În urma întâlnirilor de negociere desfășurate marți, 4 august 2026, la Palatul Cotroceni, între reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară” din România, ai Federației „Sanitas” și miniștrii Muncii și Sănătății, cu medierea Administrației Prezidențiale, Federația „Solidaritatea Sanitară” a hotărât continuarea discuțiilor pentru elaborarea unei variante a proiectului legii salarizării care să fie acceptată de angajații din sistemul sanitar.

Decizia a fost adoptată de Consiliul de Coordonare al Federației „Solidaritatea Sanitară” din România, reunit în ședință de urgență în după-amiaza aceleiași zile, după analiza rezultatelor negocierilor desfășurate până în prezent și evaluarea propunerilor care ar putea apropia părțile de un acord.

Potrivit federației, negocierile vor continua păstrând logica și regulile stabilite anterior, în continuarea variantei convenite în anul 2023, având ca scop propunerea de către cele două federații reprezentative a unei forme comune a proiectului legii salarizării pentru sectorul sănătății.

Din obiectivele Federației „Solidaritatea Sanitară” din România fac parte:

• Marea majoritate a angajaților din sănătate să beneficieze de creșterea veniturilor salariale la intrarea în vigoare a legii salarizării. Majorarea veniturilor salariale și reașezarea lor etică reprezintă obiectivul fundamental al negocierilor.
• Niciun angajat din sănătate să nu fie afectat de scăderea veniturilor salariale.
• Scăderea la nivelul minim posibil a numărului angajaților din sănătate ale căror venituri ar urma să fie menținute prin intermediul sumelor tranzitorii sau compensatorii, aceștia urmând să beneficieze de creșterea acestor venituri cel târziu începând cu al treilea an de la aplicarea legii salarizării. Prin intermediul acestei legi, de creșteri ale veniturilor salariale trebuie să beneficieze toți angajații din sănătate.

Federația precizează că respectarea acestor condiții și a formei finale a proiectului legii salarizării, propusă de cele două federații reprezentative, constituie referința obligatorie pentru ca proiectul legii salarizării să fie acceptat.

Modernizarea Policlinicii Spitalului Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu continuă, lucrările aflate în derulare ajungând la etapa în care se încheie montarea noilor ferestre și instalarea sistemului de termoizolare.

În paralel, pe șantier continuă lucrările la instalațiile electrice și sanitare, precum și pregătirea viitorului sistem de climatizare al clădirii.

La finalizarea investiției, Policlinica va avea un consum redus de energie din surse convenționale și va oferi un confort sporit beneficiarilor.

Valoarea proiectului este de 9,84 milioane de lei, fonduri obținute de Consiliul Județean Sibiu prin Programul Regiunea Centru 2021-2027, la care se adaugă cofinanțarea asigurată din bugetul propriu.

Pacienții tratați pentru boli infecțioase în Galați vor avea acces la un nou pavilion medical, cu o capacitate de 58 de paturi, care va fi construit la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Cuvioasa Parascheva”. Investiția, în valoare de 17,3 milioane de lei, va înlocui actualul Pavilion B al unității sanitare, o clădire cu o vechime de peste un secol.

Lucrările pentru noua construcţie au intrat în etapa de pregătire pentru turnarea structurii de bază a primei secţiuni a viitorului pavilion. În această perioadă, echipele de muncitori lucrează la realizarea elevaţiei clădirii, la egalizarea terenului şi la montarea armăturii metalice pentru fundaţia celei de-a doua secţiuni a construcţiei.

Investiţia realizată de Consiliul Judeţean Galaţi vizează modernizarea infrastructurii medicale a Spitalului de Boli Infecţioase şi înlocuirea unui corp de clădire care nu mai corespunde cerinţelor actuale pentru desfăşurarea activităţii medicale.

Noua unitate medicală va avea o suprafaţă de aproape 1.200 de metri pătraţi şi va include cabinete dotate cu echipamente de ultimă generaţie, saloane pentru pacienţi şi săli de tratament.

„Unitatea medicală, cu o suprafaţă de aproape 1.200 mp, va fi finalizată până la sfârşitul acestui an şi va include cabinete dotate cu echipamente de ultimă generaţie, saloane pentru pacienţi şi săli de tratament amenajate la cele mai înalte standarde”, a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pavilionul va fi dotat şi cu un sistem automatizat de management al clădirii (BMS), care va permite controlul eficient al climatizării, încălzirii şi iluminatului şi va contribui la optimizarea costurilor de operare.

