Pacientul vascular este un pacient complex, fragil și nu poate fi tratat de un singur medic, ci de o întreagă echipă multidisciplinară, subliniază conf. univ. dr. Andreea Rață, medic primar chirurgie vasculară, director medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara, care atrage atenția asupra nevoii de colaborare între specialități și între centrele de chirurgie vasculară din România.

„Noi avem vase de sânge în tot corpul și, din păcate, pacientul vascular este un pacient extrem de fragil, care trebuie manageriat într-o echipă complexă, pentru că nu se poate altfel. Nu este pacientul unui singur medic, este pacientul unei întregi echipe”, a explicat, pentru RoHealth Review și Sănătatea.Tv, specialistul.

Potrivit conf. univ. dr. Andreea Rață, una dintre principalele provocări ale chirurgiei vasculare din România este lipsa resursei umane și accesul inegal la servicii și tehnologii moderne. „Suntem prea puțini”, afirmă aceasta, subliniind că există încă zone în care pacienții nu au acces direct la chirurg vascular și sunt nevoiți să ajungă cu dificultate în centrele universitare mari.

Conf. univ. dr. Andreea Rață atrage atenția și asupra diferențelor dintre centrele de chirurgie vasculară din țară în ceea ce privește dotările și accesul la proceduri intervenționale moderne. „Din păcate, nu avem această tehnologie în toate centrele de chirurgie vasculară și ar fi important să o avem”, spune conf. univ. dr. Andreea Rață, făcând referire la lipsa angiografelor și a infrastructurii necesare pentru procedurile endovasculare.

În acest context, Congresul BRIDGE, ce se desfășoară în perioada 27-29 mai, la Timișoara, își propune să creeze o platformă de colaborare și schimb de experiență între specialitățile implicate în managementul pacientului vascular. „Ideea acestui congres este să creeze o punte între toate specialitățile care abordează patologia vasculară și pacientul vascular”, explică specialistul.

Conf. univ. dr. Andreea Rață subliniază că dezvoltarea unei comunități profesionale unite este esențială pentru îmbunătățirea managementului pacientului vascular și pentru transmiterea unui mesaj unitar către comunitatea medicală și către pacienți. „Trebuie să avem același mesaj către pacientul vascular, către comunitatea medicală și către medicii de familie și să punem pacientul în centrul chirurgiei vasculare”, afirmă aceasta.

Un alt obiectiv important îl reprezintă dezvoltarea schimbului de experiență și susținerea tinerilor specialiști și medici rezidenți care aleg chirurgia vasculară. „Suntem la început și ne dorim să facem mai mult, să ne adunăm mai des și să oferim pacienților o linie unitară în abordarea patologiei vasculare”, spune conf. univ. dr. Andreea Rață.

Detalii, în materialul VIDEO.

În cadrul „OBESITY PODCAST”, Dr. Delia Reurean Pintilei subliniază că educația alimentară a copiilor trebuie construită prin joacă, echilibru și implicarea familiei, nu prin restricții sau diete stricte, arătând că obiceiurile alimentare sănătoase se pot forma încă de la vârste fragede.

„Avem frecvent copii care au refuzat legumele și negociem, de exemplu, introducerea unei legume în fiecare săptămână, cu o premiere la sfârșit. Premierea nu este niciodată ceva bun. Deci nu premiem pe nimeni cu un aport caloric sau aport alimentar sau un aliment care îi place. Cu ce premiem? Prin diplome, premiem prin insignă, premiem prin stickere drăguțe pe care le facem pentru copii”, a declarat medicul.

Specialistul a explicat că, încă din 2010, împreună cu colegii săi, a dezvoltat o metodă prin care copiii sunt ajutați să scadă în greutate într-un mod natural și echilibrat.

„Undeva în 2010 am ajuns în clinica în care lucrez și de atunci am dezvoltat împreună cu colegii mei o modalitate, care nu este un program, dar este o modalitate de a interacționa cu copiii ca să îi ajute să scadă în greutate într-o manieră pe care să o simtă naturală. Niciodată nu vorbim de cuvântul dietă, nu vorbim nici măcar de optimizare de stil de viață, vorbim de alimentație sănătoasă, dar nu pe piramida alimentară, nu pe farfurie sănătoasă, ci jucându-ne împreună cu ei. Există mulaje cu ce înseamnă carbohidrați, proteine, grăsimi”, a spus dr. Delia Reurean Pintilei.

