Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Alimentaţiei la Sân, desfăşurată în perioada 1-7 august 2026, reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) subliniază rolul esenţial al alăptării ca intervenţie de sănătate publică, cu efecte dovedite asupra sănătăţii atât a copiilor, cât şi a mamelor.

Iniţiativa globală este susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF, ministerele sănătăţii din numeroase ţări şi organizaţiile partenere din societatea civilă. Tema din acest an este „Alăptarea pentru un început de viaţă sustenabil: să consolidăm ceea ce funcţionează” şi evidenţiază importanţa menţinerii şi extinderii intervenţiilor şi politicilor care şi-au demonstrat eficienţa în protejarea, promovarea şi susţinerea alăptării, cu beneficii pentru sănătatea populaţiei şi dezvoltarea durabilă.

Evenimentul urmăreşte promovarea beneficiilor alăptării şi sprijinirea mamelor pentru a oferi copiilor un start sănătos în viaţă.

Potrivit INSP, pentru copil, laptele matern furnizează toţi nutrienţii necesari dezvoltării armonioase în primele luni de viaţă, contribuie la maturizarea sistemului imunitar, favorizează dezvoltarea cognitivă şi reduce riscul infecţiilor şi al unor boli cronice, precum bolile cardiovasculare şi diabetul zaharat de tip 2, pe parcursul vieţii.

Alăptarea reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de protecţie pentru sănătatea copilului încă din primele luni de viaţă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă în primele şase luni de viaţă, urmată de continuarea alăptării, împreună cu alimentaţia complementară adecvată, până la vârsta de doi ani şi chiar peste această vârstă, atât timp cât mama şi copilul doresc.

Beneficiile alăptării se extind şi asupra sănătăţii mamei, contribuind la recuperarea după naştere, la reducerea riscului unor afecţiuni cronice, inclusiv cancerul de sân şi cancerul ovarian, precum şi la consolidarea legăturii emoţionale dintre mamă şi copil.

INSP precizează că laptele matern este un aliment unic, gratuit, de calitate şi de neînlocuit, ale cărui caracteristici nu pot fi reproduse de produsele comerciale destinate alimentaţiei sugarilor. Din perspectiva sănătăţii publice, investiţiile în educaţia pentru sănătate, serviciile de consiliere în alăptare şi politicile care facilitează concilierea vieţii profesionale cu responsabilităţile familiale reprezintă măsuri esenţiale pentru protejarea, promovarea şi susţinerea alăptării.

Aceste intervenţii au efecte favorabile asupra sănătăţii mamei şi copilului şi contribuie la reducerea inegalităţilor în sănătate.

Datele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF arată că, la nivel mondial, aproximativ 48% dintre sugarii cu vârsta sub şase luni sunt alăptaţi exclusiv. Deşi acest indicator a înregistrat o evoluţie favorabilă în ultimii ani, nivelul actual rămâne sub obiectivele internaţionale privind nutriţia sugarului, ceea ce evidenţiază necesitatea consolidării programelor de promovare şi susţinere a alăptării.

În România, studiile şi cercetările recente sugerează o tendinţă de creştere a prevalenţei alăptării exclusive, însă nu există în prezent date naţionale oficiale recente care să actualizeze indicatorul privind alăptarea exclusivă până la vârsta de şase luni.

Ultimul studiu naţional realizat în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi UNICEF România, în anul 2011, a raportat o rată a alăptării exclusive până la vârsta de şase luni de 12,6%, ceea ce evidenţiază necesitatea continuării măsurilor de promovare şi sprijinire a alăptării.

Lipsa unor date naţionale actualizate subliniază necesitatea consolidării sistemelor de monitorizare a practicilor de alimentaţie a sugarului, precum şi continuarea intervenţiilor de promovare şi susţinere a alăptării.

Marcarea Săptămânii Mondiale a Alimentaţiei la Sân reprezintă un prilej de reafirmare a importanţei protejării, promovării şi susţinerii alăptării printr-o abordare integrată, fundamentată pe dovezi ştiinţifice şi pe colaborarea dintre sistemul de sănătate, autorităţile publice, angajatori şi comunitate.

„Alăptarea nu reprezintă doar o alegere individuală, ci şi o responsabilitate colectivă. Crearea unui mediu favorabil mamelor care alăptează contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii copiilor, la reducerea poverii bolilor şi la dezvoltarea unor comunităţi mai sănătoase şi mai reziliente. Aceasta este una dintre cele mai valoroase investiţii într-un început sănătos de viaţă”, se arată în comunicatul INSP.

