În premieră națională, Centrul de Transfuzie Sanguină al Municipiului București (CTSMB) produce în mod curent un nou component sanguin, un amestec (pool) de concentrate trombocitare deleucocitat, destinat pacienților cu trombocitopenie sau tulburări severe ale funcției trombocitare, în cazurile în care transfuzia este indicată medical.

Noul component este obținut cu ajutorul infrastructurii moderne de procesare automată a sângelui total existente în centru. Printr-un proces controlat și standardizat sunt obținute concentrate trombocitare de calitate, care sunt ulterior combinate izogrup și deleucocitate prin filtrare.

Produsul final conține o doză terapeutică de trombocite pentru un pacient adult, într-o singură unitate transfuzabilă. Standardizarea facilitează administrarea unei doze adecvate, simplifică manipularea componentului în unitatea sanitară și permite asigurarea trasabilității întregului proces, de la donatori până la pacient.

Dr. Lucia Grijac, director al CTSMB, subliniază importanța introducerii acestui component pentru medicina transfuzională din România și rolul deleucocitării în reducerea riscului de aloimunizare HLA, în special pentru pacienții cu afecțiuni hematologice sau oncologice:

„Introducerea acestui nou component sanguin, în premieră națională, este un moment important pentru medicina transfuzională din România. Deleucocitarea pool-ului de trombocite reduce riscul de aloimunizare HLA și oferă pacienților, în special celor cu afecțiuni hematologice sau oncologice, un tratament transfuzional mai eficient. Această reușită este rezultatul investiției constante în tehnologie și al profesionalismului echipei noastre, dar, în egală măsură, este o reușită a comunității bucureștenilor care donează constant sânge – pentru că în spatele fiecărui pool trombocitar se află gestul mai multor donatori.”

Protocoalele intensive de chimioterapie și radioterapie, transplantul de celule stem hematopoietice și transplantul de organe solide cresc supraviețuirea pacienților, dar pot determina imunosupresie, trombocitopenie severă și necesitatea unor transfuzii repetate. În aceste condiții, reducerea expunerii la leucocitele donatorului devine deosebit de importantă.

Introducerea noului component este în concordanță cu orientarea europeană către creșterea protecției primitorilor, managementul riscurilor, standardizarea proceselor și consolidarea trasabilității, principii prevăzute de Regulamentul (UE) 2024/1938 privind standardele de calitate și siguranță pentru substanțele de origine umană – SoHO.

Amestecul (pool) de concentrate trombocitare deleucocitat trebuie administrat numai pe baza deciziei medicului curant, în concordanță cu starea clinică a pacientului, rezultatele analizelor și principiile utilizării raționale a componentelor sanguine.

Obținerea acestui nou component confirmă angajamentul CTSMB pentru modernizarea continuă a procesării, îmbunătățirea calității componentelor sanguine și creșterea siguranței pacienților.

Fiecare pool trombocitar începe cu gestul voluntar și responsabil al mai multor donatori, iar continuitatea tratamentului pacienților depinde în mod direct de donarea constantă de sânge.

În primul semestru al anului 2026, Centrul de Transfuzie Sanguină al Municipiului București a înregistrat 31.930 de proceduri de recoltare, față de 30.881 în perioada similară a anului 2025, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 3,4%. Această evoluție reflectă atât interesul constant al bucureștenilor pentru actul donării de sânge, cât și eforturile Centrului de a extinde accesul la punctele de recoltare.

În 2025, 62.000 de donări de sânge au fost realizate în Centrul de Transfuzie Sanguină al Municipiului București (CTSMB), cu aproximativ 2.000 mai multe comparativ cu 2024. De asemenea, numărul de donatori unici înregistrați a fost de 44.565, față de 43.415 în anul anterior.

CTSMB este cel mai mare centru de transfuzie din România și deservește peste 70 de unități spitalicești publice și private. Pe lângă sediul central, dispune de alte trei puncte fixe de colectare în București – Spitalul Universitar de Urgență, Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” și Spitalul Clinic de Urgență București.

De asemenea, CTSMB organizează zilnic sesiuni de colectă mobilă la sediul unor instituții publice sau societăți comerciale.

Un angiograf de ultimă generație va fi instalat la Spitalul Județean Galați pentru diagnosticarea și tratarea pacienților care suferă accidente vasculare cerebrale, anunță Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

„În cazul unui accident vascular cerebral, fiecare secundă contează. De aceea, este esențial ca pacienții să aibă acces, aici, în Galați, la servicii medicale moderne și la îngrijiri la cele mai înalte standarde.”, transmite Costel Fotea.

