce în ce mai complexe. Dar trebuie să învețe în același timp și cum să stea în fața unui pacient care se teme, cum să explice un diagnostic dificil, cum să vorbească unei familii care așteaptă un răspuns, cum să recunoască faptul că are nevoie de opinia unui coleg, cum să ofere unui coleg mai tânăr un feedback fără să-i afecteze demnitatea și, poate cel mai important, când să nu uite că, în spatele investigațiilor, al analizelor și al documentelor medicale, este omul care i-a cerut ajutorul”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

Potrivit rectorului, unul dintre punctele forte ale volumului este tocmai faptul că această perspectivă este susținută prin situații concrete, experiențe și dialoguri din practica medicală.

„Cartea dezvoltă foarte bine această perspectivă prin numeroase situații concrete pe care le aduce, așa cum spuneam, în fața cititorului și cred că aici se află una din calitățile importante ale lucrării. Nu avem doar concepte și modele teoretice, avem experiențe reale, dialoguri, situații întâlnite în practica medicală. Chiar vă rog să luați cartea și să vedeți astfel de dialoguri. Unele reprezintă exemple, exemple de bună practică, altele ne obligă să reflectăm asupra unor comportamente pe care poate le-am întâlnit și noi de-a lungul carierei. Uneori diferența o face un singur cuvânt, alteori un ton, o privire, câteva minute în plus acordate pacientului sau pur și simplu disponibilitatea de a asculta până la capăt”, a subliniat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

Un alt concept remarcat de rector este cel al „medicului ca diplomat de carieră”, formulare pe care acesta o consideră relevantă pentru relația dintre medic, pacient și familia acestuia.

„Autoarea propune încă din prima parte a volumului o formulare pe care am considerat-o interesantă: medicul ca diplomat de carieră. Există acum un curs la Institutul Diplomatic Român, diplomație medicală. Am fost invitat să țin și eu un curs. Nu este simplu, te pregătești medical și eu răspund acolo și de acest fapt, că medicul poate fi diplomat de carieră în relația cu pacienții și cu familia acestuia”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

„Este o comparație potrivită pentru că medicul trebuie permanent să găsească un echilibru, un echilibru între adevărul medical și maniera în care acesta poate fi comunicat, între fermitate și empatie, între necesitatea de a lua rapid o decizie și nevoia pacientului de a înțelege ceea ce se întâmplă, între speranță și realism. Iar această diplomație nu înseamnă evitarea adevărului, înseamnă să știi cum să-l comunici respectând omul căruia te adresezi”, a subliniat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

Un capitol important al volumului este dedicat relației cu aparținătorii, iar rectorul a apreciat faptul că această temă este tratată separat, având în vedere rolul familiei în procesul medical.

„Un capitol important al cărții este dedicat relației cu aparținătorii și este bine că această relație este realizată separat, pentru că familia pacientului reprezintă de multe ori o componentă esențială a procesului medical. Aparținătorul nu vine la spital doar cu întrebări, vine cu teamă, cu nesiguranță, uneori cu neputință”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

Relația dintre medic și pacient are la bază încrederea, iar aceasta se construiește printr-o comunicare sinceră, deschisă și clară, a subliniat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță la lansarea volumului „Rolul comunicării în sfera medicală. Modele. Provocări. Soluții”, semnat de Mihaela Rusu.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță a vorbit despre importanța comunicării în relația medic-pacient, în relația cu membrii familiei pacientului și în interiorul echipelor medicale, dar și despre experiența sa de a parcurge și corecta manuscrisul volumului de peste 550 de pagini.

„Lectura acestei cărți mi-a reconfirmat un adevăr pe care practica medicală îl subliniază zi de zi și anume faptul că încrederea reprezintă temelia relației dintre medic și pacient, iar această încredere de care vorbim în fiecare zi nu poate să izvorască decât dintr-o comunicare onestă, o comunicare clară”, a subliniat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță a evidențiat și dimensiunea umană a comunicării medicale, arătând că, dincolo de dialogul dintre medic și pacient, volumul surprinde relațiile dintre colegi, dintre medici și membrii familiei, precum și comunicarea din interiorul unităților medicale.