Pacienţii cu accident vascular cerebral acut trataţi în cadrul UAVCA a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş beneficiază de noi echipamente de monitorizare, respectiv o staţie centrală şi şase monitoare pentru funcţii vitale, instalate în cadrul Secţiei Clinice Neurologie I.

Noul sistem permite supravegherea continuă, în timp real, a parametrilor vitali ai pacienţilor şi identificarea rapidă a unor modificări precum aritmiile sau tulburările hemodinamice. Prin această monitorizare permanentă, personalul medical poate interveni într-un timp scurt în cazul schimbărilor de stare ale pacienţilor, contribuind la creşterea siguranţei şi îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor medicale.

Investiţia face parte din procesul de modernizare a serviciilor medicale destinate pacienţilor cu patologie vasculară cerebrală acută şi urmăreşte susţinerea intervenţiilor rapide şi eficiente în situaţiile de urgenţă.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş derulează, în perioada 29.12.2025 – 28.12.2027, proiectul „Dezvoltarea şi consolidarea capacităţii de tratament pentru pacienţii critici cu patologie vasculară cerebrală acută din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, prin dotarea cu aparatură modernă, performantă şi eficienţă energetică”.

Proiectul este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin Programul Sănătate. „Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea și consolidarea capacității Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș de a furniza servicii medicale de urgență și tratament, sigure și eficiente pentru pacienții critici cu patologie vasculară cerebrală acută (AVCac), prin dotarea structurilor specifice cu echipamente medicale moderne, performante și eficiente energetic”, transmit reprezentanții unității medicale.

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, informează că Secţia Clinică de Neurologie a Spitalului Judeţean Galaţi beneficiază de opt paturi moderne de terapie intensivă (ATI), dotate cu funcţii inteligente şi echipamente necesare pentru îngrijirea pacienţilor diagnosticaţi cu accident vascular cerebral (AVC).

Noile paturi de terapie intensivă sunt complet echipate şi prevăzute cu funcţii inteligente menite să sporească siguranţa şi confortul pacienţilor critici, dar şi să faciliteze activitatea personalului medical.

Potrivit Consiliului Judeţean Galaţi, echipamentele includ cântar integrat pentru monitorizarea greutăţii, ecran tactil pentru controlul funcţiilor de configurare, sistem de alarmă care avertizează dacă pacientul încearcă să se ridice singur, precum şi mecanisme care reduc riscul de alunecare şi de apariţie a leziunilor de presiune.

De asemenea, prin comenzi rapide, paturile pot fi poziţionate imediat pentru resuscitare, mobilizare sau coborâre în condiţii de siguranţă. Acestea sunt prevăzute şi cu electromotoare silenţioase pentru reglarea înălţimii şi a poziţiei secţiunilor mobile – spătar, coapse şi gambe –, asigurând poziţionarea optimă a pacientului.

Proiectul are o valoare de aproape 13,5 milioane de lei şi presupune dotarea Secţiei Clinice de Neurologie cu 84 de echipamente medicale performante, printre care un aparat de stimulare magnetică transcraniană (rTMS), un angiograf, un Holter EKG cu 12 canale, sisteme de monitorizare a funcţiilor vitale, module medicale mobile şi sisteme moderne pentru transportul pacienţilor.

Spitalul Municipal Sibiu va avea o structură medicală extinsă, după ce Ministerul Sănătăţii a aprobat includerea mai multor specialităţi noi în oferta de servicii a unităţii sanitare.

Printre specialităţile aprobate se numără Oncologie, Gastroenterologie, Urologie, Ginecologie, Îngrijiri Paliative, Boli Infecţioase, Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice, precum şi Stomatologie.

Conducerea Spitalului Municipal Sibiu precizează că această extindere va permite dezvoltarea unor servicii medicale mai complete şi o mai bună adaptare la nevoile pacienţilor şi ale comunităţii.

„Acest pas important ne permite să dezvoltăm servicii medicale mai complete și să răspundem mai bine nevoilor pacienților și comunității. Mulțumim tuturor celor care au contribuit la acest rezultat! Împreună, mergem înainte”, a transmis managerul Spitalului Municipal Sibiu, dr. Ştefania Şerban.

