În perioada 14-18 septembrie 2026, Ministerul Sănătății a achitat peste 69,4 milioane de lei pentru proiectele PNRR care au fost finalizate. Reprezentanții ministerului precizează că plățile efectuate susțin dotarea cu echipamente moderne, aducerea infrastructurii la standarde europene și îmbunătățirea serviciilor medicale oferite pacienților.

Fondurile au fost direcționate către mai multe domenii ale sistemului medical:

• Modernizarea ambulatoriilor → am păstrat investițiile în unitățile de asistență medicală ambulatorie și scopul: diagnostice rapide și tratamente fără spitalizare prelungită.
• Reducerea infecțiilor nosocomiale → am păstrat dotările cu echipamente și materiale de ultimă generație pentru siguranța în spitale.
• Infrastructură spitalicească nouă → am păstrat susținerea proiectelor majore de construcție și extindere.
• Îngrijire pentru cei mai vulnerabili → am păstrat finanțarea către secțiile de terapie intensivă pentru nou-născuți.
• Sănătate în comunitate → am păstrat decontările pentru Centrele Comunitare Integrate și cabinetele de planificare familială.

“Dezvoltarea sistemului medical din România rămâne o prioritate concretă, susținută prin plăți constante și investiții din fonduri europene”, transmite Ministerul Sănătății.

Deficitul global de lucrători din domeniul sănătății ar putea ajunge la 11,1 milioane de persoane până în 2030, în condițiile în care aproape unul din patru medici are deja peste 55 de ani și este așteptat să se pensioneze în următorul deceniu, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

În țările cu venituri ridicate, proporția medicilor care se apropie de vârsta pensionării urcă la aproape unul din trei.

Datele sunt prezentate în raportul „Conturile naționale ale forței de muncă din domeniul sănătății: nivelurile și tendințele forței de muncă din domeniul sănătății 2026”, primul dintr-o serie anuală a OMS care analizează nivelurile, evoluția și principalele provocări privind forța de muncă din sănătate la nivel mondial.

Raportul arată că, în ultimele două decenii, densitatea forței de muncă din domeniul sănătății — medici, personal medical și moașe, stomatologi și farmaciști — a crescut cu 52% la nivel global, de la 44,8 la 10.000 de locuitori în 2006 la 67,9 în 2025. În prezent, peste 70 de milioane de persoane lucrează în domeniul sănătății și al îngrijirii la nivel mondial.

Creșterea globală ascunde însă diferențe importante între regiuni. Densitatea medicilor este de 13 ori mai mare în Regiunea Europeană a OMS decât în Regiunea Africană, în timp ce pentru personalul medical și moașe diferența este de șase ori. OMS avertizează că deficitul de personal și distribuția inegală a acestuia limitează în continuare accesul la servicii esențiale de sănătate.

„În ciuda progreselor înregistrate în ceea ce privește producția forței de muncă și raportarea datelor, există în continuare deficite inegale și severe de lucrători în domeniul sănătății și al îngrijirii, iar densitatea lucrătorilor din domeniul sănătății rămâne puternic corelată cu venitul național”, a explicat Dr. Khassoum Diallo, șeful interimar al unității pentru politici și date privind forța de muncă din domeniul sănătății, în cadrul Academiei OMS. „Abordarea acestor inegalități este esențială pentru realizarea obiectivului Sănătate pentru toți.”

Îmbătrânirea personalului medical reprezintă una dintre temele centrale ale primului raport anual al OMS. Organizația atrage atenția că îmbătrânirea lucrătorilor din sănătate se suprapune cu îmbătrânirea populației, ceea ce poate amplifica presiunea asupra sistemelor sanitare: pe de o parte, o parte importantă a personalului se apropie de pensionare, iar pe de altă parte crește cererea de servicii medicale.

Pe baza celor mai recente date disponibile din 122 de țări, aproape unul din patru medici are peste 55 de ani și se va pensiona în următorii 10 ani. În statele cu venituri ridicate, proporția ajunge la aproape unul din trei. În același timp, OMS estimează că 67 de țări nu vor avea suficienți lucrători din domeniul sănătății pentru a răspunde nevoilor populației până în 2030.

