Reducerea timpului de aşteptare până la diagnostic şi tratament trebuie să rămână o prioritate a sistemului sanitar, afirmă conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan, preşedintele CNAS, care susţine că toate măsurile adoptate în sănătate trebuie evaluate prin impactul lor asupra pacientului.
Declaraţia acestuia vine după reacţiile exprimate de unii medici radiologi cu privire la proiectele aflate în transparenţă decizională. Conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan a transmis că înţelege dificultăţile cu care se confruntă specialiştii din acest domeniu şi că observaţiile formulate vor fi analizate cu seriozitate.
„În ultimele zile am urmărit cu atenţie poziţiile exprimate de unii colegi, medici radiologi, cu privire la proiectele aflate în transparenţă decizională.
Înainte de orice, vreau să transmit un mesaj foarte clar: respect profund profesia de medic radiolog.
Ştiu cât de complexă este activitatea unui radiolog, câtă responsabilitate implică interpretarea unei investigaţii imagistice şi cât de mare este presiunea sub care lucrează aceşti profesionişti. Cunosc faptul că România, asemenea multor state europene, se confruntă cu un deficit de specialişti şi cu un volum ridicat de muncă.
Tocmai de aceea, toate observaţiile formulate vor fi analizate cu seriozitate şi cu deschidere.
Dar există o voce care, de prea multe ori, lipseşte din această dezbatere.
Vocea pacientului”, a declarat preşedintele CNAS.
Conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan a subliniat că dezbaterea privind organizarea serviciilor medicale trebuie analizată în primul rând prin prisma pacientului, pentru care problema principală este accesul rapid la diagnostic şi tratament.
„Din perspectiva pacientului, cea mai importantă problemă nu este dacă investigaţia este realizată într-o unitate publică sau privată şi nici forma de organizare a furnizorului.
Pentru pacient, cea mai mare problemă este întârzierea diagnosticului.
Iar întârzierea diagnosticului înseamnă întârzierea tratamentului.
De multe ori, câteva zile sau câteva săptămâni pot face diferenţa dintre o boală tratabilă şi una aflată într-un stadiu avansat.
Există boli în care timpul nu este doar un indicator administrativ.
Este tratament.
În cancer, fiecare întârziere poate reduce şansele de vindecare. În accidentul vascular cerebral, în embolia pulmonară, în hemoragiile interne, în infecţiile severe sau în numeroase alte patologii grave, fiecare oră contează.
Uneori, mai târziu este pur şi simplu prea târziu”, a transmis conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan.
Preşedintele CNAS a precizat că scopul reformelor nu este creşterea presiunii asupra medicilor şi nici transformarea actului medical într-o competiţie contra cronometru, ci reducerea perioadei în care pacientul aşteaptă pentru un diagnostic şi pentru începerea tratamentului.
„Obiectivul CNAS nu este de a pune presiune asupra medicilor şi nici de a transforma actul medical într-o competiţie contra cronometru.
Obiectivul nostru este unul singur: să reducem timpul pe care pacientul îl aşteaptă până primeşte diagnosticul şi începe tratamentul.
Acesta este sensul reformelor pe care le propunem.
Nu există tratament fără diagnostic.
Nu există şanse egale fără un diagnostic obţinut la timp”, a afirmat preşedintele CNAS.
ROMÂNIA NU TREBUIE SĂ ACCEPTE ÎNTÂRZIERI CARE ÎN ALTE STATE SUNT CONSIDERATE INACCEPTABILE
Conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan a arătat că sistemele moderne de sănătate nu urmăresc doar nivelul finanţării, ci şi timpul necesar pentru ca un pacient să primească un diagnostic şi să înceapă tratamentul.
„Sistemele moderne de sănătate nu urmăresc doar cât se cheltuieşte, ci şi cât timp aşteaptă pacientul până primeşte diagnosticul şi până începe tratamentul.
În Danemarca, pacienţii cu suspiciune de cancer beneficiază de trasee rapide dedicate.
În Regatul Unit, NHS monitorizează permanent timpii până la diagnostic şi până la tratament şi publică indicatorii de performanţă. Atunci când apar întârzieri, acestea sunt considerate o problemă majoră de sănătate publică, iar soluţiile urmăresc creşterea capacităţii sistemului şi reducerea listelor de aşteptare.