„Eu cred că la baza comunicării este întotdeauna emoție și empatie, iar cel care comunică trebuie să aibă suficiente resurse interne să poată să asigure această comunicare empatică. Este un lucru în care cred foarte mult”, a declarat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Vorbind despre volumul Mihaelei Rusu, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță a mărturisit că, inițial, a ezitat să accepte să corecteze manuscrisul, tocmai pentru că și-a dat seama de amploarea și importanța demersului.

„Eu am avut bucuria și responsabilitatea să primesc manuscrisul în forma brută, tipărit pe foi A4. Era un teanc gros. Cartea are peste 550 de pagini și vă mărturisesc, cu toată onestitatea, că am ezitat inițial să accept să fac această corectură, pentru că mi-am dat seama că este o treabă foarte serioasă. Atunci când îți asumi ceva atât de important, trebuie să oferi timp, să te dedici pentru acest lucru”, a spus prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

După ce a început lectura, însă, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță spune că a descoperit în carte o perspectivă aparte asupra comunicării din sistemul medical românesc.

„Vă mărturisesc că, într-o săptămână, am reușit să-l parcurg cu mare bucurie și să descopăr în această carte ceva absolut unic pentru ceea ce înseamnă comunicarea în zona medicală din țara noastră”, a declarat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță a fost implicat în proiect și printr-un interviu realizat de Mihaela Rusu la începutul anului 2022, din perspectiva unui manager de spital, despre rolul comunicării între membrii echipei medicale, cu pacienții și cu membrii familiei acestora.

„Am participat la un interviu cu Mihaela, în care, din perspectiva unui manager de spital, am încercat să răspund la câteva elemente care țin de rolul comunicării la nivelul unui spital, rolul comunicării în diverse forme între membrii echipei medicale, rolul comunicării cu membrii familiei sau cu pacienții”, a explicat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Recitind manuscrisul, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță spune că s-a regăsit în unele dintre pasajele sale și a revenit asupra propriilor răspunsuri, pentru a vedea dacă, după aproape cinci ani, își menține aceleași idei.

„Mi-am regăsit pasajele și astăzi, înainte să ajung, am recitit iarăși ce am scris, ca să-mi dau seama dacă, după aproape cinci ani, îmi mai mențin aceleași idei. Și mi le mențin”, a subliniat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Experiența l-a făcut să evidențieze una dintre particularitățile volumului: faptul că acesta păstrează dialogurile medicale într-o formă care permite cititorului să le privească și retrospectiv.

„Atunci mi-am dat seama cât de important și cât de valoros este acest volum, pentru că transcrie, de fapt, dialogul brut dintre medic și pacient, dintre colegi, dintre medici și membrii familiei. O să evit să zic «aparținător», pentru că mi se pare că nu este suficient de uman acest termen și de asta folosesc «membrii familiei»”, a declarat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță i-a îndemnat, totodată, pe cei prezenți să reflecteze la propriul mod de comunicare, imaginându-și că dialogurile purtate zi de zi ar putea fi consemnate și recitite peste câțiva ani.

„Aș vrea să faceți fiecare un exercițiu și să vă gândiți că dialogul pe care îl aveți cu cei din jurul dumneavoastră, cu pacienții, cu colegii sau cu șefii dumneavoastră este transcris de cineva pe hârtie și, peste ceva timp, îl recitiți. S-ar putea să nu-l mai redescoperiți ca fiind al dumneavoastră, s-ar putea să aveți un alt punct de vedere”, a spus prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Rolul comunicării în exercitarea profesiei medicale și în relația construită între medic și pacient a fost evidențiat de Mihaela Rusu cu prilejul lansării cărții „Rolul comunicării în sfera medicală. Modele. Provocări. Soluții”, eveniment găzduit de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

La eveniment au participat medici, directori medicali și manageri de spitale, cadre didactice, studenți și rezidenți la medicină, precum și prieteni și colegi ai autoarei.

„Vă mulțumesc că sunteți astăzi aici și că ați ales să fiți parte dintr-un moment atât de important pentru mine. Este o bucurie să vă văd în sală. În același timp, am mare emoții, dar aș vrea pentru început să salut în primul rând pe domnul profesor universitar doctor Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, gazda evenimentului nostru”, a spus Mihaela Rusu.

„Îi salut cu multe respect pe medicii, directorii medicali și managerii de spitale prezenți astăzi aici. Prezența dumneavoastră înseamnă foarte mult pentru mine, pentru că această carte s-a născut din întâlnirea mea cu realitatea din spitale, din discuțiile cu dumneavoastră și din deschiderea pe care mi-ați oferit-o”, a declarat Mihaela Rusu.