Contractul de finanțare pentru Institutul Regional de Oncologie Timișoara a fost semnat, deschizând calea pentru demararea lucrărilor de construcție la cel mai important spital oncologic din vestul țării, potrivit anunțului făcut de președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis.

„Asta înseamnă că, din acest moment, constructorul care a câştigat licitaţia poate începe construcţia celui mai mare spital oncologic din vestul României. Timişoara devine astfel unul dintre cele mai importante centre de oncologie din România”, a transmis Alfred Simonis.

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a precizat că proiectul intră astfel în etapa lucrărilor efective, după perioada de pregătire şi documentare.

„Trecem acum din faza documentelor în cea a şantierului. Nu va fi deloc simplu. Vorbim despre un spital cu o suprafaţă desfăşurată de aproape 65.000 de metri pătraţi, proiectat după standardul nZEB, cu un consum de energie aproape egal cu zero”, a declarat Alfred Simonis.

Potrivit acestuia, complexitatea tehnică a investiţiei va avea un impact major asupra infrastructurii medicale din vestul ţării.

„Este un proiect de o complexitate tehnică uriaşă, care va schimba infrastructura medicală a întregii regiuni”, a afirmat preşedintele CJ Timiş.

Alfred Simonis a mai subliniat că Institutul Regional de Oncologie Timişoara şi Centrul pentru Mari Arşi de la Spitalul Judeţean, aflat în etapa finală de realizare, reprezintă investiţii majore pentru sistemul medical regional.

„Sunt, fără îndoială, cele mai importante investiţii în sănătate realizate în vestul României în ultimii 30 de ani. Sunt proiecte pe care timişenii le aşteaptă de zeci de ani şi care vor schimba modul în care sunt trataţi pacienţii”, a mai spus Alfred Simonis.

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca se situează pe prima poziție la nivel național în clasamentul privind calitatea investigațiilor clinice și paraclinice furnizate pacienților, conform datelor referitoare la performanța spitalelor publice din România în anul 2025, publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Rezultatul confirmă poziția unității medicale clujene ca spital de referință în domeniul serviciilor medicale, cu adresabilitate atât pentru pacienții din județul Cluj, cât și pentru cei din întreaga țară.

„Aceste rezultate confirmă faptul că Spitalul de Boli Infecțioase, aflat în subordinea Consiliului Județean, este una din instituțiile medicale de referință din România, oferind servicii medicale excepționale atât clujenilor, cât și pacienților proveniți din întreaga țară. Este și o dovadă că investițiile noastre, împreună cu profesionalismul echipei manageriale, medicale și a personalului spitalului au dat rezultatele scontate”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Performanța vine într-un context în care Spitalul Clinic de Boli Infecțioase a avut un volum ridicat de activitate medicală. În anul 2025, unitatea a furnizat servicii medicale în cadrul Ambulatoriului Integrat pentru nu mai puțin de 431.379 de pacienți, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 1.410 persoane.

Totodată, Laboratorul de analize medicale al spitalului a realizat peste un milion de analize, utilizând echipamente de ultimă generație, contribuind la diagnosticarea rapidă și precisă a pacienților.

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca asigură servicii medicale complexe, de la investigații clinice și paraclinice, la spitalizare continuă și de zi, consultații în Ambulatoriul Integrat, precum și investigații de laborator și imagistică. Unitatea oferă pacienților acces la servicii de diagnostic și tratament la standarde ridicate de calitate.

Pentru a răspunde cererii tot mai mari de servicii medicale, în condițiile în care finanțarea asigurată prin contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu acoperă întregul necesar, spitalul a susținut din fonduri proprii diferența de costuri. Numai în primele șase luni ale anului, unitatea medicală a alocat suplimentar aproximativ două milioane de lei pentru menținerea la nivel optim a cantității și calității serviciilor oferite.

În prezent, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca sunt în derulare două proiecte majore, cu o valoare totală de aproximativ 16 milioane de euro. Acestea vizează modernizarea completă a infrastructurii medicale, dezvoltarea unor programe integrate de prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și monitorizare pentru principalele tipuri de cancer, precum și creșterea cu peste 50% a volumului și valorii serviciilor medicale oferite în ambulatoriu.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) atrage atenţia că ponderea sumelor acordate pentru condiţiile de muncă şi asigurarea continuităţii activităţii medicale în raport cu salariile de bază din sistemul public de sănătate a ajuns la 31,2%, iar forma actuală a proiectului noii legi a salarizării ar putea duce la o scădere suplimentară, până la aproximativ 27%.

