Extinderea serviciilor stomatologice decontate este considerată de FEPAM – Federația Patronatelor Antreprenorilor din Domeniul Medical o măsură necesară pentru îmbunătățirea accesului la îngrijire, prin actualizarea tarifelor și includerea tratamentelor efectuate sub sedare sau anestezie generală pentru copii și persoane cu dizabilități.

Organizația avertizează însă că măsura trebuie însoțită de o creștere reală a bugetului alocat, pentru ca pacienții să poată beneficia efectiv de serviciile decontate.

„Însă orice extindere a pachetului de servicii trebuie să fie însoțită de o creștere reală a bugetului alocat. În caz contrar, aceeași resursă financiară va trebui împărțită între mai multe servicii și mai mulți furnizori, ceea ce înseamnă că fondurile disponibile se vor epuiza mai repede, iar accesul pacienților la tratamente decontate riscă să devină și mai limitat”, transmite Federatia Patronatelor Antreprenorilor din Domeniul Medical.

„Dezvoltarea serviciilor stomatologice din spitalele publice nu trebuie realizată în detrimentul cabinetelor care asigură deja asistența stomatologică în comunități, în special în mediul rural și în orașele mici, unde accesul la servicii medicale este deja redus”, atrage atenția FEPAM.

Totodată, organizația subliniază că este necesar ca regulile de finanțare să respecte principiul echității între furnizorii publici și cei privați, astfel încât sistemul să funcționeze în beneficiul pacienților și să asigure sustenabilitatea tuturor celor care contribuie la furnizarea serviciilor medicale.

FEPAM afirmă că susține dezvoltarea accesului la servicii stomatologice, însă consideră că aceasta trebuie construită pe baza unei finanțări adecvate, a transparenței și a unui dialog real cu profesioniștii din domeniu.

„Extinderea drepturilor pacienților trebuie să însemne și posibilitatea reală de a beneficia de ele”, subliniază Federatia Patronatelor Antreprenorilor din Domeniul Medical.

Infecția cu rotavirus, cunoscută și sub denumirea de rotaviroză, este o boală digestivă cu grad ridicat de contagiozitate și reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale episoadelor severe de gastroenterită acută și ale deshidratării în rândul sugarilor și copiilor mici, potrivit Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc.

Dr. Susányi Ervin József, medic specialist boli infecțioase în cadrul Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc, a centralizat principalele informații despre această afecțiune și atrage atenția că boala debutează brusc, de obicei la 1-3 zile de la expunerea la virus, și include:

• diaree apoasă severă (poate dura între 3 și 8 zile)
• vărsături repetate (care adesea preced diareea)
• febră ridicată (care poate ajunge până la 40°C)
• dureri abdominale și crampe puternice

Semnele de deshidratare sunt: letargie, plâns fără lacrimi, gura uscată, lipsa urinării timp de câteva ore, potrivit informațiilor transmise de Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc.

Virusul se transmite extrem de ușor pe cale fecal-orală (mâini murdare, obiecte, jucării sau alimente contaminate).

Nu există un tratament antiviral specific pentru rotaviroză. Terapia se concentrează pe prevenirea deshidratării. Administrarea de antibiotice nu este indicată în mod obișnuit.

Este necesar un consult medical de urgență în cazul apariției următoarelor semne:

• cantitate redusă de urină
• gură uscată
• plâns fără lacrimi
• ochi înfundați
• somnolență accentuată
• imposibilitatea de a consuma lichide

Cea mai eficientă metodă de protecție este #vaccinareaantirotavirus. Este un vaccin oral (picături), administrat în primele luni de viață ale bebelușului (de obicei în 2 sau 3 doze, înainte de vârsta de 6 sau 8 luni, în funcție de producător), transmite Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc.

Igiena riguroasă a mâinilor ajută, dar nu poate preveni complet răspândirea virusului fără vaccinare, mai precizează unitatea medicală.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) transmite că varianta stabilită alături de Federaţia SANITAS şi Ministerul Sănătăţii pentru revizuirea regulilor de salarizare aplicabile personalului medical reprezintă nivelul minim necesar pentru ca proiectul să fie considerat acceptabil de către angajaţii din sectorul sanitar.

FSSR susţine că transpunerea fidelă a soluţiilor stabilite în urma negocierilor este esenţială şi avertizează că refuzul preluării acestora ar însemna eşecul dialogului social şi ar putea conduce la acţiuni sindicale de protest.

Potrivit organizaţiei sindicale, vineri, 31 iulie 2026, cu activitatea tehnică prelungită şi în ziua de sâmbătă, 1 august, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România, Federaţia SANITAS şi Ministerul Sănătăţii au lucrat la identificarea unei variante comune pentru componenta de salarizare aplicabilă sectorului sanitar. Propunerile rezultate au fost transmise sâmbătă seara Ministerului Muncii, instituţia care asigură coordonarea tehnică a proiectului.

FSSR precizează că această înţelegere schimbă cadrul dezbaterii privind salarizarea din sănătate, deoarece cele două federaţii reprezentative la nivel de sector au ajuns la un pachet comun de soluţii elaborat împreună cu Ministerul Sănătăţii.