Ministerul Sănătăţii transmite că, în luna iulie, investiţiile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru modernizarea sistemului de sănătate din România se ridică la aproape 500 de milioane de lei, finanţările urmând să fie direcţionate către proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii medicale, accelerarea digitalizării şi îmbunătăţirea serviciilor oferite pacienţilor.

În ultima săptămână a lunii iulie, Ministerul Sănătăţii a autorizat la plată 77,9 milioane de lei pentru 41 de proiecte majore care vizează îmbunătăţirea serviciilor medicale.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, investiţiile aprobate acoperă mai multe domenii esenţiale pentru dezvoltarea sistemului sanitar:

• Digitalizarea sănătății – un sistem medical mai rapid și mai conectat
  • 8 proiecte dedicate modernizării infrastructurii digitale pentru direcțiile de sănătate publică, Institutul Național de Sănătate Publică și Spitalul Județean de Urgență Târgu Mureș.
• Centre Comunitare Integrate – sănătatea ajunge mai aproape de oameni
  • 8 proiecte dezvoltă servicii medicale și sociale în comunități precum Șușani (Vâlcea), Vlădeni (Botoșani), Chiochiș (Bistrița-Năsăud) și Eremitu (Mureș).
  • Prin aceste centre, prevenția, consultațiile și sprijinul medical devin mai accesibile pentru oameni, inclusiv în zone mai puțin favorizate.
• Medicina de familie – investiții pentru acces rapid la îngrijire
  • 13 cabinete de medicină de familie sunt modernizate pentru servicii medicale mai bune, condiții îmbunătățite și un rol mai important al prevenției în comunități.
• Spitale mai sigure pentru pacienți – combaterea infecțiilor nosocomiale
  • Investiții în echipamente și materiale moderne pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale în spitale precum Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani, Spitalul Județean de Urgență Vaslui și unități din județele Călărași și Galați.
• Îngrijire specializată pentru cei mai mici pacienți
  • Modernizarea și extinderea secției de terapie intensivă neonatală din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie” București va contribui la creșterea șanselor de recuperare pentru nou-născuții care au nevoie de îngrijire complexă.
• Servicii medicale moderne și infrastructură adaptată viitorului
  • Investiții în ambulatoriul de specialitate al Spitalului Municipal Sibiu.
  • Dezvoltarea infrastructurii medicale noi la Spitalul „Agrippa Ionescu” și în unitatea Ministerului Apărării Naționale din Craiova.

„Fiecare investiție în sănătate înseamnă condiții mai bune pentru pacienți și pentru personalul medical. Transformăm fondurile din PNRR în proiecte concrete: spitale mai bine dotate, digitalizare și servicii medicale mai aproape de oameni”, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

CNAS a pus în transparenţă decizională proiectele prin care propune actualizarea Contractului-cadru şi a normelor de aplicare aferente. Iniţiativa include modificări pentru mai multe componente ale sistemului medical şi urmăreşte facilitarea accesului persoanelor asigurate la servicii de sănătate, îmbunătăţirea furnizării actului medical şi reducerea etapelor administrative.

1. Creșterea rolului medicinei de familie

Pentru a asigura continuitatea serviciilor medicale, medicii de familie care preiau temporar pacienții colegilor aflați în concediu vor putea deconta consultațiile acordate peste plafonul obișnuit, astfel încât pacienții să beneficieze în continuare de acces la servicii medicale fără întreruperi. Măsura reprezintă și un sprijin pentru medicii care preiau activitate suplimentară și încurajează colaborarea între cabinetele de medicină de familie.

Proiectele vizează consolidarea rolului medicinei de familie în prevenție și în monitorizarea bolilor cronice. Determinarea colesterolului HDL pentru evaluarea riscului cardiovascular este inclusă în consultațiile preventive, sunt actualizate regulile privind diagnosticul bolii cronice de rinichi, în conformitate cu ghidurile internaționale, și sunt clarificate procedurile de monitorizare a testării HPV în cadrul programelor de screening pentru cancerul de col uterin.

2. Acces mai facil la serviciile din ambulatoriul clinic

Programul minim de funcționare al cabinetelor de specialități clinice ar urma să scadă de la 35 la 17,5 ore pe săptămână și de la 5 la 3 zile lucrătoare, o măsură menită să mențină în activitate cabinetele din zonele cu deficit de medici și să extindă rețeaua de servicii ambulatorii.