Organizaţia susţine că această evoluţie poate afecta capacitatea sistemului sanitar de a asigura continuitatea activităţii medicale şi ocuparea posturilor din secţiile cu condiţii speciale de muncă.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România şi Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială „Solidaritatea” au lansat studiul „Evoluţia recompensei suplimentare a angajaţilor din sistemul public de sănătate”, o analiză care urmăreşte perioada mai 2016 – iunie 2026 şi care utilizează date privind execuţia bugetară, informaţii CNAS şi 57.333 de situaţii din Comparatorul de salarii.

Potrivit analizei, ponderea recompensei suplimentare pentru condiţii de muncă şi continuitate în raport cu salariile de bază a scăzut de la 55,5% în 2017 la 31,2% în 2025. Federaţia arată că reducerea nu reflectă dispariţia sumelor plătite în valoare absolută, ci faptul că salariile de bază au crescut mai rapid decât componentele destinate compensării riscurilor profesionale şi a muncii desfăşurate în regim atipic.

„Sumele nominale au crescut, dar plata relativă a condiţiilor de muncă şi a continuităţii s-a comprimat puternic în ultimul deceniu. În forma actuală proiectul noii legi a salarizării ar reduce recompensa pentru aceste drepturi la cca. 27%. Această evoluţie pune în pericol capacitatea sistemului public de sănătate de a asigura continuitatea activităţii medicale şi desfăşurarea activităţii în locurile de muncă cu condiţii de muncă speciale”, transmite Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România.

Studiul arată că sporurile pentru condiţii de muncă au reprezentat 18,5% din salariile de bază în anul 2025, după ce în 2021 ajunseseră la 30,5%. În acelaşi timp, plăţile pentru asigurarea continuităţii – ture, muncă de noapte, activitate în zilele de repaus şi sărbători legale – au ajuns la 12,7%, cu aproape cinci puncte procentuale sub nivelul din 2016.

Federaţia susţine că diminuarea ponderii acestor drepturi poate accentua dificultăţile de personal din unităţile sanitare, în special în secţiile unde activitatea presupune expunere ridicată şi program de lucru dificil.

„Corecţia trebuie făcută prin reguli transparente şi finanţare explicită, nu prin mutarea aceleiaşi probleme într-un plafon mai mic”, precizează FSSR.

Analiza include şi o simulare a impactului proiectului noii legi a salarizării, realizată pe baza formulei publice din 17 iulie şi a parametrilor de negociere introduşi ulterior. Potrivit Federaţiei, aproximativ 27,7% dintre situaţiile evaluate ar putea înregistra o scădere a recompensei, iar în cazul medicilor proporţia ar ajunge la 45,7%. Organizaţia precizează că scenariul nu reprezintă forma finală a legii şi nu include integral toate componentele salariale.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” solicită o serie de măsuri pentru protejarea drepturilor salariale ale angajaţilor din sănătate:

• Asigurarea ponderii recompensei pentru condiţii de muncă şi asigurarea continuităţii la minim 50%.
• Compensarea reducerii plafonului sporului pentru condiţii de muncă de la 85% la 50% printr-o creştere diferenţiată, pe locuri de muncă, a salariilor de bază.
• Fundamentarea nivelului plafonului pe date comparative, nu pe o ţintă administrativă.
• Calcularea tuturor drepturilor procentuale la salariul de bază în plată şi interzicerea reîngheţării lor automate.
• Intervale cu minim garantat şi o matrice unică de risc pentru persoanele care lucrează în acelaşi mediu de expunere.
• Finanţare distinctă şi transparentă, astfel încât plafonul să nu transfere deficitul bugetar asupra secţiilor cu risc ridicat.
• Raportare lunară separată pentru tură, noapte, weekend, sărbători legale, gărzi şi plata cu ora.
• Testarea fiecărei versiuni a proiectului pe profesii şi locuri de muncă, cu reguli tranzitorii pentru pierderile neintenţionate.

Federaţia precizează că studiul a fost realizat pe baza unui registru care include 451 de denumiri Exanalitica şi 372 de unităţi din baza de referinţă CNAS, iar analiza diferenţiază datele observate, estimările contrafactuale şi scenariile normative. FSSR subliniază că valoarea estimată de 165,9 milioane de lei pe lună reprezintă un reper de politică salarială şi nu o sumă restantă.