„Poziția FSSR este fără echivoc: susținem numai transpunerea integrală și fidelă a acestei arhitecturi, urmată de verificarea impactului asupra venitului total al fiecărui angajat. Nu acordăm un cec în alb niciunui inițiator și nu declarăm proiectul definitiv înainte ca forma actualizată să fie publicată”, transmite Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România.

Ce conţine forma convenită

Potrivit FSSR, varianta comună dezvoltă modelul negociat în anul 2023 şi urmăreşte reflectarea diferenţelor dintre unităţi sanitare, locuri de muncă, niveluri de risc şi contribuţia la continuitatea serviciilor medicale printr-o combinaţie între salarii de bază şi drepturi suplimentare.

Federaţia precizează că nu este vorba despre o simplă modificare de procente, ci despre o restructurare a salarizării în sănătate, bazată pe următoarele repere:

1. Coeficienți diferențiați pe categorii de unități sanitare. Față de Legea-cadru nr. 153/2017, care operează cu o diferențiere limitată (ambulanță, unități clinice și unități neclinice) forma convenită introduce o clasificare mai detaliată. Scopul este ca salariul de bază să reflecte mai bine rolul unității în sistemul național de sănătate, complexitatea serviciilor și responsabilitatea asociată.
2. Coeficienți diferențiați pe categorii de locuri de muncă. În interiorul fiecărei categorii de unități, coeficienții sunt diferențiați suplimentar după locul de muncă. Astfel, o parte din diferențele care astăzi sunt lăsate aproape exclusiv sporurilor este mutată într-o componentă mai stabilă și mai predictibilă – salariul de bază – în condițiile în care plafoanele maximale pentru sporurile aferente condițiilor de muncă au scăzut.
3. Transferarea unei părți a recompensei pentru condiții în salariul de bază. În condițiile în care plafoanele nominale ale sporurilor pentru condiții de muncă ar scădea (de exemplu, plafonul maxim posibil de 85% ar deveni 60% în varianta convenită), diferențierea suplimentară a salariilor de bază ar recupera o parte importantă din suma transferată. Efectul trebuie judecat asupra venitului total, nu prin compararea izolată a procentelor aferente sporurilor.
4. Limite minime garantate pentru sporurile de condiții de muncă. Este una dintre liniile roșii susținute constant de FSSR, obținută la negocierile anterioare și preluată în forma finală comună. Înscrierea intervalelor minime în lege protejează dreptul împotriva acordării pur simbolice și împotriva repetării situațiilor apărute în 2018, când unele sporuri au putut coborî la 1%.
5. Reașezarea recompensei pentru continuitate. Forma convenită crește semnificativ plata pentru contribuția la funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale, inclusiv procentul aferent tarifului orar suplimentar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală și plata gărzilor.

Ce efecte ar avea forma convenită asupra veniturilor salariale

FSSR precizează că impactul asupra veniturilor individuale depinde de categoria unităţii sanitare, locul de muncă, coeficientul aplicabil, sporul stabilit în limitele prevăzute de lege, programul de lucru şi regulile viitorului Regulament de sporuri. Federaţia subliniază că trebuie făcută diferenţa între diminuarea unei componente salariale şi evoluţia venitului total.

În privinţa angajaţilor care ar fi cei mai afectaţi de forma iniţială a proiectului de lege, FSSR prezintă următoarele situaţii:

a) Angajații din intervalul actual de spor pentru condiții de muncă 55%–85%

Scenariul-limită de risc privește angajații care îndeplinesc cumulativ trei condiții: au în prezent un spor nominal din intervalul 55%–85%, beneficiază de plafonul maxim de 85%, iar procentul real al sporului( suma efectivă raportată la salariul de bază aflat în plată — depășește 70%). Lor le sunt aplicabile următoarele situații:

a.1) În scenariul prudent, în care viitorul spor ar fi acordat la nivelul minim al intervalului, suma aferentă sporului pentru condiții poate scădea. Simulările utilizate în negociere indică însă compensarea acestei reduceri prin creșterea salariului de bază.

a.2) În scenariul acordării viitorului spor la nivelul maxim, suma aferentă condițiilor de muncă ar crește pentru angajații din primele două categorii de unități sanitare.

FSSR precizează că această concluzie nu trebuie aplicată automat tuturor angajaţilor, deoarece rezultatul individual va putea fi stabilit doar după publicarea formei finale a textului de lege, a grilelor şi a Regulamentului de sporuri.

b) Angajații care ar putea pierde încadrarea la sporul pentru condiții de muncă

În ipoteza de risc maxim a proiectului, aproximativ 30% dintre angajați ar putea pierde actuala încadrare la un spor pentru condiții, dacă Regulamentul de sporuri nu va corecta lista şi criteriile.

Pentru angajaţii care, în acelaşi timp, nu intră într-o categorie de unitate sau de loc de muncă ce determină creşterea salariului de bază, majorarea venitului salarial ar putea rămâne limitată la aproximativ 10%.