De asemenea, durata consultațiilor pentru specialități precum pediatrie, medicină internă, geriatrie și genetică medicală va crește la 20 de minute, pentru a permite evaluări mai complete și o relație mai bună între medic și pacient.

Noile reglementări vor oferi cabinetelor medicale mai multă flexibilitate în organizarea activității și vor permite valorificarea mai eficientă a programului de lucru. De asemenea, vor permite medicilor exercitarea efectivă a dreptului la concediu de odihnă fără a fi penalizați financiar, susținând astfel atât echilibrul profesional al medicului, cât și sustenabilitatea pe termen lung a activității acestuia în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

3. Tratament fără întrerupere pentru bolile cronice

Pacienții cu boli cronice stabilizate vor beneficia de prescripții pentru medicamentele din contracte cost-volum pe o perioadă de până la 90-92 de zile, eliberate prin fracționare lunară, ceea ce reduce numărul deplasărilor la cabinet și contribuie la continuitatea tratamentului.

Trecerea de la medicamentul biologic de referință la varianta biosimilară se va face în cel mult 3 luni de la introducerea acesteia pe lista de prețuri, față de 12 luni în prezent, pentru un acces mai larg la tratamente moderne și la costuri mai reduse, pentru toți pacienții, cu excepția celor care prezintă efecte adverse.

De asemenea, se clarifică faptul că accesul pacienților tratați prin programele naționale de sănătate curative este gratuit, atât în spitalele publice, cât și în cele private. Propunerea vizează în special pacienții cu afecțiuni oncologice, cardiovasculare sau alte patologii incluse în programele naționale de sănătate curative.

4. Rezultate mai rapide și digitalizare extinsă în ambulatoriul paraclinic

Pentru furnizorii de investigații paraclinice se propune introducerea obligației de a interpreta și comunica rezultatele în cel mult 3 zile lucrătoare de la efectuarea investigației. Totodată, furnizorii vor trebui să pună la dispoziția pacienților rezultatele și imaginile medicale printr-un sistem electronic securizat, cu acces individual, în locul CD-urilor și al buletinelor pe hârtie.

Se va crea totodată cadrul pentru introducerea teleradiologiei, în scopul utilizării mai eficiente a resurselor medicale disponibile la nivel național.

Prin introducerea unei monitorizări intermediare a utilizării plafonului, aferente perioadei 1–15 a lunii, și a posibilității de diminuare sau suplimentare a valorilor de contract în funcție de gradul de utilizare, se vor crea premisele direcționării rapide a fondurilor către furnizorii care înregistrează adresabilitate crescută și capacitate efectivă de furnizare a serviciilor, concomitent cu evitarea blocării unor sume la furnizorii cu grad redus de utilizare. Deci distribuția fondurilor destinate laboratoarelor de analize medicale se va face mai rapid, ca măsură intermediară până la eliminarea plafoanelor.

5. Contractare mai transparentă și servicii noi în spitale

Pachetul de servicii acordate în regim de spitalizare de zi va fi extins cu servicii noi pentru monitorizarea hipertensiunii pulmonare, administrarea unor terapii biologice, tratamente stomatologice pentru copiii cu vârsta sub 7 ani care necesită sedare procedurală.

Cazurile în care s-au efectuat intervenții pentru restabilirea fluxului sanguin cerebral sau coronarian vor fi exceptate de la regulile actuale de decontare redusă în cazul reinternărilor sau transferurilor în 48 de ore, pentru a nu afecta finanțarea unor tratamente de urgență vitală.

În același timp, noile reguli de contractare vor urmări o distribuire mai predictibilă și mai echitabilă a fondurilor, în funcție de activitatea și capacitatea reală a spitalelor, oferind furnizorilor un cadru mai transparent și mai eficient de finanțare.

Nu se vor mai contracta paturi, ci cazuri rezolvate. Numărul de cazuri contractabile la nivel spitalicesc va fi stabilit în funcție de adresabilitate și de capacitatea unităților sanitare, iar spitalele vor fi obligate să publice pe propriul site date privind activitatea și indicatorii de performanță managerială.

Se va introduce și noțiunea de „fond de risc”, reprezentând 5% din fondurile alocate serviciilor spitalicești, destinat situațiilor justificate apărute pe parcursul derulării contractelor.