Autoarea a vorbit și despre rolul cadrelor didactice în formarea profesioniștilor din domeniul medical.

„Îi saluți cu aceeași bucurie pe cadrele didactice care au misiunea de a forma nu doar profesioniști bine pregătiți, ci și oameni capabili să înțeleagă cât de importantă este relația cu pacientul”, a subliniat Mihaela Rusu.

În discursul său, Mihaela Rusu a evidențiat și importanța prezenței studenților și rezidenților la medicină, pe care i-a considerat viitorul sistemului medical.

„Și mă bucur în mod special că sunt aici și studenți și rezidenți la medicină, pentru că ei sunt viitorul sistemului medical, iar dacă această carte va reuși să vă facă să priviți comunicarea nu ca pe ceva secundar, ci ca pe o parte esențială a profesiei de medic, atunci voi simți că și-a împlinit o parte importantă din menire”, a spus Mihaela Rusu.

Autoarea le-a mulțumit, de asemenea, prietenilor, colegilor și oamenilor dragi care au ales să îi fie alături la lansarea volumului.

„Și, bineînțeles, îi salut pe prieteni, colegi și pe toți oamenii dragi care au ales să-mi fie astăzi alături în această zi. Pentru mine, prezența voastră aici nu este doar un gest de politețe, este un gest de susținere și contează enorm pentru mine”, a transmis Mihaela Rusu.

Mihaela Rusu a descris lansarea volumului ca pe rezultatul unui parcurs început cu o întrebare și continuat prin cercetare și întâlniri cu oameni din sistemul medical.

„Astăzi nu este doar despre lansarea unei cărți. Este despre un drum care a început cu o întrebare, a continuat prin cercetare și întâlniri cu oameni din sistemul medical și care astăzi se află în fața dumneavoastră sub forma acestei cărți. Vă mulțumesc că sunteți aici”, a declarat Mihaela Rusu.

În perioada 16–19 septembrie 2026, Centrul de Conferințe Poiana Brașov va găzdui cea de-a treia ediție a Conferinței Naționale „Actualități în Pediatrie”, organizată de Societatea Română de Pediatrie. Evenimentul va reuni specialiști din 15 domenii ale pediatriei și va fi axat pe educația medicală practică și continuă, schimbul de experiență și prezentarea celor mai noi informații relevante pentru practica pediatrică.

Ediția din acest an va marca o creștere a interesului comunității medicale, peste 550 de participanți fiind așteptați la eveniment, cu aproximativ 20% mai mulți decât la ediția precedentă. Programul științific va reuni 49 de speakeri și va cuprinde 21 de sesiuni și 4 workshopuri „Meet the Experts”, oferind participanților acces la informații medicale actualizate, precum și oportunitatea de a interacționa direct cu experții și de a participa la activități practice.

„Creșterea cu aproximativ 20% a numărului estimat de participanți față de ediția precedentă reprezintă pentru noi un semnal important și confirmă interesul comunității pediatrice pentru un eveniment construit în jurul educației medicale de calitate, al schimbului de experiență și al colaborării. Ne propunem să reunim, în acest an, peste 550 de participanți și 49 de speakeri într-un program care va acoperi 15 specialități pediatrice” a declarat Prof. Univ. Dr. Doina-Anca Pleșca, președintele Societății Române de Pediatrie.

15 specialități pediatrice într-un program științific complex

Conferința va aborda teme din 15 specialități pediatrice, reflectând diversitatea și complexitatea practicii medicale dedicate copilului. Evenimentul va fi organizat de Societatea Română de Pediatrie, sub egida a patru importante universități de medicină din România:

• Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București;
• Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca;
• Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova;
• Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” Târgu Mureș.

Această colaborare academică va contribui la consolidarea dialogului între specialiști, centre universitare și generații de medici și va crea un cadru pentru schimbul de experiență și de bune practici în pediatrie.