Angiograful este un echipament de imagistică medicală de înaltă precizie, dotat cu un software specializat care permite vizualizarea detaliată a vaselor de sânge. Cu ajutorul acestuia, medicii vor putea identifica mai rapid cazurile de AVC și vor putea interveni mai eficient, astfel încât pacienții să primească cât mai repede tratamentul potrivit.

În prezent, este amenajat spațiul destinat instalării angiografului. Acesta trebuie să îndeplinească o serie de condiții tehnice speciale pentru echipamentele de imagistică medicală, inclusiv cele referitoare la protecția împotriva radiațiilor, conform normelor CNCAN.

„Achiziția angiografului face parte dintr-un proiect mai amplu al Consiliului Județean Galați – „Creierul e o prioritate!”, în valoare de 13,5 milioane de lei. Prin acest proiect, am dotat Unitatea de Primiri Urgențe și Unitatea de Accidente Vasculare Cerebrale Acute (AVC) din cadrul Secției de Neurologie cu 84 de echipamente medicale performante, printre care: aparat de stimulare magnetică transcraniană (rTMS), Holter EKG cu 12 canale, stație centrală cu opt monitoare pentru funcții vitale, opt paturi ATI complet echipate, aparatură IT, module medicale mobile, sisteme pentru transportul pacienților.”, transmite Costel Fotea.

Patru pacienți au primit organe noi în urma unei prelevări efectuate la SCJU Craiova, după care au fost realizate două transplanturi hepatice și două renale.

Două transplanturi hepatice au fost realizate după ce ficatul a putut fi împărţit (split), astfel încât un bărbat de 22 de ani, cu ciroză biliară primitivă, şi o femeie de 39 de ani, diagnosticată cu ciroză hepatică determinată de infecţia cu virusurile hepatitice B şi D, au primit noi şanse la viaţă.

Au fost efectuate şi două transplanturi renale, la un bărbat de 48 de ani şi o femeie de 50 de ani. Ambii pacienţi sufereau de insuficienţă renală cronică şi se aflau în program de dializă de mai mulţi ani.

Organele au provenit de la un tânăr de 23 de ani, aflat în moarte cerebrală, a cărui familie a ales să spună DA donării de organe.

Transplanturile hepatice şi renale au fost efectuate la Institutul Clinic Fundeni.

Din echipa de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova-SCJU Craiova au făcut parte: Mircea Ionescu – coordonator de transplant, Alexandra Georgescu KDP, Lupuleţu Geta asistent şef, Herţea Alina, medic rezident ATI. Echipa chirurgicală suport a fost formată din Cîrciumaru Claudiu, urologie, Donoiu Andreas, Meşină Radu şi Pascu Alexandru.

„În spatele fiecărui transplant se află o poveste. Patru oameni care așteptau o șansă au primit-o datorită unei decizii luate de o familie într-unul dintre cele mai grele momente.

„Donarea de organe înseamnă speranţă. Înseamnă viaţă care merge mai departe”, subliniază aceștia.

Au început lucrările la noul Ambulatoriu al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” Iași, iar proiectul a intrat în etapa de execuție după finalizarea perioadei de planificare.

Noul Ambulatoriu va fi o clădire P+1, cu o suprafață de aproximativ 1.500 de metri pătrați.

În noua clădire vor fi amenajate 22 de cabinete medicale, contribuind la creșterea capacității ambulatoriului.

Proiectul include spații destinate serviciilor de stomatologie, precum și o sală de sterilizare.

Noua structură va contribui la îmbunătățirea condițiilor în care sunt oferite servicii medicale copiilor.

Proiectul „Extinderea Structurii Spațiilor Medicale ale Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii «Sfânta Maria» Iași – Ambulatoriu” este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Sănătate, cu sprijinul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca lansează proiectul regional CLARA, destinat prevenirii și depistării timpurii a cancerului de col uterin. Inițiativa asigură servicii medicale de specialitate pentru populația din județele Cluj, Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

Demersul vine în contextul în care România continuă să raporteze cea mai ridicată rată de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, depășind de peste trei ori media europeană, deși boala este prevenibilă prin screening regulat.

Proiectul vizează exclusiv femeile din comunitățile vulnerabile sau din zonele marginalizate socio-economic din Regiunea Nord-Vest, care au un acces limitat la servicii medicale. Inițiativa le asigură acestora un parcurs medical complet și gratuit, care include de la acțiuni de informare și invitare la testare HPV, până la stabilirea diagnosticului, furnizarea tratamentului și monitorizarea ulterioară.

Programul este finanțat prin Fondul Social European Plus (FSE+), în cadrul Programului Sănătate.