FSSR arată că orice evoluţie favorabilă faţă de acest scenariu, precum păstrarea încadrării, aplicarea unui coeficient superior sau acordarea unui nivel mai mare al sporului, ar genera o creştere salarială mai mare.

c) Angajații expuși riscului scăderii veniturilor salariale scăderii

Federaţia arată că sumele tranzitorii sau compensatorii nu protejează automat toate componentele variabile ale venitului, în special cele legate de ture, gărzi, muncă de noapte şi activitatea desfăşurată în zilele libere.

Potrivit FSSR, protecţia nu putea fi lăsată exclusiv mecanismului compensatoriu.

Forma convenită majorează recompensa pentru lucrul în zilele de repaus şi de sărbătoare legală, reducând riscul unei pierderi necompensate. De asemenea, a fost prevăzută includerea, prin arhitectura viitorului Regulament de sporuri, a angajaților aflați în situația drepturilor menținute în „cuantum”, astfel încât această categorie să nu rămână în afara protecției.

Aceasta este condiția minimă, nu forma ideală

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” transmite că forma comună nu rezolvă automat toate problemele sistemului şi nu înlocuieşte analiza de impact, însă reprezintă un prag minim acceptabil deoarece modifică arhitectura salarizării în direcţia susţinută de organizaţie.

Potrivit FSSR, principalele elemente sunt diferenţierea mai mare a salariilor de bază, stabilirea unor limite minime garantate pentru condiţiile de muncă, o recompensare mai bună a continuităţii serviciilor medicale şi reducerea dependenţei de sumele compensatorii.

„Testul final pentru FSSR nu-l reprezintă cifra dintr-o grilă izolată, ci venitul total real de pe fluturaș, compus din salariu de bază, condiții, ture, noapte, gărzi și munca în zilele libere și comparat înainte și după aplicarea acestei legi”, transmite federaţia.

Ce urmează şi cine trebuie să răspundă

FSSR precizează că forma convenită a fost transmisă Ministerului Muncii şi solicită preluarea integrală a acesteia în varianta tehnică actualizată, precum şi asumarea ei de către instituţia sau actorii politici care vor iniţia proiectul.

În cazul în care procedura va fi una parlamentară, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” anunţă că va solicita partidelor şi parlamentarilor transformarea soluţiei comune în amendamente şi exprimarea publică a susţinerii.

• Ministerului Muncii îi solicităm să publice forma consolidată și să indice transparent, punct cu punct, ce a preluat din propunerea comună.
• Ministerului Sănătății îi solicităm să apere soluțiile pe care le-a convenit cu partenerii sociali și să nu accepte diluarea lor în circuitul tehnic sau politic.
• Partidelor și parlamentarilor le solicităm să susțină pachetul ca întreg, nu să selecteze doar componentele convenabile, lăsând neprotejate alte categorii profesionale.
• Angajaților din Sănătate le solicităm să apere public această formă minimă, să ceară răspunsuri nominale decidenților și să susțină acțiunile sindicale și civice legale necesare pentru transpunerea ei.

Dacă soluţia comună este refuzată, protestul devine apărarea unui rezultat concret

FSSR susţine că, faţă de etapa anterioară, natura posibilului conflict se schimbă, deoarece acţiunea nu mai vizează doar respingerea unui proiect considerat nesatisfăcător, ci apărarea unei variante concrete care ar putea creşte echitatea salarizării şi ar produce creşteri reale pentru un număr semnificativ de angajaţi.

Organizaţia sindicală avertizează că, în cazul în care autorităţile nu vor transpune soluţiile convenite de Ministerul Sănătăţii şi cele două federaţii reprezentative, responsabilitatea eşecului dialogului social va reveni acestora.

FSSR precizează că eventualele acţiuni de protest desfăşurate în condiţiile legii ar avea ca scop apărarea acestui prag minim, iar deciziile privind formele de acţiune vor fi stabilite prin structurile statutare ale organizaţiei.

„Cea mai puternică garanție pentru preluarea restructurărilor negociate este susținerea lor de către angajații din sănătate. Poziționările publice în favoarea formei convenite în partea privitoare la Sănătate îi sporesc șansele de a fi transpusă, asumată și adoptată”, transmite Federaţia „Solidaritatea Sanitară”.

Ministerul Sănătăţii pune în aplicare planurile de intervenţie pentru perioadele cu temperaturi ridicate şi cere direcţiilor de sănătate publică, serviciilor de ambulanţă şi unităţilor de primiri urgenţe (UPU) să adopte măsurile prevăzute, în vederea limitării efectelor caniculei asupra sănătăţii populaţiei.

Principalele măsuri stabilite de Ministerul Sănătăţii:

• Alertarea și suplimentarea echipajelor de ambulanță acolo unde numărul solicitărilor este în creștere.
• Verificarea condițiilor de asigurare a asistenței medicale în unitățile sanitare, inclusiv a stocurilor de medicamente de urgență, în special a celor destinate tratării afecțiunilor determinate sau agravate de caniculă, precum și a resurselor umane.
• Colaborare cu autoritățile locale pentru amenajarea punctelor de distribuire a apei potabile și de acordare a asistenței populației în spațiile publice.
• Intensificarea controalelor igienico-sanitare în unitățile cu profil alimentar și în taberele școlare.