„Faptul că această conferință va fi organizată de Societatea Română de Pediatrie sub egida a patru dintre importantele universități de medicină din România reprezintă o confirmare a valorii și relevanței sale pentru comunitatea medicală. Este, în același timp, o expresie a colaborării dintre mediul academic și societatea profesională, cu un obiectiv comun: dezvoltarea continuă a pediatriei și îmbunătățirea calității actului medical. Prin reunirea specialiștilor din centre universitare diferite, vom crea un spațiu important pentru dialog, schimb de experiență și diseminarea celor mai noi informații și practici medicale. Considerăm că această colaborare oferă conferinței o perspectivă națională și consolidează rolul său în formarea și dezvoltarea profesională a medicilor pediatri” a subliniat Prof. Univ. Dr. Doina-Anca Pleșca.

„Meet the Experts”: educație medicală prin experiență practică

Unul dintre punctele de interes ale ediției din acest an îl vor reprezenta workshopurile „Meet the Experts”. Acestea au fost publicate recent pe site-ul evenimentului și vor beneficia deja de un interes crescut din partea participanților, iar numărul acestora va fi stabilit în funcție de specificul fiecărui workshop, de complexitatea aplicațiilor practice, precum și de materialele și aparatura necesare. Numărul maxim admis va fi de 30 de persoane pentru fiecare workshop, în timp ce pentru desfășurarea optimă a activităților practice, numărul va fi de aproximativ 20-25 de participanți/workshop.

Participanții nu vor fi simpli spectatori ai demonstrațiilor. Aceștia vor forma echipe care vor lucra efectiv în grup, asumând pe rând diferite roluri: unii vor efectua aplicațiile practice, alții vor putea fi modele, iar ceilalți vor observa sau vor sprijini activitatea. Rolurile vor fi apoi schimbate prin rotație, astfel încât fiecare participant să poată beneficia de experiența practică.

Echipamente medicale și Realitate Virtuală

În funcție de specificul fiecărui workshop, experții vor pune la dispoziția participanților echipamente și tehnologii medicale specifice, printre care ecografe, sonde, gastroscoape și aparatură de resuscitare. De asemenea, componenta educațională va include și utilizarea Realității Virtuale, prin intermediul căreia vor putea fi accesate modele digitale și scenarii interactive menite să îmbunătățească experiența de învățare.

Astfel, workshopurile vor combina demonstrațiile realizate de experți cu simularea, lucrul în echipă și practica directă, oferind participanților oportunitatea de a-și exersa competențele într-un cadru educațional controlat.

„Ne dorim ca educația medicală să însemne mai mult decât transmiterea de informații. Prin workshopurile «Meet the Experts», participanții vor avea posibilitatea să lucreze efectiv cu aparatura, să exerseze tehnici, să colaboreze în echipă și să învețe direct de la experți. Considerăm că această abordare, bazată pe experiență practică și interacțiune, va aduce un plus important programului științific al conferinței” a precizat Prof. Univ. Dr. Oana Cristina Mărginean, președintele/coordonatorul științific al conferinței și coordonator al unuia dintre workshopurile „Meet the Experts”.

Perspective internaționale pentru Congresul Național din 2027

Prin ediția din 2026 organizatorii își propun să dezvolte componenta internațională a evenimentelor viitoare ale Societății Române de Pediatrie. Congresul Național al Societății Române de Pediatrie din 2027 va avea loc în perioada 29 septembrie – 2 octombrie 2027, la Casino Sinaia, iar organizatorii intenționează să invite cu această ocazie personalități internaționale de prestigiu din domeniul pediatriei. Conferința va fi acreditată de Colegiul Medicilor din România cu 20 de credite de educație medicală continuă(EMC).

„Actualități în Pediatrie” 2026 – principalele cifre

Ediția din acest an va reuni:

• peste 550 de participanți;
• 49 de speakeri;
• 21 de sesiuni științifice;
• 4 workshopuri „Meet the Experts”;
• 15 specialități pediatrice;
• 4 universități sub egida cărora se va desfășura evenimentul;
• maximum 30 de participanți/workshop, cu un număr ideal de 20–25 pentru activitățile practice;
• 20 de credite EMC pentru participanții eligibili.

Prin amploarea programului, diversitatea temelor abordate și dezvoltarea componentei practice, „Actualități în Pediatrie” 2026 va oferi un cadru dedicat actualizării cunoștințelor medicale, schimbului de experiență și consolidării comunității profesionale din pediatrie.