Reducerea timpului de aşteptare până la diagnostic şi tratament trebuie să rămână o prioritate a sistemului sanitar, afirmă conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan, preşedintele CNAS, care susţine că toate măsurile adoptate în sănătate trebuie evaluate prin impactul lor asupra pacientului.

Declaraţia acestuia vine după reacţiile exprimate de unii medici radiologi cu privire la proiectele aflate în transparenţă decizională. Conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan a transmis că înţelege dificultăţile cu care se confruntă specialiştii din acest domeniu şi că observaţiile formulate vor fi analizate cu seriozitate.

„În ultimele zile am urmărit cu atenţie poziţiile exprimate de unii colegi, medici radiologi, cu privire la proiectele aflate în transparenţă decizională.

Înainte de orice, vreau să transmit un mesaj foarte clar: respect profund profesia de medic radiolog.

Ştiu cât de complexă este activitatea unui radiolog, câtă responsabilitate implică interpretarea unei investigaţii imagistice şi cât de mare este presiunea sub care lucrează aceşti profesionişti. Cunosc faptul că România, asemenea multor state europene, se confruntă cu un deficit de specialişti şi cu un volum ridicat de muncă.

Tocmai de aceea, toate observaţiile formulate vor fi analizate cu seriozitate şi cu deschidere.

Dar există o voce care, de prea multe ori, lipseşte din această dezbatere.

Vocea pacientului”, a declarat preşedintele CNAS.

Conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan a subliniat că dezbaterea privind organizarea serviciilor medicale trebuie analizată în primul rând prin prisma pacientului, pentru care problema principală este accesul rapid la diagnostic şi tratament.

„Din perspectiva pacientului, cea mai importantă problemă nu este dacă investigaţia este realizată într-o unitate publică sau privată şi nici forma de organizare a furnizorului.

Pentru pacient, cea mai mare problemă este întârzierea diagnosticului.

Iar întârzierea diagnosticului înseamnă întârzierea tratamentului.

De multe ori, câteva zile sau câteva săptămâni pot face diferenţa dintre o boală tratabilă şi una aflată într-un stadiu avansat.

Există boli în care timpul nu este doar un indicator administrativ.

Este tratament.

În cancer, fiecare întârziere poate reduce şansele de vindecare. În accidentul vascular cerebral, în embolia pulmonară, în hemoragiile interne, în infecţiile severe sau în numeroase alte patologii grave, fiecare oră contează.

Uneori, mai târziu este pur şi simplu prea târziu”, a transmis conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan.

Preşedintele CNAS a precizat că scopul reformelor nu este creşterea presiunii asupra medicilor şi nici transformarea actului medical într-o competiţie contra cronometru, ci reducerea perioadei în care pacientul aşteaptă pentru un diagnostic şi pentru începerea tratamentului.

„Obiectivul CNAS nu este de a pune presiune asupra medicilor şi nici de a transforma actul medical într-o competiţie contra cronometru.

Obiectivul nostru este unul singur: să reducem timpul pe care pacientul îl aşteaptă până primeşte diagnosticul şi începe tratamentul.

Acesta este sensul reformelor pe care le propunem.

Nu există tratament fără diagnostic.

Nu există şanse egale fără un diagnostic obţinut la timp”, a afirmat preşedintele CNAS.

ROMÂNIA NU TREBUIE SĂ ACCEPTE ÎNTÂRZIERI CARE ÎN ALTE STATE SUNT CONSIDERATE INACCEPTABILE

Conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan a arătat că sistemele moderne de sănătate nu urmăresc doar nivelul finanţării, ci şi timpul necesar pentru ca un pacient să primească un diagnostic şi să înceapă tratamentul.

„Sistemele moderne de sănătate nu urmăresc doar cât se cheltuieşte, ci şi cât timp aşteaptă pacientul până primeşte diagnosticul şi până începe tratamentul.

În Danemarca, pacienţii cu suspiciune de cancer beneficiază de trasee rapide dedicate.

În Regatul Unit, NHS monitorizează permanent timpii până la diagnostic şi până la tratament şi publică indicatorii de performanţă. Atunci când apar întârzieri, acestea sunt considerate o problemă majoră de sănătate publică, iar soluţiile urmăresc creşterea capacităţii sistemului şi reducerea listelor de aşteptare.

În Germania, Olanda şi Franţa există mecanisme prin care pacienţii cu patologii grave sunt prioritizaţi pentru investigaţii şi tratament, astfel încât întârzierile să fie cât mai mici.

Nicăieri nu se consideră normal ca întârzierile mari să devină o rutină.