Aceasta consideră că educația nutrițională trebuie introdusă încă din primii ani de viață, oferind ca exemplu sistemul din Danemarca.

„Societatea românească e mai puțin pregătită să primească genul ăsta de informație, dar, de exemplu, Danemarca în grădinițe are aceste mulaje, de exemplu pâine, orez, cartofi și ei sunt învățați că asta înseamnă carbohidrați și se combină cu asta sau cu asta și se joacă încă de undeva la 2-3 ani. Practic le intră în reflex cum anume se mănâncă, care sunt cantitățile, lucruri pe care noi, din păcate, n-am învățat să-l facem în zonele de educație alimentare. Sperăm că în anii următori poate schimbăm ceva”, a afirmat medicul.

Dr. Delia Reurean Pintilei susține că părinții au un rol esențial în formarea obiceiurilor alimentare și că educația nutrițională trebuie continuată și în afara casei, inclusiv la școală.

„Alimentația de acasă este relativ controlată de părinți sau ajung la noi după ce au încercat să controleze ce se mănâncă acasă și, într-adevăr, la școală avem nevoie de reguli mai stricte. La școală există un anumit tip de alimentație care se consumă. Din păcate, tot către părinți se merge. Majorității le este mai ușor să ofere banii de buzunar sau să cumpere din supermarket diverse produse. Vorbim tot de educație nutrițională. Ca părinte, banii se fac greu, muncim toți pentru ei și atunci nu voi cheltui pe alimente nesănătoase și este nevoie de o schimbare structurală profundă”, a explicat specialistul.

Medicul recomandă implicarea copiilor în activități simple, precum cumpărăturile sau pregătirea pachetului pentru școală, pentru a crea reflexe alimentare sănătoase.

„În vreme de pace începi să ai tot felul de preocupări. E bine să mâncăm alimente integral naturale, asta înseamnă că mai mergem și pe lângă supermarket în piețele agroalimentare, găsim surse de unde să cumpărăm, luăm copiii cu noi la cumpărături, nu îi lăsăm acasă sau în parcul de joacă sau la spațiul de joacă doar pentru a avea noi lejeritate de mișcare, pentru că dacă iei un copil de 2-3 ani, care înțelege foarte clar ce spui și îi dai în mânuță alimentele pe care vrei să le cumperi să le așeze în cărucior și copilul este în cărucior, vei genera fără să vrei obiceiuri alimentare sănătoase. Este extrem de ușor”, a declarat aceasta.

Totodată, diabetologul atrage atenția că procesul de scădere în greutate trebuie să fie lent și echilibrat.

„Scăderea în greutate trebuie să fie, noi spunem, fiziologică, adică normală. Ne dorim să fie o scădere în greutate lentă, care să permită pielii să-și recâștige elasticitatea, dar care să permită organismului să se obișnuiască cu o greutate mai mică. Ar trebui să susținem cu o activitate fizică adecvată și exerciții de anduranță și exerciții de rezistență, adică greutăți, care să fie condusă de cineva care chiar știe cum să ne recomande să ridicăm greutățile într-o poziție corectă pentru a nu genera protruzii discale, afectări de coloană vertebrală la diverse zone ale ei”, a spus medicul.

În final, dr. Delia Reurean Pintilei subliniază că alimentația sănătoasă înseamnă echilibru și aport complet de nutrienți.

„Nu e vorba de dietă. Dacă îmi permiți, cuvântul dietă trebuie să dispară. Este a mânca. Este foarte simplu. Există o singură combinație: proteină, carbohidrați, vitamine, minerale, apă, fibre și lipide. Trebuie să ai toate elementele pentru a îți hrăni corpul”, a concluzionat specialistul.

Prof. univ. dr. Mariana Tilincă, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice și medicină internă, a declarat în cadrul OBESITY PODCAST că obezitatea influențează evoluția majorității bolilor cronice și afectează un număr tot mai mare de adulți și copii, motiv pentru care necesită o abordare medicală integrată și multidisciplinară.

Medicul a atras atenția că obezitatea a devenit o problemă majoră de sănătate publică, în contextul creșterii constante a prevalenței și al impactului complex asupra întregului organism.

„Obezitatea este o problemă care a ajuns la rang de problemă de sănătate publică în zilele noastre, dat fiind faptul că prevalența este în continuă creștere și care, după cum putem observa, atât la adult cât și la copii este întâlnită. Obezitatea, până nu demult, a fost de fapt considerată un fel de Cenușăreasa patologiei medicale, dat fiind faptul că era într-un fel sau altul pasată de la o specialitate la cealaltă fără să fie abordată integrat, era abordată fragmentat, din punct de vedere izolat, fără a se pune toate piesele unui puzzle la un loc ca să aibă o perspectivă complexă de ansamblu”, a declarat medicul.