Situațiile în care medicamentele lipsesc îi pun pe medici în dificultatea de a le spune pacienților când vor putea continua tratamentul, a declarat prof. univ. dr. Alina Daniela Tănase, președinta Comisiei de Hematologie a Colegiului Medicilor din România, în cadrul conferinței de presă „CÂND TRATAMENTUL NU POATE AȘTEPTA: MEDICUL SEMNALEAZĂ, UNIFARM INTERVINE”, organizată la Colegiul Medicilor din România.

„Medicul este prima interfață. Pacientul vine la medic să fie tratat și, în momentul în care nu ai acest medicament, frustrarea este foarte mare, să dai din umeri, să nu știi când o să-l ai, când o să revină, când o să poți să-i faci tratamentul standard și relația aceasta apropiată medic-pacient este cea care rămâne în memoria medicului. De aceea, cred că rolul meu este să spun cât de importantă este această inițiativă, cât de mult ia de pe umerii medicilor această povară, această greutate extraordinară de a da din umeri în momentul în care pacientul te întreabă: «Și când o să aveți medicamentul, medicament pe care l-am avut până luna trecută?»”, a declarat prof. univ. dr. Alina Daniela Tănase.

Aceasta, a spus că, de-a lungul anilor, s-a confruntat cu lipsa mai multor categorii de medicamente, de la generice la medicamente inovative și ultranovative.

„Am trecut de-a lungul anilor prin această lipsă de medicamente, cu toate aceste categorii de care vorbea domnul doctor, și lipsă de generice și lipsă de medicamente inovative și lipsă de medicamente ultra inovative. Cumva, în toți acești ani am trecut prin toate și faptul că un medic poate să aibă nu o șansă, un lucru bine stabilit în sfârșit, de fapt o adresă în care să se poată adresa instantaneu și să spună ce lipsește, cu siguranță că acel email nu rămâne doar un email necitit de nimeni. De fapt, cred că asta este diferența și asta este extraordinar, importanța acestei inițiative. Cineva primește acest mail și nu-l primește și-l lasă acolo ci îl primește și-l trimite unor decidenți, unor oameni care știu ce să facă cu această lipsă și să rezolve această lipsă”, a declarat prof. univ. dr. Alina Daniela Tănase.

Medicul a subliniat că inițiativa Colegiului Medicilor din România poate reprezenta un sprijin atât pentru profesioniștii din sănătate, cât și pentru pacienți.

„Încă o dată, cred că suntem în fața unei inițiative a Colegiului Medicilor din România care se dovedește că nu este un for decorativ, este un for care protejează în aceeași măsură și medicii și pacienții și această inițiativă cu siguranță că va aduce o ușurare extraordinar de mare în timp și povara medicilor și nu sunt vorbe mari sunt cumva vorbe din experiența de zi cu zi a unui medic obișnuit care este în contact cu pacienții în fiecare zi și din când în când se trezește în fața unei situații în care n-ai ce-ți trebuie ca să-l tratezi”, a declarat prof. univ. dr. Alina Daniela Tănase.

Prof. univ. dr. Alina Daniela Tănase a arătat că astfel de situații pot fi întâlnite în orice specialitate medicală.

„Poate că nu am reușit cu toate cuvintele să spun cât de importantă este această inițiativă, dar puteți întreba orice medic din orice specialitate, cu siguranță că s-a întâlnit cu astfel de situație și cu siguranță consideră că este un câștig extraordinar”, a declarat președinta Comisiei de Hematologie a CMR.

Colegiul Medicilor din România și UNIFARM au stabilit un mecanism prin care medicii pot semnala rapid lipsa medicamentelor, iar sesizările sunt verificate și transmise instituțiilor competente pentru identificarea unor soluții care să asigure continuitatea aprovizionării.

Medicii pot transmite către Colegiul Medicilor din România, printr-o adresă de e-mail dedicată, sesizări privind lipsa medicamentelor sau situațiile care pot duce la întreruperea tratamentului pacienților, în cadrul parteneriatului dintre CMR și UNIFARM.

Adresa de mail nevoiemedicament@cmr.ro poate fi folosită de medici pentru a transmite situațiile în care întâmpină dificultăți în asigurarea continuității tratamentului pacienților. Sesizările vor fi transmise de Colegiul Medicilor din România către Compania Națională Unifarm, care dispune de mecanisme legale pentru acoperirea acestor nevoi.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta CMR, a declarat că inițiativa a fost determinată de numeroasele semnale din ultimele zile și luni referitoare la lipsa unor medicamente și urmărește atât sprijinirea pacienților și a actului medical, cât și susținerea medicilor.