„Îmbătrânirea este criza ascunsă a forței de muncă din domeniul sănătății care necesită atenție urgentă. Aceasta creează o presiune dublă asupra sistemelor de sănătate, în principal în țările cu venituri ridicate”, a subliniat Dr. Diallo. „Știm că date mai bune conduc la politici mai bune, iar aceste constatări întăresc importanța unor acțiuni axate pe viitor pentru a consolida planificarea, educația, ocuparea forței de muncă și retenția forței de muncă din domeniul sănătății.”

Raportul OMS notează și o îmbunătățire semnificativă a disponibilității datelor privind personalul medical. Peste 90% dintre statele membre ale OMS au raportat activ date privind forța de muncă din domeniul sănătății în 2025, iar disponibilitatea acestor informații a crescut de aproape 20 de ori de la lansarea Conturilor Naționale ale Forței de Muncă din Domeniul Sănătății (NHWA), în 2017.

OMS subliniază că datele sunt esențiale pentru planificarea necesarului de personal, a educației și formării profesionale, precum și pentru recrutarea și păstrarea lucrătorilor din domeniul sănătății.

„Investițiile în forța de muncă din domeniul sănătății și al îngrijirii sunt esențiale pentru consolidarea sistemelor de sănătate, protejarea securității sanitare și promovarea dezvoltării durabile”, a declarat Dr. Diallo.

Schimbul electronic și interoperabil de imagini medicale, rezultate de laborator și rapoarte de externare între România și celelalte state membre ale Uniunii Europene va fi dezvoltat prin proiectul european RO-MI-LR-DR, lansat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în calitate de coordonator.

Proiectul „Romanian Medical images, Laboratory results and Discharge reports” (RO-MI-LR-DR), cu numărul 101233656, este finanțat prin Programul EU4Health, în cadrul apelului EU4H-2024-DGA-MS-IBA-01, autoritatea finanțatoare fiind Agenția Executivă Europeană pentru Sănătate și Digital (HaDEA).

Proiectul se derulează până la 31 mai 2029, cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), în calitate de partener de implementare și, totodată, de entitate afiliată în cadrul grantului.

Obiectivul proiectului este dezvoltarea serviciilor necesare pentru schimbul electronic și interoperabil, la nivel transfrontalier, al imaginilor medicale, rezultatelor de laborator și biletelor de externare. Conectarea acestor categorii de date la infrastructura europeană de sănătate digitală urmărește să sprijine continuitatea îngrijirilor și accesul la informații medicale relevante atunci când cetățenii solicită și beneficiază de servicii medicale într-un alt stat membru.

„Prin RO-MI-LR-DR facem un pas concret către un sistem de sănătate în care informația medicală relevantă poate fi utilizată în siguranță dincolo de granițele naționale. Interoperabilitatea nu este doar un obiectiv tehnic, ci un instrument care poate sprijini continuitatea îngrijirilor și poate facilita accesul profesioniștilor din sănătate la datele necesare pentru acordarea serviciilor medicale. Pentru pacient, beneficiul urmărit este simplu: informația medicală să poată fi disponibilă, în condițiile cadrului legal aplicabil, acolo unde este nevoie de ea în Uniunea Europeană”, a declarat conf. univ. dr. Horațiu Remus Moldovan, președintele CNAS.

Serviciile vor fi dezvoltate prin Punctul național de contact pentru eHealth al României (NCPeH), care va fi implementat în cadrul proiectului „Romanian Patient Summary”. Acesta include pregătirea, implementarea, testarea și verificarea conformității noilor servicii, precum și activitățile necesare operaționalizării lor, astfel încât schimbul de date să se realizeze în condiții de securitate și interoperabilitate la nivel european.

Valoarea totală estimată a costurilor eligibile ale proiectului este de 999.935,33 euro, iar valoarea maximă a finanțării acordate de Uniunea Europeană este de 799.948,24 euro, reprezentând 80% din costurile eligibile.

Pentru CNAS, costurile eligibile sunt estimate la 501.850,33 euro, cu o contribuție maximă a Uniunii Europene de 401.480,25 euro. În cazul STS, costurile eligibile sunt estimate la 498.085,00 euro, iar contribuția maximă a Uniunii Europene este de 398.467,99 euro.