Recomandări pentru populaţie:

• Hidratați-vă corespunzător.
• Evitați expunerea prelungită la soare, în special în intervalele cu temperaturi maxime.
• Limitați activitățile fizice intense desfășurate în aer liber.
• Acordați o atenție deosebită copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu afecțiuni cronice.

“Un gest simplu, precum consumul regulat de apă și evitarea expunerii prelungite la căldură, poate preveni probleme grave de sănătate. Aveți grijă de voi și de cei din jur!”, atrage atenția Ministerul Sănătății.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România informează că, alături de Federația „Sanitas” și Ministerul Sănătății, a ajuns la o serie de propuneri comune pentru revizuirea cadrului de salarizare aplicabil angajaților din sistemul sanitar. Varianta convenită în urma discuțiilor desfășurate la 31 iulie și 1 august 2026 a fost înaintată Ministerului Muncii și urmează să fie susținută în etapa de elaborare și adoptare a actului normativ.

Potrivit federației, modificările convenite sunt construite pe logica variantei proiectului de lege a salarizării negociat în anul 2023, vizând nu doar corectarea unor prevederi, ci schimbarea structurii salarizării pentru angajații din sectorul Sănătate.

I. Principalele modificări structurale propuse

1. Diferențierea coeficienților de salarizare pe categorii de unități sanitare, suplimentar și mai detaliat față de forma existentă în Legea nr. 153/2017, care diferenția unitățile doar pe categoriile: Ambulanță, clinic și „neclinic”. Potrivit Federației „Solidaritatea Sanitară”, intenția este creșterea gradului de adecvare a salarizării în funcție de rolul jucat de unitățile sanitare în cadrul sistemului național de sănătate.
2. Diferențierea coeficienților de salarizare pe categorii de locuri de muncă, suplimentar față de prevederile existente în Legea nr. 153/2017, separat pe categoriile de unități sanitare menționate anterior.
3. Introducerea unei părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariile de bază. Federația precizează că, deși, per ansamblu, sporurile pentru condițiile de muncă ar urma să scadă în proiectul de lege – spre exemplu, limita maximă posibilă de 85% ar scădea la 60% în varianta convenită –, diferențierea suplimentară a salariilor de bază ar recupera o bună parte din sumele aferente acestor sporuri.
4. Introducerea limitelor minime pentru sporurile pentru condițiile de muncă, măsură câștigată de Federația „Solidaritatea Sanitară” în negocierile anterioare și introdusă în forma finală convenită. Federația susține că menționarea acestor limite în lege oferă o formă de protecție împotriva unor situații precum cea apărută în anul 2018, când unele sporuri au ajuns la nivelul de 1%.
5. Reașezarea recompensei pentru contribuția la asigurarea continuității, prin creșterea semnificativă a acesteia.

II. Efectele asupra sporurilor pentru condițiile de muncă

Federația „Solidaritatea Sanitară” precizează că varianta negociată ar putea avea următoarele efecte, prezentate în câteva scenarii-limită:

• Scăderea sumelor corespunzătoare acestor sporuri pentru:

Categoria I: angajații aflați în următoarele condiții cumulative:

• Sunt situați acum în intervalul 55%-85%.
• Beneficiază de nivelul maxim al acestui spor (85%).
• Au procentul real al acestui spor (calculat prin raportarea sumelor la salariul de bază în plată) la peste 70%.

Federația precizează că scenariul de risc a luat în considerare acordarea sporului minim în viitor, iar în acest caz pierderea ar fi compensată de creșterea salariului de bază.

În scenariul menținerii sporului la nivel maxim, suma aferentă sporurilor pentru condiții de muncă ar crește pentru angajații din primele două categorii de unități sanitare.

Categoria II: angajații care pierd sporul pentru condiții de muncă (aproximativ 30% în ipoteza proiectului de lege, presupunând că nu ar interveni corecțiile gândite prin Regulamentul de sporuri) și nu intră într-o categorie de unități și/sau locuri de muncă cu factor de creștere a salariului de bază.

Aceștia ar avea o creștere a veniturilor salariale limitată la 10%, potrivit scenariului de risc maxim prezentat de federație. Orice abatere de la acest scenariu ar genera o creștere salarială mai mare.

III. Măsuri pentru protecția împotriva riscului de scădere a veniturilor

Federația arată că protecția împotriva riscului de diminuare a veniturilor, în cazul drepturilor salariale care nu ar beneficia de compensare, a fost gândită prin:

• Creșterea procentului aferent tarifului orar suplimentar pentru lucrul în zilele libere și de sărbătoare legală.
• Introducerea într-o categorie de spor a angajaților care beneficiază de „cuantum”.