6. Acces mai bun la dispozitive medicale și la îngrijiri la domiciliu

Proiectul prevede și facilitarea accesului la dispozitive medicale adaptate nevoilor pacienților. Vor fi reduse termenele de înlocuire pentru unele dispozitive, precum echipamentele compresive destinate tratamentului limfedemului sau nebulizatoarele, vor fi introduse noi dispozitive pentru persoanele cu limfedem și vor fi actualizate condițiile de acordare a ortezelor personalizate și a lentilelor intraoculare.

7. Simplificare administrativă și digitalizare

Furnizorii de servicii medicale în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate vor utiliza formulare medicale în format electronic (bilete de trimitere, rețete, scrisori medicale, planuri de proceduri de recuperare medicală, recomandări pentru dispozitive medicale și îngrijiri la domiciliu), reducând timpul alocat activităților birocratice și simplificând relația cu pacienții și cu casele de asigurări. Se elimină documentele pe hârtie și se vor folosi doar documente digitale.

Totodată, se va introduce o aplicație informatică pentru gestionarea programărilor pacienților, începând cu 1 octombrie 2026, în cadrul portalului e-SanateaMea. Pentru contractele și actele adiționale încheiate de furnizori cu casele de asigurări de sănătate se va utiliza semnătura electronică calificată, reducând durata procedurilor de evaluare și contractare.

Prin această decizie, administraţia locală începe pregătirea documentaţiilor necesare pentru accesarea unei viitoare finanţări europene destinate construirii noului spital.

Primarul municipiului Oradea, Florin Birta, a declarat că proiectul este pregătit pentru următoarea perioadă de finanţare europeană, care va începe în anul 2028.

„Pregătim, în acest moment, documentațiile necesare pentru ca, la următoarea perioadă de finanțare, care va începe în 2028, să fim pregătiți să obținem o finanțare, astfel încât să construim și acest spital, Spitalul de Psihiatrie. Acest spital va fi practic și un centru de adicții și reprezintă un proiect major pentru un nou spital dedicat sănătății mintale și tratării dependențelor în municipiul Oradea”, a declarat primarul municipiului Oradea, Florin Birta.

Potrivit edilului, amplasamentul a fost identificat după analize realizate împreună cu specialiştii, ţinând cont de necesitatea unor spaţii adecvate pentru tratament, recuperare şi terapie.

„Pentru a reuși să realizăm un studiu de fezabilitate, trebuie să găsim o locație unde să demarăm procedurile pentru construirea acestui spital. Am găsit o locație de aproximativ 50.000 m², adică 5 hectare, în zona străzii Apateului. Acesta este la limita unității administrativ-teritoriale cu comuna Sânmartin. Terenul este, în acest moment, situat la limita intravilanului municipiului Oradea. Totodată, zona din spate este zona de protecție și de acumulare Adona, unde nu se construiește, fiind o zonă protejată”, a precizat primarul Florin Birta.

Viitoarea unitate medicală este concepută ca un centru integrat pentru sănătatea mintală şi tratarea dependenţelor, care să includă, pe lângă spaţiile medicale, zone destinate recuperării pacienţilor şi terapiilor specifice.

„Din discuțiile pe care le-am avut cu specialiștii, acest spital are nevoie, pe lângă zona de spitalizare și centrul de adicții și recuperare, și de zone verzi, de alei, de un parc terapeutic și de grădini senzoriale. Astfel, zona din spatele spitalului se poate transforma într-un parc de mari dimensiuni și într-o zonă în care să nu existe locuințe sau alte construcții”, a declarat primarul municipiului Oradea, Florin Birta.

În perioada următoare, reprezentanţii municipalităţii vor continua procedurile necesare pentru achiziţionarea terenurilor identificate, în vederea realizării investiţiei.

Administraţia locală susţine că noul spital trebuie privit ca un proiect cu impact regional, având în vedere necesitatea unor servicii medicale moderne în domeniul psihiatriei şi al tratării dependenţelor în nord-vestul ţării.

„Până la urmă, va trebui să gândim acest spital și ca pe un proiect regional, deoarece în nord-vestul României există un deficit de infrastructură modernă pentru psihiatrie și adicții”, a transmis primarul municipiului Oradea, Florin Birta.