Prin implementarea proiectului, România își va consolida participarea la infrastructura europeană de sănătate digitală și va contribui la dezvoltarea unui schimb transfrontalier sigur și eficient de informații medicale, în beneficiul pacienților și al profesioniștilor din sistemul de sănătate.

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul EU4Health.

Un act medical sigur înseamnă, înainte de toate, decizii în care pacientul este prioritatea, consideră prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu, medic primar obstetrică-ginecologie și șef de clinică, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului, subliniind rolul profesionalismului, al atenției la detalii și al colaborării între membrii echipei medicale.

„Astăzi, de Ziua Mondială a Siguranței Pacientului, îmi reafirm convingerea că fiecare decizie medicală trebuie să aibă în centru siguranța pacientelor. Ca medic primar obstetrică-ginecologie și șef de clinică, știu că încrederea se construiește prin profesionalism, atenție la fiecare detaliu și o echipă care lucrează împreună pentru a oferi îngrijiri sigure fiecărei femei care ne trece pragul. Siguranța pacientelor nu este doar un obiectiv. Este o responsabilitate pe care o asumăm, în fiecare zi. Siguranța pacientelor nu este doar un obiectiv. Este o responsabilitate pe care o asumăm, în fiecare zi. Vă doresc multă sănătate!”, transmite prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu.

Pe 17 septembrie este marcată, în fiecare an, Ziua Mondială a Siguranței Pacientului, o inițiativă internațională prin care autoritățile, organizațiile și comunitățile sunt încurajate să acorde o atenție mai mare prevenirii incidentelor și reducerii riscurilor pentru pacienți în timpul actului medical, informează INSP.

Unul din 10 pacienți suferă prejudicii în timpul îngrijirilor medicale la nivel global, iar aproximativ jumătate dintre aceste prejudicii sunt considerate prevenibile. În cazul persoanelor care trăiesc cu boli netransmisibile, riscurile pot fi mai mari, în condițiile în care aceste afecțiuni necesită tratament, monitorizare și interacțiuni frecvente cu sistemele de sănătate.

În 2026, evenimentul se desfășoară sub sloganul „Îngrijiri sigure pe tot parcursul vieții!” și se concentrează pe îngrijirile sigure pentru persoanele care trăiesc cu boli netransmisibile.

Bolile netransmisibile sunt afecțiuni de lungă durată, precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul și bolile respiratorii cronice. Acestea pot afecta persoane de toate vârstele și necesită adesea îngrijire continuă pe tot parcursul vieții.

Persoanele cu boli netransmisibile beneficiază de îngrijiri în contexte medicale diferite și pe perioade îndelungate. Din acest motiv, pot exista mai multe puncte în care apar riscuri pentru siguranța pacientului, de la prevenție și diagnostic până la tratament, managementul pe termen lung și autoîngrijire.

Riscurile sunt influențate atât de complexitatea bolii și a îngrijirilor necesare, cât și de provocările sistemelor de sănătate și de factorii determinanți ai stării de sănătate.

Îmbunătățirea siguranței în îngrijirea persoanelor cu boli netransmisibile presupune identificarea și reducerea riscurilor asociate complexității îngrijirilor, consolidarea sistemelor de sănătate, cu accent pe asistența medicală primară, precum și abordarea factorilor care pot crește riscul de complicații.

În pregătirea campaniei globale de comunicare, Organizația Mondială a Sănătății a consultat, la începutul lunii martie 2026, un grup de 12 experți reprezentând toate regiunile OMS. Printre concluziile consultării s-au numărat necesitatea recunoașterii persoanelor care trăiesc cu boli netransmisibile ca parteneri în îngrijire și importanța promovării siguranței nu doar în cadrul serviciilor de sănătate, ci și în viața de zi cu zi.

Obiectivele Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului 2026

Campania din acest an urmărește creșterea gradului de conștientizare cu privire la provocările privind siguranța pacienților cu boli netransmisibile, implicarea pacienților și a comunităților în identificarea riscurilor și dezvoltarea unor soluții, precum și integrarea principiilor siguranței pacientului în politicile și programele referitoare la bolile netransmisibile.