Federația „Solidaritatea Sanitară” precizează că această formă nu este definitivă sau garantată. Conținutul convenit a fost transmis sâmbătă seara inițiatorilor proiectului, respectiv instituției care asigură secretariatul tehnic – Ministerul Muncii.

Organizația sindicală anunță că va continua demersurile pentru preluarea modificărilor convenite atât la nivel instituțional, cât și în Parlament, în cazul în care proiectul de lege va fi depus sau asumat de un parlamentar ori de un grup parlamentar.

Potrivit Federației „Solidaritatea Sanitară”, singura garanție pentru preluarea acestor restructurări o reprezintă susținerea lor de către angajații din sănătate.

FSSR consideră că forma negociată reprezintă o schimbare de abordare, întrucât demersul nu urmărește respingerea unor măsuri, ci apărarea unei variante de proiect care ar putea crește echitatea salarizării în sănătate și ar asigura creșteri salariale reale.

Federația „Solidaritatea Sanitară” mai precizează că a solicitat aplicarea acestor reguli de salarizare în sănătate încă din anul 2024, protestele organizate în acel an având ca principală revendicare această modificare.

La Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” funcționează deja un sistem de programare online pentru consultațiile din ambulatoriu, iar experiența acumulată în utilizarea acestuia demonstrează atât avantajele digitalizării, cât și provocările care trebuie gestionate pentru ca pacienții să beneficieze de servicii medicale cât mai eficiente, a subliniat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, comandantul unității medicale, în cadrul conferinţei „Prezentarea Platformei Digitale Naţionale «E-Sănătatea Mea» şi a modului de consultaţii şi analize decontate de CNAS”.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, comandantul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, a explicat că platformele de programare online reprezintă un pas important în modernizarea sistemului medical, însă succesul lor depinde de modul în care sunt organizate și integrate în activitatea spitalelor.

„Aceste platforme permit programarea pentru consultații în ambulatoriu, nu pentru spitalizare de zi sau internare continuă. Acesta este un aspect foarte important”, a subliniat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță a precizat că spitalele trebuie să stabilească intervalul de timp pentru care deschid programările, iar experiența arată că planificarea pe termen foarte lung este dificilă, deoarece pot interveni modificări în programul medicilor, precum concedii medicale sau alte situații neprevăzute, care impun reprogramarea pacienților.

Comandantul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” consideră că platformele digitale trebuie completate de un sistem de tip call-center, care să confirme în prealabil prezența pacienților la consultații.

„Consider că această platformă va aduce beneficii importante pacienților dacă va fi completată de un sistem de tip call-center, gestionat de asistenta de cabinet, de medic sau de personalul de la registratură, care să confirme în prealabil prezența pacienților la consultații”, a explicat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Un alt element pe care îl consideră esențial este introducerea listelor de așteptare.

„Dacă un pacient dorește în mod special o consultație la un anumit medic, iar toate locurile disponibile sunt ocupate pentru următoarele două luni, ar trebui să poată opta pentru înscrierea pe lista de așteptare. În momentul în care apare un loc liber, pacientul să fie notificat automat”, a precizat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Acesta a atras atenția și asupra faptului că spitalele sau furnizorii de servicii medicale utilizează simultan mai multe modalități de programare – online, telefonic și prin e-mail.

„Dacă toate locurile sunt ocupate prin platforma online, operatorul din call-center nu mai poate face o altă programare pe același interval. În același timp, există situații în care pacientul programat nu se prezintă, iar acel loc rămâne neutilizat. Tocmai de aceea, confirmarea programărilor și gestionarea eficientă a listelor de așteptare sunt esențiale pentru reducerea timpilor de așteptare și pentru folosirea optimă a resurselor disponibile”, a explicat prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

În opinia sa, confirmarea programărilor și gestionarea eficientă a listelor de așteptare sunt măsuri care pot reduce timpii de așteptare și pot optimiza utilizarea resurselor medicale.

„Este o platformă vie, care va evolua și se va îmbunătăți pe măsură ce atât utilizatorii, cât și furnizorii de servicii medicale vor acumula experiență. Toate acestea presupun însă și răbdare, pentru că orice proces de digitalizare are nevoie de timp pentru a ajunge la forma optimă”, a concluzionat comandantul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”.

Transformarea digitală a sistemului de sănătate va facilita accesul pacienților la servicii medicale, va crește transparența și va susține dezvoltarea unei culturi a prevenției. Sunt principalele concluzii ale dezbaterii organizate de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), în cadrul căreia Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a prezentat, în premieră, în cadrul unui dialog cu specialiști ai comunității medicale, farmaceutice și asociațiilor de pacienți, principalele funcționalități ale platformei naționale e-Sănătatea Mea. Aceasta va fi disponibilă începând cu 1 septembrie.

În cadrul evenimentului, au fost discutate atât funcționalitățile disponibile de la lansare, cât și direcțiile viitoare de dezvoltare a platformei. Reprezentanții CNAS au prezentat modul în care platforma e-Sănătatea Mea transformă pacientul în utilizator direct al noii infrastructurii informatice. Platforma va reuni, într-un singur loc, programările online la furnizorii aflați în contract cu CNAS, istoricul consultațiilor, investigațiilor, internărilor și rețetelor compensate, formularele medicale digitale, statutul de asigurat, precum și informații privind serviciile și sumele decontate în numele pacientului. Autentificarea se va putea realiza prin ROeID sau prin intermediul unui furnizor aflat în relație contractuală cu CNAS.