Consiliul Judeţean Sibiu a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru eficientizarea energetică a pavilionului în care îşi desfăşoară activitatea Secţia de Anatomie Patologică a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, investiţie în valoare de 7,34 milioane de lei ce urmează să fie propusă pentru finanţare prin Programul Regiunea Centru 2021-2027.

Proiectul face parte din seria de investiţii aprobate în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Sibiu din 30 iulie, care vizează dezvoltarea infrastructurii şi sprijinirea activităţii instituţiilor aflate în subordine.

Din valoarea totală a investiţiei, contribuţia Consiliului Judeţean Sibiu este de 530.000 de lei, diferenţa urmând să fie asigurată prin finanţarea solicitată în cadrul programului european.

Direcţia de Sănătate Publică Arad vine cu o serie de recomandări pentru protejarea sănătăţii în perioadele cu temperaturi extreme, atrăgând atenţia că zilele caniculare pot favoriza apariţia deshidratării severe, pot agrava afecţiunile cronice existente şi pot creşte riscul de insolaţie sau atac de căldură. Pentru sprijinirea persoanelor afectate de temperaturile ridicate, în judeţul Arad sunt disponibile 34 de puncte de prim ajutor şi 38 de puncte unde populaţia poate primi apă potabilă, conform informaţiilor transmise de instituţie.

DSP Arad precizează că temperaturile extreme reprezintă un factor de risc pentru sănătate, în special în perioadele cu umiditate crescută, iar efectele căldurii pot afecta organismul prin stres termic şi deshidratare.

Canicula este definită ca o creştere a temperaturii zilnice cu peste 10 grade Celsius faţă de temperatura medie a zonei respective şi reprezintă o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate, în special în regiunile cu umiditate crescută. Expunerea la temperaturi ridicate poate favoriza apariţia unor probleme medicale, inclusiv agravarea bolilor cronice şi declanşarea atacului de căldură, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Arad.

Instituţia atrage atenţia şi asupra riscului de insolaţie, care apare prin expunerea directă şi prelungită a capului la soare şi se poate manifesta prin dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă, pierderea cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii.

RECOMANDĂRI PENTRU POPULAȚIA GENERALĂ

• Evitați, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 11 – 18 și folosiți produse de protecție solară și protejați-vă capul, ochii și buzele.
• Hidratați-vă corespunzător, consumând minimum 2 litri de lichide zilnic (apă, apă minerală, sucuri naturale din fructe și legume), fără să așteptați apariția senzației de sete. În zilele foarte călduroase este indicat să beți apă la intervale regulate, aproximativ la fiecare 15-20 de minute. Evitați lichidele foarte reci, deoarece acestea nu hidratează eficient organismul. Sunt recomandate și ceaiurile călduțe sau la temperatura camerei (mentă, mușețel, soc, urzică), slab îndulcite. De asemenea, iaurtul poate contribui la hidratarea organismului.
• Nu consumați alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidratarea și diminuează capacitatea de adaptare a organismului la căldură.
• Limitați consumul băuturilor care conțin cofeină (cafea, băuturi energizante, cola, ceai negru) sau mult zahăr, deoarece acestea pot accentua deshidratarea.
• Adoptați o alimentație ușoară, bazată pe produse proaspete și preparate cât mai simple. Sunt recomandate carnea slabă, lactatele, cerealele, precum și fructele și legumele bogate în apă și minerale, care ajută la menținerea hidratării organismului.
• Reduceți consumul de alimente grase, prăjeli și dulciuri concentrate.
• Petreceți cât mai mult timp în spații răcoroase și umbrite. În locuință, utilizați camerele cele mai bine ventilate sau răcoroase. Dacă aveți aer condiționat, setați temperatura cu aproximativ 5°C mai mică decât temperatura ambientală. Ventilatoarele nu sunt recomandate atunci când temperatura depășește 32°C.
• Pentru menținerea unei temperaturi suportabile în locuință:
  • țineți ferestrele și jaluzelele închise pe timpul zilei;
  • aerisiți dimineața devreme și seara târziu;
  • reduceți folosirea aparatelor electrice care degajă căldură;
  • diminuați utilizarea luminii artificiale.
• Dacă trebuie să vă deplasați, alegeți orele dimineții sau ale serii și circulați, pe cât posibil, prin zone umbrite. Faceți pauze în spații răcoroase sau climatizate.
• Atunci când ieșiți afară, purtați pălării de soare, ochelari de protecție și haine lejere, deschise la culoare, preferabil din bumbac sau in.
• Pe parcursul zilei faceți dușuri cu apă călduță, fără a vă șterge de apă.
• Verificați periodic starea de sănătate a persoanelor vulnerabile – vârstnici, copii, persoane cu dizabilități sau afecțiuni cronice – și asigurați-vă că sunt hidratate și protejate de căldură.
• Persoanele care urmează tratamente medicale trebuie să respecte recomandările medicului și, dacă este necesar, să solicite sfatul acestuia pentru adaptarea tratamentului în perioadele caniculare.
• Adresați-vă medicului de familie dacă apar simptome precum amețeală, stare de slăbiciune, dureri de cap, greață sau alte semne de disconfort cauzate de temperaturile ridicate.
• Nu lăsați niciodată copiii singuri în autoturisme sau în încăperi slab ventilate, chiar și pentru perioade scurte de timp.
• Evitați călătoriile lungi cu copiii în mașini fără sisteme de climatizare și aveți întotdeauna apă suficientă la dumneavoastră în timpul deplasărilor.
• Angajatorii trebuie să asigure condiții adecvate pentru desfășurarea activității în perioadele de caniculă: pauze regulate în spații umbrite, acces la apă potabilă, ventilație corespunzătoare și reducerea intensității efortului fizic. În situațiile de temperaturi extreme, programul de lucru poate fi adaptat pentru protejarea sănătății angajaților.
• Evitați desfășurarea, în exterior, a activităților care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit, construcții etc.) și, eventual, desfășurați-le în intervalele orare cu temperaturi mai scăzute.