„Am luat această inițiativă din mai multe motive. În primul rând, toate știrile din ultimele zile, din ultimele luni, care au semnalat constant lipsa unor medicamente. Lipsa unui medicament este o problemă reală, pentru că orice pacient are dreptul de a avea acces la terapie și la continuitatea tratamentului și discontinuitățile în administrarea tratamentului pot uneori să aibă repercusiuni grave în ceea ce privește evoluția și starea de sănătate a unui pacient. Este adevărat că suntem aici și pornim această inițiativă, în primul rând, pentru a sprijini pacientul și actul medical, dar, în egală măsură, pentru a veni în susținerea colegilor noștri medici, pentru că orice medic își dorește ce este mai bun pentru pacientul său, își dorește acces la medicație pentru pacientul său și, de ce să nu recunoaștem faptul că prima verigă sau prima interfață, să zic așa, cu pacientul în momentul în care trebuie să anunțe că un medicament nu este, o reprezintă medicul”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Colegiul Medicilor din România consideră că medicii trebuie să aibă la dispoziție o modalitate simplă prin care să poată transmite aceste situații, iar solicitările să ajungă rapid la Unifarm. Compania poate ulterior să aplice procedurile pe care le are la dispoziție pentru soluționarea necesarului de medicamente.

„Considerăm că este nevoie de susținere a medicilor, a colegilor noștri, pentru ca în asemenea situații să știe că pot apela la Colegiul Medicilor din România și ne dorim ca această, să zic, intervenție să fie una simplă, dar eficientă. Medicii vor putea accesa o adresă de e-mail, adresă care este nevoiemedicament@cmr.ro, și pot semnala pe această adresă de e-mail lipsa unui medicament. Colegiul Medicilor, cu celeritate, transmite toate aceste solicitări sau nevoi pe care le exprimă diverși medici sau greutăți pe care le întâmpină în asigurarea continuității tratamentului pacienților lor și transmit aceste informații rapid către Unifarm, ulterior, procedurile pe care acesta le instituie, și domnul doctor Dobre vă va da toate detaliile necesare. Ceea ce ne dorim este ca medicul să știe că poate apela și la această cale, care este o cale simplă și rapidă de a anunța că există riscul de a nu putea să continue așa cum își dorește tratamentul pentru un pacient și, instant, această solicitare a medicului respectiv pentru un anumit tip de medicament este transmisă Unifarmului, care este compania națională și care are mecanismele legale pe care le poate declanșa și urgenta în acoperirea acestor nevoi, pentru că, în ultimă instanță, este nevoie ca medicii să aibă la dispoziție toate aceste medicamente”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Președinta CMR, a arătat că, în ultima perioadă, cele mai multe semnale de alarmă privind lipsa medicamentelor au venit din sfera oncologiei. La conferința de presă a fost prezent și un medic care, prin specialitatea sa, intră în contact cu numeroși pacienți cu acest gen de patologie.

Potrivit prof. univ. dr. Cătălina Poiană, problema accesului la medicamente nu se limitează însă la pacienții oncologici, ci privește orice persoană care are nevoie de tratament. Ea a atras atenția și asupra situațiilor în care pacienții sunt nevoiți să își procure singuri medicamentele, inclusiv de pe internet, unde sursa acestora nu poate fi întotdeauna verificată.

„În orice patologie, orice pacient are dreptul de a avea acces la medicamente. Este inadmisibil ca în anii pe care îi trăim acum să fie probleme și un pacient să fie obligat să își caute pe cont propriu anumite medicamente și tocmai din acest considerent Compania Națională Unifarm poate să asigure practic veridicitatea medicamentelor pe care pacientul în asemenea situații le poate obține și este mult mai corect și mult mai sigur pentru pacient, pentru că siguranța pacientului pentru noi este o prioritate. Este mult mai sigur să îți obții medicamentele pe această cale și nu pe internet sau pe niște căi prin care practic nici sursa medicamentelor nu poate fi verificată, numai vorbim de costuri și alte aspecte”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta CMR.

Inițiativa urmărește, în final, ca medicii să poată sesiza rapid orice pericol de întrerupere a continuității administrării anumitor medicamente, iar aceste sesizări să fie transmise către Unifarm pentru declanșarea procedurilor legale de acoperire a lipsurilor.