Un traseu digital integrat pentru pacienți și medici

Platforma este concepută astfel încât să funcționeze împreună cu programele informatice deja utilizate de cabinete și spitale, fără ca acestea să fie nevoite să își schimbe aplicațiile sau modul de lucru. În același timp, accesul pacienților la istoricul serviciilor decontate va contribui la creșterea transparenței și la identificarea eventualelor raportări sau decontări nejustificate. Platforma nu înlocuiește modalitățile existente de acces la servicii medicale, ci le completează și va continua să fie dezvoltată progresiv, pe baza feedbackului primit de la pacienți și profesioniștii din sănătate.

„Platforma e-Sănătatea Mea marchează cea mai importantă transformare digitală a relației dintre pacient și sistemul de sănătate din ultimii 20 de ani. Dacă până acum infrastructura informatică a CNAS era construită pentru aproximativ 6.000 de furnizori de servicii medicale, de la 1 septembrie facem trecerea către un sistem centrat pe pacient, destinat celor aproape 20 de milioane de potențiali utilizatori. Pentru prima dată, fiecare pacient va avea acces, într-un singur loc, la propriul portofel digital de sănătate, unde își va putea face programări online, consulta istoricul serviciilor medicale și al rețetelor, accesa formularele medicale digitale și verifica drepturile și serviciile decontate de CNAS”, a declarat conf. univ. dr. Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Digitalizarea, un instrument pentru prevenție și educație pentru sănătate

Unul dintre principalele mesaje în cadrul dezbaterii a fost că digitalizarea nu este suficientă pentru transformarea sistemului de sănătate. Participanții au subliniat că noile instrumente digitale trebuie însoțite de investiții în educația pentru sănătate și în dezvoltarea competențelor digitale ale populației, astfel încât acestea să fie utilizate pe scară largă și să faciliteze accesul la prevenție, servicii medicale și informații medicale validate. În acest context, reprezentanții CNAS au arătat că platforma este concepută ca o infrastructură care va putea fi extinsă cu funcționalități dedicate prevenției, inclusiv notificări și alerte personalizate pentru analize periodice, programe de screening sau vaccinări recomandate.

Participanții au evidențiat că astfel de instrumente pot sprijini pacienții să își gestioneze mai activ starea de sănătate și să faciliteze accesul la servicii preventive, contribuind, în timp, la reducerea diagnosticelor întârziate și la creșterea acoperirii vaccinale.

La dezbatere au participat conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS, conf. univ. dr. Beatrice Mahler – Colegiul Medicilor din România, conf. univ. dr. Ștefan Sebastian Busnatu, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Laurențiu Trocan, director general RASIROM, dr. Gheorghe Carp, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, alături de reprezentanți ai ambulatoriilor de specialitate, ai asociațiilor profesionale și de pacienți, ai furnizorilor de servicii medicale și reprezentanți ai industriei.

Stela Firu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, anunţă că Institutul Regional de Oncologie Timişoara prinde contur ca unul dintre proiectele importante pentru sistemul public de sănătate, la iniţierea căruia a contribuit împreună cu Monica Isăilă, şef serviciu în cadrul Unităţii de Implementare şi Coordonare Programe.

Investiţia are o valoare de 1,65 miliarde de lei şi este finanţată din fonduri europene nerambursabile prin Programul Sănătate.

Noul centru oncologic comprehensiv public va avea peste 65.000 mp, 250 de paturi, 26 de cabinete în ambulatoriu, radioterapie de ultimă generație, laborator de medicină nucleară cu PET-CT și SPECT-CT, 5 săli de operație ultramoderne, centru de transplant medular și afereză de celule stem, centru pentru urgențe oncologice, precum și spații dedicate cercetării și învățământului universitar.

„Am fost onorată să semnez contractul de finantare pentru acest obiectiv, în calitate de reprezentant legal al Ministerului Sănătăţii. Este un proiect care va schimba fundamental modul în care pacienții oncologici din vestul României vor avea acces la diagnostic, tratament și îngrijire la cele mai înalte standarde”, informează Stela Firu, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii.

O pacientă în vârstă de 28 de ani, diagnosticată cu o formă severă de meningită meningococică, asociată cu insuficienţă respiratorie acută şi afectare multiplă de organ, a fost salvată prin intervenţia unei echipe medicale multidisciplinare de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, care a utilizat suportul ECMO veno-venos.

Pacienta s-a prezentat în data de 21 iulie la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, acuzând cefalee intensă şi vărsături. Cu doar câteva zile înainte de debutul simptomelor, aceasta revenise dintr-un concediu petrecut în Turcia. În urma evaluării efectuate în UPU, medicii au ridicat suspiciunea de meningită, motiv pentru care pacienta a fost internată pe Secţia Clinică Boli Infecţioase.