Ziua Mondială a Siguranței Pacientului 2026 își propune: :

• Creșterea gradului de conștientizare la nivel mondial cu privire la provocările legate de siguranța pacienților cu boli netransmisibile pe întreg parcursul îngrijirii, printr-o abordare axată pe asistența medicală primară și ținând cont de factorii legați de boală, de provocările sistemului de sănătate și de determinanții sănătății care pot crește riscul de prejudicii.
• Promovarea implicării reale și semnificative a persoanelor care trăiesc cu boli netransmisibile și a comunităților în identificarea riscurilor pentru siguranță și în elaborarea în comun a soluțiilor împreună cu profesioniștii din domeniul sănătății, liderii organizaționali și factorii de decizie.
• Încurajarea integrării principiilor siguranței pacientului în legislația, politicile, strategiile și programele referitoare la bolile netransmisibile, cu accent pe consolidarea sistemelor de sănătate orientate către asistența medicală primară.

În jurul datei de 17 septembrie 2026 vor avea loc, la nivel global, activități dedicate acestei zile, printre care campanii de informare și conștientizare, dialoguri privind politicile publice, evenimente tehnice și inițiative conduse de comunități.

De asemenea, mai multe obiective importante și spații publice vor fi iluminate în portocaliu, ca simbol al solidarității globale și al angajamentului pentru o îngrijire mai sigură.

„Prin intermediul acestor acțiuni se dorește creșterea gradului de conștientizare la nivel global cu privire la provocările legate de siguranța pacienților cu boli netransmisibile pe întregul spectru al îngrijirii medicale, printr-o abordare axată pe asistența medicală primară, ținând seama în același timp de factorii legați de boală, de provocările sistemului de sănătate și de factorii determinanți ai sănătății care pot spori riscul de complicații”, transmit reprezentanții INSP.

Ministerul Sănătății a identificat fondurile necesare pentru menținerea funcționării sistemului sanitar până la sfârșitul lunii octombrie, fiind vorba despre 98 de milioane de lei, a anunțat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

„În luna septembrie am redistribuit 21,5 milioane lei pentru a asigura funcționarea unităților de primiri urgență, de asemenea, o redirecționat 20 de milioane de lei pentru funcționarea serviciului de Ambulanță Județene, astfel încât până la sfârșitul acestei luni, să fim în regulă cu finanțarea acestora. Încontinuu, în acest mandat, în anumite perioade, am găsit soluții interne din bugetul Ministerului Sănătății pentru a rezolva problemele care apăruseră. Pentru luna octombrie am găsit o soluție de avarie, dar nu aceasta este normalitatea după care trebuie să funcționeze sistemul de sănătate. Soluțiile de avarii sunt soluții temporare care rezolvă o situație, dar nu rezolvă situația pe termen lung”, a declarat Cseke Attila.

„Astăzi avem un deficit de aproximativ 100 de milioane de lei pentru că ar trebui să găsim soluții, mai exact 98 de milioane de lei sunt banii necesari pentru a funcționa sistemul sanitar, pentru salarii, pentru cheltuieli materiale, pentru serviciile de ambulanțe, pentru unitățile de primiri urgență”, a mai adăugat ministrul interimar.

Suma necesară este împărțită astfel:

• 36 de milioane de lei pentru salariile care trebuie plătite pentru angajați UPU-urilor din subordinea Ministerului Sănătății;
• 20 de milioane de lei pentru cheltuieli materiale la aceste unități de primiri urgență din subordinea spitalelor Ministerului Sănătății;
• 30 de milioane de lei pentru a asigura cheltuielile materiale la unitățile de primiri urgență la spitalele din subordinea unităților administrativ-teritoriale;
• 12 milioane de lei pentru cheltuieli materiale necesare funcționării serviciilor de ambulanță.

„În total, 98 de milioane lei pentru care s-a găsit o soluție internă în bugetul Ministerului Sănătății, astfel încât să relocăm de la alte domenii și alte programe care erau acoperite și pentru luna decembrie. Vom reloca 56 de milioane lei de la programele Ministerului Sănătății pentru a asigura plata salariilor și cheltuielilor materialelor la UPU din spitalele Ministerului Sănătății. Vom reloca încă 42 de milioane pentru fondul pentru cheltuieli materiale din UPU ale spitalelor și pentru funcționarea și cheltuielile materiale de la Serviciile de Ambulanță Județene”, a declarat Cseke Attila.