În Germania, Olanda şi Franţa există mecanisme prin care pacienţii cu patologii grave sunt prioritizaţi pentru investigaţii şi tratament, astfel încât întârzierile să fie cât mai mici.
Nicăieri nu se consideră normal ca întârzierile mari să devină o rutină.
România are obligaţia să îşi apropie standardele de cele europene, în beneficiul pacienţilor”, a declarat conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan.
RAPID NU ÎNSEAMNĂ SUPERFICIAL
Preşedintele CNAS a atras atenţia că reducerea timpilor de aşteptare nu trebuie să afecteze calitatea actului medical şi că suprasolicitarea medicilor poate avea consecinţe asupra întregului sistem.
„Rapid nu înseamnă superficial.
În acelaşi timp, există un lucru pe care îl înţeleg foarte bine.
Un medic suprasolicitat nu este doar un profesionist aflat sub presiune.
Este un risc pentru întregul sistem.
Atunci când volumul de examinări depăşeşte capacitatea rezonabilă de lucru, creşte riscul de epuizare profesională, de burnout şi, implicit, de apariţie a erorilor.
Pacienţii nu au nevoie doar de rezultate rapide.
Au nevoie de rezultate rapide şi corecte.
De aceea, orice standard privind timpul de eliberare a rezultatelor trebuie însoţit de măsuri reale: investiţii în resursa umană, dezvoltarea teleradiologiei, digitalizare funcţională, organizarea eficientă a serviciilor şi finanţarea adecvată a imagisticii medicale.
Nu putem cere performanţă fără să asigurăm condiţiile necesare pentru performanţă”, a transmis conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan.
CNAS ASCULTĂ ȘI VA CONTINUA DIALOGUL
Preşedintele CNAS a afirmat că instituţia va continua consultările cu societăţile profesionale, Colegiul Medicilor, furnizorii de servicii medicale şi organizaţiile de pacienţi.
„Nu considerăm că deţinem toate răspunsurile.
Din contră.
Vom continua dialogul cu societăţile profesionale, Colegiul Medicilor, furnizorii de servicii medicale şi organizaţiile de pacienţi.
Suntem pregătiţi să îmbunătăţim proiectele aflate în transparenţă, acolo unde argumentele profesionale şi interesul pacientului o impun”, a declarat acesta.
Conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan a precizat că principala provocare este găsirea unui echilibru între accesul rapid al pacienţilor la servicii medicale şi protejarea calităţii actului medical.
„Cred că este important să spunem un lucru foarte clar: există o provocare comună.
Cum putem reduce timpul până la diagnostic fără să afectăm calitatea actului medical?
Cum putem oferi pacienţilor acces mai rapid la investigaţii şi rezultate, fără să împovărăm suplimentar medicii care deja duc greul sistemului?
Răspunsul trebuie să vină din colaborare”, a afirmat preşedintele CNAS.
În încheiere, conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan a transmis că toate măsurile adoptate în sănătate trebuie evaluate printr-un singur criteriu: beneficiul pentru pacient.
„Indiferent de opiniile pe care le avem, cred că există un principiu asupra căruia nu poate exista niciun compromis.
Pacientul trebuie să rămână în centrul sistemului de sănătate.
Fiecare măsură pe care o adoptăm trebuie evaluată printr-o întrebare simplă:
Va primi pacientul diagnosticul mai repede?
Va începe tratamentul mai devreme?
Îi cresc şansele la viaţă şi la vindecare?
Dacă răspunsul este DA, înseamnă că mergem în direcţia corectă.
Dacă răspunsul este NU, atunci avem obligaţia să găsim împreună o soluţie mai bună.
Acesta este angajamentul meu, ca preşedinte al CNAS.
Şi cred că acesta trebuie să fie angajamentul întregului sistem de sănătate: medici, autorităţi şi pacienţi, împreună, pentru un singur obiectiv – un diagnostic mai rapid, un tratament început la timp şi şanse mai mari la viaţă pentru fiecare pacient.
În sănătate, timpul nu se măsoară doar în zile. Pentru un pacient cu o boală gravă, timpul se măsoară în şanse la viaţă”, a concluzionat conf. univ. dr. Horaţiu Moldovan.