România are obligaţia să îşi apropie standardele de cele europene, în beneficiul pacienţilor”, a declarat conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan.

RAPID NU ÎNSEAMNĂ SUPERFICIAL

Preşedintele CNAS a atras atenţia că reducerea timpilor de aşteptare nu trebuie să afecteze calitatea actului medical şi că suprasolicitarea medicilor poate avea consecinţe asupra întregului sistem.

„Rapid nu înseamnă superficial.

În acelaşi timp, există un lucru pe care îl înţeleg foarte bine.

Un medic suprasolicitat nu este doar un profesionist aflat sub presiune.

Este un risc pentru întregul sistem.

Atunci când volumul de examinări depăşeşte capacitatea rezonabilă de lucru, creşte riscul de epuizare profesională, de burnout şi, implicit, de apariţie a erorilor.

Pacienţii nu au nevoie doar de rezultate rapide.

Au nevoie de rezultate rapide şi corecte.

De aceea, orice standard privind timpul de eliberare a rezultatelor trebuie însoţit de măsuri reale: investiţii în resursa umană, dezvoltarea teleradiologiei, digitalizare funcţională, organizarea eficientă a serviciilor şi finanţarea adecvată a imagisticii medicale.

Nu putem cere performanţă fără să asigurăm condiţiile necesare pentru performanţă”, a transmis conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan.

CNAS ASCULTĂ ȘI VA CONTINUA DIALOGUL

Preşedintele CNAS a afirmat că instituţia va continua consultările cu societăţile profesionale, Colegiul Medicilor, furnizorii de servicii medicale şi organizaţiile de pacienţi.

„Nu considerăm că deţinem toate răspunsurile.

Din contră.

Vom continua dialogul cu societăţile profesionale, Colegiul Medicilor, furnizorii de servicii medicale şi organizaţiile de pacienţi.

Suntem pregătiţi să îmbunătăţim proiectele aflate în transparenţă, acolo unde argumentele profesionale şi interesul pacientului o impun”, a declarat acesta.

Conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan a precizat că principala provocare este găsirea unui echilibru între accesul rapid al pacienţilor la servicii medicale şi protejarea calităţii actului medical.

„Cred că este important să spunem un lucru foarte clar: există o provocare comună.

Cum putem reduce timpul până la diagnostic fără să afectăm calitatea actului medical?

Cum putem oferi pacienţilor acces mai rapid la investigaţii şi rezultate, fără să împovărăm suplimentar medicii care deja duc greul sistemului?

Răspunsul trebuie să vină din colaborare”, a afirmat preşedintele CNAS.

În încheiere, conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan a transmis că toate măsurile adoptate în sănătate trebuie evaluate printr-un singur criteriu: beneficiul pentru pacient.

„Indiferent de opiniile pe care le avem, cred că există un principiu asupra căruia nu poate exista niciun compromis.

Pacientul trebuie să rămână în centrul sistemului de sănătate.

Fiecare măsură pe care o adoptăm trebuie evaluată printr-o întrebare simplă:

Va primi pacientul diagnosticul mai repede?

Va începe tratamentul mai devreme?

Îi cresc şansele la viaţă şi la vindecare?

Dacă răspunsul este DA, înseamnă că mergem în direcţia corectă.

Dacă răspunsul este NU, atunci avem obligaţia să găsim împreună o soluţie mai bună.

Acesta este angajamentul meu, ca preşedinte al CNAS.

Şi cred că acesta trebuie să fie angajamentul întregului sistem de sănătate: medici, autorităţi şi pacienţi, împreună, pentru un singur obiectiv – un diagnostic mai rapid, un tratament început la timp şi şanse mai mari la viaţă pentru fiecare pacient.

În sănătate, timpul nu se măsoară doar în zile. Pentru un pacient cu o boală gravă, timpul se măsoară în şanse la viaţă”, a concluzionat conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan.

Trei pacienți au primit o nouă șansă la viață prin transplanturi realizate la Iași, posibile datorită acordului familiei unui bărbat de 54 de ani aflat în moarte cerebrală pentru prelevarea de organe și țesuturi, informează Agenția Națională de Transplant.

Intervențiile au fost realizate la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” Iași și la Spitalul „Sfântul Spiridon” Iași. Donatorul a oferit șansa la o nouă viață unei paciente de 36 de ani, mamă a patru copii, diagnosticată cu ciroză hepatică toxică, care a primit un transplant hepatic, unui bărbat de 46 de ani aflat de aproape 10 ani în program de dializă, care a primit un transplant renal, precum și unei femei de 38 de ani care a beneficiat de al doilea transplant renal, în condițiile unui risc imunologic ridicat.