La scurt timp după internare, starea pacientei s-a deteriorat brusc, dezvoltând insuficienţă respiratorie acută severă şi instabilitate hemodinamică majoră. Din acest motiv, a fost transferată de urgenţă pe Secţia Clinică ATI II.

La internarea în Terapie Intensivă, investigaţiile au evidenţiat o afectare pulmonară de peste 90%, în contextul unei insuficienţe respiratorii acute severe. Pacienta a necesitat intubare oro-traheală şi ventilaţie mecanică, iar în data de 22 iulie diagnosticul a fost confirmat prin puncţie lombară: meningită meningococică fulminantă (Neisseria meningitidis), complicată cu sindrom de disfuncţie multiplă de organ.

Particularitatea acestui caz a constat în afectarea pulmonară extrem de severă produsă de infecţia meningococică. Plămânii au fost compromişi în proporţie de peste 90%, iar în lipsa unei oxigenări eficiente organismul nu a mai putut susţine funcţionarea normală a celorlalte organe, instalându-se rapid insuficienţa multiplă de organ. Evoluţia a fost una extrem de agresivă, iar insuficienţa respiratorie severă a reprezentat principalul factor care a pus viaţa pacientei în pericol.

La mai puţin de 12 ore de la internarea pe Secţia Clinică ATI II, echipa multidisciplinară a decis instituirea de urgenţă a suportului ECMO veno-venos, asociat terapiei continue de substituţie renală (CVVHDF).

ECMO (Extracorporeal Membrane Oxygenation) este una dintre cele mai complexe metode de susţinere a funcţiilor vitale disponibile în medicina modernă. Procedura preia temporar funcţia plămânilor, oxigenând sângele în afara organismului şi reintroducându-l în circulaţie, oferind astfel timp organelor afectate să se recupereze.

În cazul acestei paciente, ECMO a reprezentat un suport esenţial care a asigurat oxigenarea organismului într-o perioadă în care afectarea pulmonară depăşea 90%, până la recuperarea progresivă a funcţiei respiratorii.

Suportul ECMO a fost menţinut până în data de 28 iulie, când pacienta a fost decanulată şi ulterior trezită. Reevaluarea imagistică a evidenţiat o evoluţie favorabilă a afectării pulmonare.

În prezent, pacienta este conştientă, cooperantă şi respiră spontan, necesitând doar oxigenoterapie prin mască simplă. Aceasta prezintă în continuare leziunile cutanate specifice purpurei meningococice şi o polineuropatie, însă prognosticul este favorabil, existând şanse foarte bune de recuperare completă, cu recuperare medicală de durată.

„Mă bucur că acum pot să respir singură și că mă simt din ce în ce mai bine. Le mulțumesc din suflet tuturor medicilor, asistenților și întregii echipe care a avut grijă de mine și mi-a oferit o nouă șansă”, a transmis pacienta.

Managementul acestui caz a fost asigurat prin colaborarea multidisciplinară dintre colectivul Secţiei Clinice ATI II, din care au făcut parte dr. Mihai Florea, medic primar ATI şi şef de secţie, dr. Crina Negrea, medic specialist ATI şi medicul curant al pacientei, şi dr. Sebastian Stanciu, medic primar ATI, alături de echipa Unităţii de Primiri Urgenţe – dr. Hadrian Borcea, medic coordonator şi medic primar medicină de urgenţă, dr. Zsolt Beres, medic primar medicină de urgenţă şi medic specialist ATI.

La gestionarea cazului au contribuit şi specialiştii Secţiei Clinice Chirurgie Vasculară şi Toracică – dr. Bogdan Crăciun, medic primar chirurgie vasculară, şi dr. George Popescu, medic specialist chirurgie vasculară, precum şi medicii din Secţia Clinică Boli Infecţioase – dr. Iulian Zaporojean, medic primar boli infecţioase.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor este unul dintre puţinele centre din România care dispune permanent de această tehnologie şi de o echipă pregătită să o utilizeze în orice moment pentru pacienţii aflaţi în stare critică. Disponibilitatea permanentă a sistemului ECMO şi intervenţia rapidă a echipei medicale au avut un rol determinant în evoluţia favorabilă a pacientei.

Gestionarea unui astfel de caz critic a fost posibilă datorită colaborării dintre specialităţi, pregătirii echipelor medicale şi infrastructurii de înaltă performanţă disponibile în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, dezvoltate prin investiţiile realizate cu sprijinul conducerii spitalului, al Ministerului Sănătăţii şi al Primăriei Municipiului Oradea.

Meningita meningococică este o infecţie bacteriană invazivă provocată de Neisseria meningitidis, o afecţiune rară, dar cu evoluţie extrem de rapidă şi potenţial devastatoare. Boala poate debuta aparent banal, prin febră, cefalee, greaţă sau vărsături, însă în anumite situaţii poate evolua în doar câteva ore către sepsis meningococic, insuficienţă respiratorie, insuficienţă multiplă de organ şi şoc septic.