Fondurile vor fi realocate de la mai multe programe ale Ministerului Sănătății.

„Pentru acest lucru, ca să fiu total deschis cu dumneavoastră, înseamnă că vom lua bani de la următoarele programe: de la programul HIV SIDA, 26 de milioane lei, de la programul de securitate transfuzionale, 7 milioane lei, de la programul mama și copilul, 3 milioane lei”, a afirmat ministrul interimar.

„Și așa cum v-am spus, soluțiile sunt temporare și de avarie. Acest lucru înseamnă că de la aceste programe care aveau acoperire în luna decembrie, ca și finanțare pentru luna decembrie, va trebui găsită o soluție. Important pentru noi este să asigurăm pe luna octombrie, pe tot segmentul sanitar”, a mai spus Cseke Attila.

Pentru cele 42 de milioane de lei destinate cheltuielilor materiale la UPU din spitalele aflate în subordinea unităților administrativ-teritoriale și la serviciile de ambulanță, vor fi realocate resurse din fondul de salarii al medicilor rezidenți.

„În ce privește cele 42 de milioane lei care vor merge pentru chestiile materiale la UPU. spitale. UAT-uri și la Serviciul de Ambulanță, resurse financiare vor fi realocate din fondul de salarii ale medicilor rezidenți, care, la fel, înseamnă că în luna decembrie va trebui pentru luna decembrie va trebui reîntregită, astfel încât să fie asigurat acest fond de salarii”, a explicat ministrul interimar.

Cseke Attila a subliniat că soluția identificată acoperă necesarul doar pe termen scurt.

„Este o soluție care rezolvă pe termen scurt până la sfârșitul lunii octombrie, dar accentuez, se rezolvă până la sfârșitul lunii octombrie”, a declarat ministrul interimar al Sănătății.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București este inclusă în ediția 2026 a clasamentului Shanghai Global Ranking of Academic Subjects, cu Medicină Clinică în intervalul 201–300 și Sănătate Publică în intervalul 401–500.

Universitatea își păstrează astfel pozițiile ocupate în ediția precedentă a clasamentului, care evaluează universități din întreaga lume în funcție de performanța academică și de rezultatele în cercetare.

Aceasta este singura instituție de învățământ superior din România prezentă în domeniile Medicină Clinică și Sănătate Publică, precum și în domeniul general Științe Medicale, potrivit ediției 2026 a clasamentului.

„Menținerea Universității noastre în prestigiosul clasament internațional Shanghai Global Ranking of Academic Subjects 2026, în domeniile Clinical Medicine și Public Health, precum și prezența în domeniul general Medical Sciences reprezintă o confirmare a direcției pe care comunitatea academică a UMF «Carol Davila» o urmează cu responsabilitate și perseverență. Această recunoaștere internațională reflectă calitatea actului educațional, performanța cercetării și implicarea cadrelor didactice, cercetătorilor, studenților și doctoranzilor care contribuie, zi de zi, la consolidarea prestigiului universității noastre”, a declarat Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Prezentă în clasamentul GRAS încă din 2017, UMF „Carol Davila” își continuă participarea în clasamentul internațional prin rezultatele obținute în educație și cercetare, potrivit universității.

Ediția 2026 a Shanghai GRAS evaluează performanța universităților din întreaga lume în 57 de subdomenii academice, pe baza unor indicatori care includ performanța și impactul cercetării, colaborările internaționale, publicațiile de înaltă vizibilitate și recunoașterea academică la nivel global.

Un nou echipament medical este utilizat în intervențiile chirurgicale pentru cancer pulmonar la Galați. Electrocauterul cu coagulare cu plasmă de argon permite controlul rapid și precis al sângerărilor, precum și tratarea țesuturilor în timpul operațiilor, potrivit informațiilor transmise de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Secția de Chirurgie Toracică a Spitalului Județean Galați, unde sunt tratate cazuri complexe de cancer pulmonar, cancer esofagian și alte tumori ale organelor interne, a fost dotată cu un electrocauter cu coagulare cu plasmă de argon, un echipament medical avansat care contribuie la oprirea rapidă și controlată a sângerărilor și la tratarea precisă a țesuturilor în timpul intervențiilor chirurgicale.