Unităţile medicale din judeţul Galaţi vor fi incluse într-un proiect de modernizare energetică în valoare de aproximativ 48 de milioane de lei, menit să reducă cheltuielile cu energia şi să permită folosirea fondurilor economisite pentru dezvoltarea serviciilor medicale şi susţinerea investiţiilor destinate pacienţilor.

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a anunţat aprobarea proiectului „Energie verde pentru oameni”, care va fi depus spre finanţare prin Programul Tranziţie Justă 2021-2027.

Investiţia vizează Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi, Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci, Spitalul Orăşenesc Târgu Bujor şi mai multe clădiri publice din comuna Certeşti.

„Prin acest proiect, Consiliul Județean Galați va instala parcuri și centrale fotovoltaice, sisteme de stocare a energiei și pompe de căldură, cu o capacitate totală de peste 3,15 MW, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați, Spitalul Municipal ”Anton Cincu” Tecuci, Spitalul Orășenesc Târgu Bujor, dar și la mai multe clădiri publice din comuna Certești, cooptată drept partener în cadrul acestui proiect”, a transmis preşedintele CJ Galaţi.

Cea mai importantă componentă a investiţiei va fi realizată la Spitalul Judeţean Galaţi.

„Cea mai mare investiție va fi realizată la Spitalul Județean Galați, pentru care vom construi un parc fotovoltaic cu o capacitate de aproape 2 MW și o instalație cu pompe de căldură de 220 kW. Energia produsă aici va acoperi aproximativ 85% din necesarul anual al spitalului, ceea ce înseamnă facturi mai mici cu aproape 5 milioane de lei/an și mai mulți bani care vor putea fi direcționați către servicii medicale și investiții pentru pacienți”, a declarat Costel Fotea.

Pentru celelalte unităţi medicale incluse în proiect sunt prevăzute soluţii energetice care ar urma să reducă dependenţa de sursele convenţionale de energie.

„Și celelalte unități medicale vor beneficia de economii importante. La Tecuci, noua centrală fotovoltaică (400 kW) va acoperi 98,6% din consumul de energie electrică al spitalului, iar la Târgu Bujor investiția – centrală fotovoltaică de 215 kW și pompe de căldură cu o putere de 48 kW – va asigura peste 92% din necesarul energetic”, a transmis Costel Fotea.

Proiectul include şi comuna Certeşti, unde vor fi instalate echipamente pentru producerea energiei verzi la mai multe obiective publice.

„În comuna Certești, primăria, școlile, căminele culturale, gospodăria de apă și stația de epurare vor fi dotate cu centrale fotovoltaice (65 kW) și pompe de căldură (208 kW) care vor acoperi aproape 75% din consumul de energie al acestor obiective”, a transmis preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.