Chiar şi în condiţiile unui tratament prompt şi ale îngrijirii într-un centru medical performant, mortalitatea rămâne ridicată.

Medicii recomandă vaccinarea antimeningococică, considerată cea mai eficientă metodă de prevenire a infecţiilor invazive produse de Neisseria meningitidis. Deşi rară, boala poate avea o evoluţie dramatică, iar imunizarea rămâne una dintre cele mai importante măsuri de protecţie împotriva formelor severe.

Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Alimentaţiei la Sân, desfăşurată în perioada 1-7 august 2026, reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) subliniază rolul esenţial al alăptării ca intervenţie de sănătate publică, cu efecte dovedite asupra sănătăţii atât a copiilor, cât şi a mamelor.

Iniţiativa globală este susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF, ministerele sănătăţii din numeroase ţări şi organizaţiile partenere din societatea civilă. Tema din acest an este „Alăptarea pentru un început de viaţă sustenabil: să consolidăm ceea ce funcţionează” şi evidenţiază importanţa menţinerii şi extinderii intervenţiilor şi politicilor care şi-au demonstrat eficienţa în protejarea, promovarea şi susţinerea alăptării, cu beneficii pentru sănătatea populaţiei şi dezvoltarea durabilă.

Evenimentul urmăreşte promovarea beneficiilor alăptării şi sprijinirea mamelor pentru a oferi copiilor un start sănătos în viaţă.

Potrivit INSP, pentru copil, laptele matern furnizează toţi nutrienţii necesari dezvoltării armonioase în primele luni de viaţă, contribuie la maturizarea sistemului imunitar, favorizează dezvoltarea cognitivă şi reduce riscul infecţiilor şi al unor boli cronice, precum bolile cardiovasculare şi diabetul zaharat de tip 2, pe parcursul vieţii.

Alăptarea reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de protecţie pentru sănătatea copilului încă din primele luni de viaţă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea exclusivă în primele şase luni de viaţă, urmată de continuarea alăptării, împreună cu alimentaţia complementară adecvată, până la vârsta de doi ani şi chiar peste această vârstă, atât timp cât mama şi copilul doresc.

Beneficiile alăptării se extind şi asupra sănătăţii mamei, contribuind la recuperarea după naştere, la reducerea riscului unor afecţiuni cronice, inclusiv cancerul de sân şi cancerul ovarian, precum şi la consolidarea legăturii emoţionale dintre mamă şi copil.

INSP precizează că laptele matern este un aliment unic, gratuit, de calitate şi de neînlocuit, ale cărui caracteristici nu pot fi reproduse de produsele comerciale destinate alimentaţiei sugarilor. Din perspectiva sănătăţii publice, investiţiile în educaţia pentru sănătate, serviciile de consiliere în alăptare şi politicile care facilitează concilierea vieţii profesionale cu responsabilităţile familiale reprezintă măsuri esenţiale pentru protejarea, promovarea şi susţinerea alăptării.

Aceste intervenţii au efecte favorabile asupra sănătăţii mamei şi copilului şi contribuie la reducerea inegalităţilor în sănătate.

Datele publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi UNICEF arată că, la nivel mondial, aproximativ 48% dintre sugarii cu vârsta sub şase luni sunt alăptaţi exclusiv. Deşi acest indicator a înregistrat o evoluţie favorabilă în ultimii ani, nivelul actual rămâne sub obiectivele internaţionale privind nutriţia sugarului, ceea ce evidenţiază necesitatea consolidării programelor de promovare şi susţinere a alăptării.

În România, studiile şi cercetările recente sugerează o tendinţă de creştere a prevalenţei alăptării exclusive, însă nu există în prezent date naţionale oficiale recente care să actualizeze indicatorul privind alăptarea exclusivă până la vârsta de şase luni.

Ultimul studiu naţional realizat în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi UNICEF România, în anul 2011, a raportat o rată a alăptării exclusive până la vârsta de şase luni de 12,6%, ceea ce evidenţiază necesitatea continuării măsurilor de promovare şi sprijinire a alăptării.

Lipsa unor date naţionale actualizate subliniază necesitatea consolidării sistemelor de monitorizare a practicilor de alimentaţie a sugarului, precum şi continuarea intervenţiilor de promovare şi susţinere a alăptării.

Marcarea Săptămânii Mondiale a Alimentaţiei la Sân reprezintă un prilej de reafirmare a importanţei protejării, promovării şi susţinerii alăptării printr-o abordare integrată, fundamentată pe dovezi ştiinţifice şi pe colaborarea dintre sistemul de sănătate, autorităţile publice, angajatori şi comunitate.

„Alăptarea nu reprezintă doar o alegere individuală, ci şi o responsabilitate colectivă. Crearea unui mediu favorabil mamelor care alăptează contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii copiilor, la reducerea poverii bolilor şi la dezvoltarea unor comunităţi mai sănătoase şi mai reziliente. Aceasta este una dintre cele mai valoroase investiţii într-un început sănătos de viaţă”, se arată în comunicatul INSP.