Pentru pacienți, utilizarea echipamentului înseamnă mai multă siguranță în timpul operațiilor și un timp de vindecare mai scurt, iar pentru medici, un instrument modern care le permite să lucreze cu mai multă precizie.

„Pentru pacienți, acest lucru înseamnă mai multă siguranță în timpul operațiilor și un timp de vindecare mai scurt, iar pentru medici, un instrument modern care le permite să lucreze cu mai multă precizie”, a precizat Costel Fotea.

Noul echipament permite coagularea precisă și controlată, inclusiv fără contact direct cu țesutul, contribuie la reducerea sângerărilor și la creșterea siguranței intervențiilor chirurgicale, poate fi utilizat în intervenții minim invazive și oncologice și contribuie la reducerea fumului și vaporilor produși în timpul intervențiilor, îmbunătățind vizibilitatea în timpul operațiilor și condițiile de lucru pentru echipa medicală.

Achiziționarea electrocauterului cu plasmă de argon face parte dintr-un proiect mai amplu al Consiliului Județean, în valoare de 25 de milioane de lei, derulat prin Programul Sănătate.

„Prin acest proiect, Spitalul Județean Galați a fost și este în continuare dotat cu aparatură medicală de ultimă generație, cu un obiectiv clar: să dezvoltăm capacitatea de diagnostic și tratament și să avem, la Galați, un Centru regional de excelență în tratarea cancerului”, a mai transmis Costel Fotea.

Aproape 4.300 de burse sociale, în valoare de peste 3,9 milioane de lei, au fost acordate de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București unui număr de 850 de studenți, printr-un program finanțat din fonduri europene.

La nivel național, până în iulie 2026, măsura a sprijinit peste 36.000 de studenți din medii și grupuri dezavantajate, prin burse acordate lunar, în cuantum întreg. Sumele alocate au ajuns la aproape 157 de milioane de lei.

UMF „Carol Davila” s-a numărat printre cele 44 de instituții de învățământ superior implicate în acordarea acestor burse sociale.

Pe lângă sprijinul financiar, studenții au avut acces la webinare pe teme precum învățarea eficientă, gestionarea stresului și a timpului, drepturile studenților și pregătirea pentru finalizarea studiilor.

În urma acestor webinare au fost elaborate ghiduri practice care pot fi consultate de studenți pe site-ul proiectului.

Activitatea face parte din proiectul „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar”, cod SMIS 322473, derulat de UEFISCDI în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării.

Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European+ prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027 și din bugetul național.

În prima zi a acțiunii de screening desfășurate în Ilfov, peste 100 de persoane au avut acces la testări gratuite pentru identificarea bolilor hepatice și depistarea cancerului colorectal. Programul a fost derulat în satul Tânganu, din Cernica, și la Spitalul „Eftimie Diamandescu” din Bălăceanca.

Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a declarat că locuitorii au beneficiat de evaluare medicală, analize de sânge pentru depistarea precoce a bolilor hepatice cronice și de testul FIT pentru cancer colorectal.

„Ilfovenii au venit de la primele ore la dispensarul din Tânganu – au beneficiat de evaluare medicală, analize de sânge pentru depistarea precoce a bolilor hepatice cronice, testul FIT pentru cancer colorectal, care găsește urme de sânge nevăzute cu ochiul liber, adesea înainte să apară vreun simptom. Începem, astfel, o serie de astfel de noi proiecte în Ilfov, din localitate în localitate. Un diagnostic pus din timp face diferența – multe dintre aceste afecțiuni pot fi tratate eficient dacă sunt depistate înainte să dea semne.Colegii mei din județ, primarul localității Cernica, Gelu Apostol, echipa medicală a spitalului Eftimie Diamandescu „Bălăceanca”, doctorul Marius Condruț și managerul Stoica Tănase, au fost alături de cetățenii din Tânganu și Bălăceanca și i-au îndrumat.”, a declarat Hubert Thuma.

Consiliul Județean Ilfov susține accesul gratuit al ilfovenilor la inițiativele de prevenție și screening derulate în județ. Programele sunt dedicate persoanelor care au minimum 18 ani și locuiesc în București-Ilfov.