În acest context, prof. univ. dr. Mariana Tilincă a explicat că a inițiat un proiect dedicat abordării multidisciplinare a obezității, pentru a reuni într-un singur volum informațiile esențiale din mai multe domenii medicale.

„Din acest motiv am avut un proiect mai vechi pe care l-am materializat prin publicarea unui volum care se intitulează abordarea multidisciplinară a obezității și care a încercat să îngemăneze toate cunoștințele care s-au acumulat până la ora respectivă, să se pună într-un mod structurat pentru a facilita accesul acestei informații pentru tineri și nu numai”, a precizat aceasta.

Specialista a subliniat că obezitatea nu afectează doar aspectul fizic, ci modifică evoluția bolilor și influențează activitatea tuturor specialităților medicale.

„Consider că este necesară să fie privită din acest punct de vedere întrucât, cum am spus, se găsește la interferența mai multor specialități, iar impactul obezității, reverberațiile acesteia se repercută în toate specialitățile practic, pentru că obezitatea nu ne afectează doar ca aspect fizic, ci ne afectează din punct de vedere al tulburărilor metabolice care apar și care se repercută organic, astfel încât medicul în momentul în care dorește să trateze un pacient din perspectiva specialității sale iată că trebuie să integreze și obezitatea în contextul terapeutic”, a explicat prof. univ. dr. Mariana Tilincă.

Aceasta a arătat că excesul ponderal este întâlnit frecvent atât la pacienții cu diabet, cât și la cei fără diabet, pe fondul stilului de viață modern, sedentarismului și stresului.

„Nu putem trata un pacient de o anumită specialitate având o anumită patologie excluzând obezitatea, pentru că aceasta modifică manifestarea clinică a bolii de bază și astfel este într-un fel, iar difuzează cum am spus la toate specialitățile. Eu fiind și medic internist și diabetolog mă întâlnesc frecvent cu această boală, care o găsim atât la pacientul cu diabet, dar și la pacientul nondiabetic care prin insulino-rezistența pe care o dezvoltă în timp datorită stilului de viață actual, a sedentarismului, a alimentației, a stresului pe care îl avem în viața de zi cu zi”, a spus medicul.

Prof. univ. dr. Mariana Tilincă a evidențiat și importanța educației și a sprijinului psihologic în managementul obezității, pentru reducerea stigmatizării și prevenirea complicațiilor pe termen lung.

„Totodată să nu uităm că toate acestea pot fi într-un fel controlate și ajutate și cu intervenția unor specialiști, nu doar specialiști din punct de vedere medical, dar și a unor profesioniști în ceea ce privește educația acestor categorii de pacienți și nu numai educația, cât și gestionarea profilului psihologic pe care îl are pacientul cu obezitate pentru a înlătura stigmatismul pe care îl posedă și totodată pentru ca această boală să poată fi prevenită tocmai pentru a reduce costurile în ceea ce privește încărcătura economică atât a individului cât și a societății și bineînțeles, prin asta, creșterea calității vieții pacientului”, a mai transmis prof. univ. dr. Mariana Tilincă.

Conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian, medic primar diabetolog, a explicat în cadrul OBESITY PODCAST că obezitatea și supraponderea trebuie privite ca boli cronice, care impun o strategie medicală pe termen lung, și nu ca situații ce pot fi rezolvate prin diete rapide sau intervenții restrictive temporare.

Medicul a subliniat că excesul ponderal este adesea minimalizat de pacienți, deși reprezintă o boală cronică progresivă, cu evoluție lentă și complicații importante pe termen lung.

„Este un subiect tabu, aș putea să spun, pentru că marea majoritate a pacienților care asociază suprapondere sau obezitate nu neapărat vor să recunoască ca o problemă. Și atunci această minimalizare a kilogramelor în plus practic are o explicație foarte simplă: boala, pentru că este o boală cronică, este considerată de marea majoritate a pacienților că poate fi foarte bine stăpânită printr-o dietă drastică pe termen scurt sau, de ce nu, chiar prin obținerea unor rezultate imediate folosind terapia dedicată obezității. Ei bine, practic lucrurile stau exact invers. Acumularea kilogramelor nu se face într-un timp scurt, necesită o perioadă lungă de timp, pentru că este o boală cronică, firește că avansează ca și severitate”, a explicat medicul.

Conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian a arătat că efectele reale ale obezității apar în timp, iar intervențiile de moment nu sunt suficiente pentru controlul bolii.

„Aceste kilograme se acumulează într-un timp constant, pe o perioadă mai lungă, dar vor duce într-un final la apariția unor complicații pe care nici pacientul nu le poate sesiza în primă instanță. Este periculos să abordăm obezitatea doar din perspectiva unor kilograme date jos. Este periculos să ne gândim că un pacient are nevoie de o intervenție doar pe termen scurt, pentru că orice boală cronică are nevoie de tratament cronic, de evaluare, de monitorizare și de tratament adecvat pe termen lung și nu temporar”, a precizat aceasta.

Medicul a atras atenția și asupra unor practici incorecte din rândul pacienților, precum utilizarea diureticelor sau dietele extreme înainte de evenimente importante, cu efecte doar temporare asupra greutății.

„Am întâlnit deseori în practica clinică pacienți care abuzau realmente de diuretice înainte de un eveniment pentru a pierde 3, 4, 5 kg, tocmai în ideea că se bazează pe deshidratarea produsă de aceste preparate medicale. Pe de altă parte, cunosc persoane care se înfometează pentru o perioadă limitată de timp, iar ceea ce se întâmplă este doar un rezultat pe termen scurt, iar peste o lună, două, trei, acele kilograme revin și nu doar că revin, ci revin în număr mai mare și cu o greutate mult mai importantă din perspectiva impactului pe sănătate”, a spus medicul.

În acest context, ea a subliniat importanța diferențierii între suprapondere și obezitate și necesitatea intervenției medicale specializate.

„Abordarea nu trebuie făcută la colțul străzii cu vecina, ci în cabinetul medical, pentru că sunt totuși lucruri diferite. Dacă ne referim la suprapondere, vorbim de un număr de kilograme care încă nu a atins nivelul obezității. Dacă ne aflăm între 25 kg/m² și 29,9 kg/m² discutăm de suprapondere. Este important să discutăm de suprapondere, pentru că este similar cu diabetul zaharat tip 2, putem spune că este un soi de prediabet, o preobezitate”, a explicat aceasta.

Conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian a arătat că intervenția timpurie în faza de suprapondere poate preveni evoluția către obezitate și complicații asociate.

„Dacă intervențiile noastre și conștientizarea pacientului se fac în această etapă, atunci rezultatele pe termen lung sunt foarte bune, sustenabile, iar calitatea vieții pacientului se îmbunătățește foarte mult comparativ cu cei care sunt deja în stadiul de obezitate gradul 1 sau 2”, a precizat medicul.

Aceasta a detaliat și modul în care se realizează evaluarea medicală a pacienților, prin măsurători antropometrice, analize și evaluarea compoziției corporale.

„În primul rând este o evaluare antropometrică, adică măsurăm înălțimea, greutatea, circumferința taliei, raportul talie-șold sau talie-înălțime. Măsurăm pacientul în condiții standardizate, dimineața, pe stomacul gol, pentru că altfel valorile pot fi influențate. De asemenea, utilizăm bioimpedanța, adică analizăm compoziția corporală, pentru că ne interesează pierderea de țesut adipos visceral și nu de masă musculară”, a explicat medicul.

Ea a subliniat și importanța monitorizării forței musculare, pentru a evita pierderea masei musculare în timpul tratamentului.

„Evaluăm și forța de strângere a pumnului, prin dinamometru, atât la începutul intervenției, cât și pe parcurs”, a precizat aceasta.

Medicul a arătat că evaluarea pacientului include și investigații biologice, necesare pentru identificarea riscului cardiovascular și metabolic.

„Pe lângă măsurătorile antropometrice, realizăm și investigații biochimice, analize de sânge, pentru că atât supraponderea, cât și obezitatea sunt asociate cu riscuri cardiovasculare, dislipidemie, hiperuricemie și hipertensiune arterială”, a explicat ea.

Conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian a subliniat că managementul obezității trebuie realizat ca un proces complex, multidisciplinar, în care medicul și pacientul sunt parteneri în luarea deciziilor terapeutice.

Prof. univ. dr. Dan Gheonea, medic gastroenterolog, a avertizat că obezitatea este un factor major implicat în apariția și evoluția bolilor gastroenterologice și hepatice, cu impact direct asupra creșterii cazurilor de steatoză hepatică, fibroză, ciroză și cancer digestiv, în cadrul OBESITY PODCAST.