Indicatorii tehnico-economici pentru construirea unei unități de producție și stocare a energiei solare, destinate Spitalului de Boli Psihice Cronice Borșa, au primit undă verde din partea Consiliului Județean Cluj în cadrul ședinței extraordinare din 11 septembrie 2026, proiectul urmând să asigure consumul intern al instituției medicale.

Proiectul, în valoare totală de 1.580.636,58 lei cu TVA inclus, urmează a fi depus spre finanțare nerambursabilă prin Fondul pentru modernizare gestionat de Ministerul Energiei.

Soluția propusă va acoperi cca. 98,14% din consumul anual de energie electrică al unității sanitare aflate în subordinea Consiliului Județean Cluj, estimat la 264,99 MWh/an.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat: „Ceea ce ne dorim să realizăm prin această investiție este reducerea costurilor, sporirea confortului pentru pacienți, creșterea gradului de independență energetică a instituției spitalicești și diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin intermediul investițiilor constante în domeniul sanitar urmărim să contribuim la asigurarea climatului optim de realizare a actului medical.”

Investiția presupune instalarea unei rețele de 380 de panouri bifaciale de tip n-type, cu o putere de 590 W pe unitate, amplasate atât pe acoperiș, cât și pe sol. Aceastea vor genera o capacitate totală de 224,20 kWp, sistemul fiind completat de cinci invertoare și o unitate de stocare de înaltă tensiune (HV) de 450 kWh.

Planul tehnic include, de asemenea, integrarea unei pompe de căldură aer-apă de 12 kW, echipamente dedicate de contorizare separată, rețele de împământare și protecție împotriva descărcărilor atmosferice. Funcționarea centralei va fi gestionată printr-o platformă digitală cu acces deschis, care va permite localizarea și urmărirea în timp real a performanței și a cantității de energie transferate.

Prin această infrastructură energetică, unitatea sanitară își va acoperi aproximativ 98,14% din necesarul anual de energie electrică, estimat la 264,99 MWh/an. Proiectul are o valoare globală de 1.580.636,58 lei cu TVA inclus și va fi depus pentru finanțare nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare gestionat de Ministerul Energiei.

UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și Romanian American Medical and Education Federation (ROAMEF) au semnat un acord de colaborare orientat spre derularea unor proiecte comune în educație și cercetare medicală.

Parteneriatul vizează:

• educația medicală continuă;

• schimburile de experiență;

• cercetarea;

• mentoratul;

• formarea studenților, medicilor rezidenți și tinerilor specialiști.

Acordul continuă colaborarea dezvoltată în jurul prof. dr. Theo Trandafirescu, medic pneumolog și specialist în terapie intensivă, Associate Professor of Medicine la Icahn School of Medicine at Mount Sinai din New York și președinte ROAMEF.

La începutul lunii septembrie, această cooperare s-a concretizat prin desfășurarea celei de-a doua ediții a manifestării internaționale „Pneumologie și Terapie Intensivă”, găzduită de UMF „Iuliu Hațieganu”.

„Noul parteneriat deschide noi oportunități de colaborare cu profesioniștii români din diaspora medicală”, transmit reprezentanții universității.

Ministerul Sănătății a virat peste 925 de milioane de lei în perioada 8–10 septembrie 2026, bani destinați proiectelor PNRR pentru dezvoltarea infrastructurii spitalicești, digitalizarea instituțiilor din sistem și utilarea cabinetelor de medicină de familie.

Banii au fost utilizați, printre altele, pentru:

Infrastructură spitalicească

• 197,76 milioane lei – Centrul Chirurgical Cardiovascular din IUBVC Târgu Mureș, pentru investiții în infrastructura unei unități medicale publice.

• 195,36 milioane lei – Centrul de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi, pentru investiții în infrastructură medicală publică.

• 132, 7 milioane lei – Spitalul Județean Bistrița, pentru dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice.

• 9,98 milioane lei – Centrul Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie SCJU Cluj, pentru infrastructură spitalicească publică nouă.

• 379,22 milioane lei – Spitalul Agrippa Ionescu, Balotești pentru infrastructură spitalicească publică nouă.

Digitalizarea sănătății

• 1,21 milioane lei – DSP Vâlcea, pentru digitalizarea instituției.

• 1,01 milioane lei – DSP Argeș, pentru digitalizarea instituției.

• 1,45 milioane lei – SAJ Alba, pentru digitalizarea serviciului de ambulanță.

• 688.908 lei – SAJ Vâlcea, pentru digitalizarea serviciului de ambulanță.

• 19.360 lei – Ministerul Sănătății, pentru transformarea digitală.

Terapie intensivă pentru nou-născuți

• pentru investiții în secția de terapie intensivă pentru nou-născuți.