Prof. dr. Adrian Covic, coordonatorul Centrului de Transplant Renal Iași, a precizat că intervențiile de transplant renal s-au desfășurat în condiții bune, iar pacienții au o evoluție favorabilă.

„Intervenția a durat undeva de la ora 10 și jumătate până undeva mult înspre după-amiază, 18. Două cazuri foarte frumoase. Amândouă intervențiile au decurs bine în parametrii normali și ne bucurăm că în momentul de față ambii pacienți sunt bine, urinează și funcția renală începe să se recupereze”, a declarat prof. dr. Adrian Covic, coordonatorul Centrului de Transplant Renal Iași.

Referindu-se la cazul pacientei de 38 de ani, care a primit al doilea transplant renal, medicul a explicat că situația a fost una complexă din cauza riscului imunologic crescut.

„Cazul femeii de 38 de ani este unul deosebit, pentru că corpul respectiv s-a autoimunizat, produce anticorpi împotriva unui viitor transplant. Știam că pacienta este imunizată intens, 46% titru de anticorpi anti-HLA. Am aplicat o serie întreagă de artificii imunologice și sperăm că acestea vor da rezultate. Deocamdată par să dea rezultate și lucrurile sunt în parametrii normali”, a mai spus prof. dr. Adrian Covic, coordonatorul Centrului de Transplant Renal Iași.

Dr. Raluca Neagu Movilă, coordonatoarea Centrului Regional de Transplant Iași, a explicat că de la donator au fost prelevate ficatul, rinichii și cele două cornee.

„Donatorul, un bărbat în vârstă de 54 de ani, cu encefalopatie post-anoxică, post-resuscitare de la care s-au prelevat ficatul și rinichii și cele două cornee. Ficatul a fost transplantat în cursul dimineții unei paciente de 36 de ani cu ciroză hepatică toxică, mamă a patru copii”, a precizat dr. Raluca Neagu Movilă, coordonatoarea Centrului Regional de Transplant Iași.

Pe lângă transplanturile de organe, doi pacienți tineri vor beneficia de transplanturi de cornee prelevate de la același donator, intervenții care le pot reda vederea.

„Vom avea un pacient tânăr care are un keratoconus gradul 4 la ambii ochi, ceea ce înseamnă că oricând poate să perforeze corneea. Iar al doilea caz este la fel de sever. Este o femeie care are corneea după un ulcer corneean cu risc de perforare”, a declarat prof. dr. Camelia Bogdănici, șef Clinica de Oftalmologie Spitalul „Sf. Spiridon” Iași.

Clinica de Oftalmologie din Iași a împlinit anul acesta 18 ani de la acreditare, iar echipa medicală și-a propus realizarea a cel puțin 18 transplanturi de cornee.

Agenția Națională de Transplant a transmis recunoștință familiei donatorului pentru acordul oferit, precum și echipelor medicale implicate în realizarea acestor intervenții.

Brașovenii beneficiază de 7 puncte de sprijin medical amenajate de Primăria Municipiului Brașov în mai multe zone circulate ale orașului, măsura fiind luată pentru limitarea efectelor negative ale temperaturilor ridicate asupra sănătății populației.

În aceste puncte, cetățenii beneficiază gratuit de:

• apă și soluții de rehidratare;
• măsurarea tensiunii arteriale;
• recomandări și sfaturi oferite de specialiști;
• sisteme de răcorire prin ventilare cu vapori de apă.

Punctele de prim ajutor sunt disponibile zilnic, în intervalul 11:00 – 18:00, în următoarele locații:

• Pietonalul Răcădău (str. Jepilor)
• Piața Astra (str. Uranus)
• Promenada Bulevardului Eroilor (în dreptul Primăriei)
• Complex Bartolomeu (str. Stadionului)
• Piața Tractorul (str. Olteț)
• Strada Republicii
• Complex Rapid (b-dul Victoriei)

În același timp, Primăria Municipiului Brașov asigură funcționarea celor 45 de cișmele publice din oraș, la care se adaugă cele din Piața Unirii și Piața Sfatului. În cazul apariției unor defecțiuni, intervențiile vor fi realizate în regim de urgență.

“Vă recomandăm să vă hidratați corespunzător, să evitați expunerea prelungită la soare în intervalele cu temperaturi maxime și să apelați la aceste puncte de sprijin atunci când aveți nevoie”, transmit reprezentanții Primăriei.