Acesta a explicat că importanța obezității în patologia gastrointestinală a devenit mult mai evidentă în ultimii ani.

„Impactul obezității actuale este foarte mare și foarte important că am început să conștientizăm de câțiva ani acest efect major al obezității în toată patologia gastrointestinală”, a declarat medicul.

El a adăugat că, în urmă cu câțiva ani, legătura dintre obezitate și bolile digestive era mult mai puțin înțeleasă.

„Poate acum cinci-șase ani nu ne dădeam seama despre tot ceea ce înseamnă ca și impact obezitatea pe marea majoritate a bolilor gastroenterologice”, a spus prof. univ. dr. Gheonea.

Referindu-se la patologia hepatică, medicul a arătat că atenția s-a mutat de la hepatita C către steatoza hepatică metabolică, considerată în prezent una dintre principalele probleme ale hepatologiei.

„Și dacă ne uităm spre patologia hepatică de exemplu eram preocupați de a trata hepatita C pentru că de aproximativ 10 ani avem tratamente inovatoare pentru hepatita C, cu care putem spune că o vindecăm, și au fost mulți ani în care am vindecat toți acești pacienți, iar patologia care a rămas și despre care ne avertizau de mult societățile profesionale este această steatoză metabolică, patologia actuală și a viitorului medic hepatolog, care duce la cele mai multe complicații în sfera hepatică”, a declarat el.

Medicul a subliniat că efectele obezității nu se limitează la ficat, ci afectează întregul tub digestiv, inclusiv prin creșterea riscului de cancere digestive.

„Putem spune clar că impactul obezității este major nu doar în sfera ficatului, ci pe întregul tub digestiv, și aș da poate cel mai sumbru exemplu: toate cancerele din gastroenterologie ale tubului digestiv, ale ficatului și ale pancreasului au ca factor de risc principal, implicat de toate studiile de specialitate, exact obezitatea”, a spus acesta.

El a explicat și relația directă dintre obezitate și steatoza hepatică.

„Relația cauzală între obezitate și steatoza hepatică este direct proporțională, deci cu cât avem mai multă obezitate, cu atât vom avea mai mulți pacienți cu steatoză hepatică”, a precizat medicul.

Prof. dr. Gheonea a atras atenția asupra proporțiilor fenomenului la nivel național.

„Și cum știm la nivel național, persoanele care nu au greutate normală, care sunt supraponderale sau persoane cu obezitate, ating un procent alarmant de aproximativ 70%”, a spus el.

„Nu cred că există o altă patologie despre care să vorbim în medicină cu această amploare: 70% din persoanele din România sunt persoane supraponderale sau persoane cu obezitate”, a adăugat acesta.

Medicul a avertizat că și la nivel global tendințele sunt îngrijorătoare.

„Și statisticile sunt cu atât mai îngrijorătoare, având în vedere că până în 2030 peste 50% din populația globului va avea steatoză hepatică metabolică, ficat gras, așa cum îl știu pacienții, sau ficat mărit, așa cum știu ei după ce vin de la o ecografie”, a explicat el.

Despre evoluția bolii hepatice, medicul a subliniat că aceasta nu este una benignă.

„Ce putem spune despre acest ficat steatozic: că nu este o patologie benignă, am ficatul mărit și atât, pentru că unul din patru sau unul din cinci pacienți evoluează către fibroză hepatică. Fibroza hepatică înseamnă, după trecerea anilor, ciroză hepatică, și crește direct proporțional riscul de cancer hepatic, de insuficiență hepatică, de deces de cauză hepatică”, a explicat prof. univ. dr. Gheonea.

În final, prof. univ. dr. Dan Gheonea a subliniat că obezitatea este un factor de risc independent pentru ciroza hepatică, inclusiv în absența consumului de alcool sau a hepatitelor virale.

„Deci obezitatea este factor de risc pentru ficatul steatozic, pentru ficatul metabolic, și această patologie prin inflamație, fibroză, duce mai departe la ciroză sau, ca să mă exprim și mai plastic, ajungi să faci ciroză, dezvolți o ciroză hepatică nu doar dacă ești un mare consumator de alcool sau ai o hepatită cronică virală B sau C, ci și dacă trăiești mai mulți ani cu obezitate și cu ficat steatozic metabolic”, a concluzionat medicul.