Cabinete de medicină de familie

• pentru renovarea/dotarea cabinetului de medicină de familie.

„Prin aceste investiții PNRR sunt susținute modernizarea infrastructurii spitalicești, digitalizarea instituțiilor de sănătate, dezvoltarea terapiei intensive neonatale și dotarea cabinetelor de medicină de familie”, transmite Ministerul Sănătății.

O premieră medicală națională a fost marcată la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, unde echipa Compartimentului de Aritmologie a implantat unui pacient sonda de defibrilare Medtronic OmniaSecure, recunoscută drept cel mai subțire dispozitiv de acest tip dezvoltat până în prezent la nivel mondial.

Intervenția a fost realizată de dr. Adrian Ungureanu, alături de medicii rezidenți Alexandra Prioteasa și Alexandra Șerban.

Sonda reprezintă o componentă esențială a unui defibrilator implantabil, dispozitiv conceput pentru a monitoriza permanent ritmul cardiac și pentru a interveni prompt în cazul apariției unor tulburări severe care pot pune viața pacientului în pericol.

Principalul element de noutate al dispozitivului OmniaSecure îl constituie dimensiunea sa redusă, având un diametru de numai 1,66 mm, similar cu grosimea unei mine de creion. Datorită acestei structuri extrem de subțiri, sonda ocupă mai puțin spațiu în interiorul vaselor de sânge, diminuând semnificativ impactul asupra acestora și asupra valvei tricuspide.

Totodată, modul de poziționare al sondei permite utilizarea sistemului natural de conducere al inimii, facilitând o stimulare electrică extrem de apropiată de modul fiziologic de funcționare al organului cardiac.

Eficiența tehnologiei este susținută de datele studiului clinic LEADR, care au indicat rate de succes al defibrilării la implantare cuprinse între 97,5% și 100%.

„Prin această primă intervenție realizată în România, echipa Compartimentului de Aritmologie al SCJU Craiova aduce în practica medicală o tehnologie destinată pacienților care au nevoie de protecție împotriva tulburărilor severe de ritm cardiac: o sondă mult mai subțire, cu un impact mai redus asupra vaselor de sânge și care permite o stimulare a inimii cât mai apropiată de cea naturală”, transmit reprezentanții SCJU Craiova.

Noile recomandări ale American Heart Association aduc schimbări importante în diagnosticul și tratamentul endocarditei infecțioase, de la utilizarea mai multor metode pentru stabilirea diagnosticului până la posibilitatea continuării terapiei antibiotice pe cale orală în anumite situații, arată prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță. Actualizarea este prima revizuire amplă a documentului publicat în 2015 și prevede că tratamentul nu trebuie să însemne obligatoriu 4-6 săptămâni de administrare exclusiv intravenoasă.

Conform prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, noile criterii Duke-ISCVID 2023 integrează, pe lângă hemoculturi și ecocardiografie, metode moleculare precum PCR și secvențierea, precum și imagistică avansată, între care FDG-PET/CT, CT cardiac și imagistica cu leucocite marcate.

Aceste metode sunt deosebit de utile atunci când ecocardiografia nu este suficientă, mai ales în cazul endocarditei pe proteză valvulară.

Tratamentul antibiotic poate continua pe cale orală în anumite situații

O altă schimbare importantă vizează tratamentul. Pe baza studiului POET, la pacienți atent selecționați și stabili clinic, după o perioadă inițială de tratament intravenos, este acceptată posibilitatea continuării terapiei pe cale orală.

Sunt discutate și antibioticele cu acțiune foarte lungă, precum dalbavancin și oritavancin, ca alternative în situații selectate în care terapia intravenoasă prelungită este dificilă. Dovezile sunt însă încă limitate.

O altă noutate menționată de prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță este aspirația mecanică percutanată a vegetațiilor, în special în anumite forme de endocardită dreaptă, la pacienți atent selectați.

Evaluarea pacientului trebuie să fie individualizată

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță subliniază că endocardita rămâne o boală cu mortalitate importantă, iar multe dintre decizii continuă să se bazeze pe date observaționale și pe experiența echipei.

În acest context, noul pachet de recomandări întărește ideea că diagnosticul și tratamentul trebuie individualizate și discutate într-o echipă multidisciplinară de endocardită, din care fac parte cardiologul, infecționistul, microbiologul, imagistul și chirurgul cardiovascular.

„Practic, aceasta este una dintre cele mai importante schimbări de paradigmă: promovarea și trecerea la evaluarea integrată și individualizată pentru fiecare pacient cu endocardită infecțiosă”, arată prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.