Prof. univ. dr. Bogdan Timar a vorbit, în cadrul OBESITY PODCAST, despre modul în care obezitatea este încă insuficient înțeleasă la nivel general ca boală cronică, deși aceasta are efecte extinse asupra întregului organism. Medicul a subliniat că nu există practic un singur sistem sau organ care să nu fie influențat de prezența obezității, ceea ce face ca această afecțiune să genereze consecințe importante pentru starea generală de sănătate și să necesite o schimbare de perspectivă în abordarea ei, inclusiv în politicile de sănătate publică.

„Dacă ar fi să ne gândim la obezitate, știm în momentul de față că prezența obezității afectează, de fapt, întregul organism: fiecare aparat, fiecare sistem, fiecare organ este afectat de prezența obezității. Deci, practic, această obezitate creează consecințe de sănătate pentru întregul organism. Pe de cealaltă parte, este important să vedem obezitatea ca pe o boală cronică, deoarece, dacă ar fi să definim politici de intervenție, politici de sănătate publică, conștientizarea obezității ca patologie, ca boală, este deosebit de importantă. Până acum, de regulă, obezitatea era privită mai degrabă ca un defect estetic, fără să ne mai gândim că, în urmă cu mai mulți ani, nu doar că nu era văzută nici măcar ca o boală, ci nici măcar ca un defect estetic. Astfel încât este deosebit de importantă conștientizarea obezității ca problemă de sănătate publică în populația generală.

Vă dau un simplu exemplu: țările care au cea mai mare prevalență a obezității, cum ar fi Arabia Saudită sau Turcia, au cea mai redusă percepție cu privire la obezitate. Practic, dacă sunt întrebați oamenii din acea populație, aproximativ jumătate dintre cei care au obezitate tind să spună că nu au niciun fel de probleme cu kilogramele acestea. Motivul pentru care, evident, primul pas este să percepem obezitatea ca o afecțiune, pentru a putea lupta împotriva consecințelor sale”, a explicat prof. univ. dr. Bogdan Timar.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană a explicat, în cadrul aceluiași podcast, că obezitatea a fost mult timp percepută exclusiv ca o problemă estetică și tratată superficial prin recomandări generale de tip „mănâncă mai puțin și mișcă-te mai mult”. Aceasta a arătat însă că, în prezent, obezitatea este recunoscută de organismele medicale ca o boală cronică, progresivă și recidivantă, care implică mecanisme complexe și necesită o abordare multidisciplinară, integrată, pentru a putea fi gestionată eficient și pentru a aduce beneficii reale pacienților.

„Din păcate, multă vreme obezitatea a fost considerată doar o problemă estetică și a fost trivial abordată cu sintagma „mănâncă mai puțin și mișcă-te mai mult”. Este evident faptul că, la ora actuală, organismele profesionale recunosc obezitatea ca o boală cronică, progresivă și recidivantă și care necesită o abordare holistică, multidisciplinară pentru a putea fi tratată corespunzător și să aducă într-adevăr un beneficiu pacienților noștri. Simplul fapt că pacienții încearcă să slăbească și totuși, după ce slăbesc, recâștigă în greutate dacă utilizează doar o simplă modificare a stilului de viață și, de cele mai multe ori, un asemenea ciclu de scădere în greutate urmată de o creștere în greutate duce ca totalul de țesut adipos din organism să fie în cantitate și mai mare, pentru că, de fapt, obezitatea este o boală cronică care presupune un exces de țesut adipos care afectează starea generală de sănătate a organismului.

De ce se întâmplă aceste creșteri în greutate după ce se slăbește? Pentru că organismul își creează niște mecanisme de adaptare care fac ca această modificare de dezechilibru energetic, care este de fapt caracteristică a obezității, unde dezechilibrul în raportul energetic și excesul energetic, aceste adaptări fac ca să scadă consumul energetic și fac ca hormonii implicați în foame și sațietate să se modifice: să crească foamea, să scadă sațietatea. Și atunci organismul recuperează, pentru că el percepe această scădere în greutate ca pe o amenințare. Toate aceste elemente arată că este o boală cronică și care necesită intervenție farmacologică, bineînțeles, indiferent de tipul de gravitate al obezității și indiferent de intervenția farmacologică sau terapeutică pe care noi o dăm pacienților noștri, modificarea stilului de viață și un regim de viață sănătos sunt parte integrantă a planului de management pentru persoana respectivă cu obezitate. Din păcate însă, pacienții încearcă ani de zile aceste regimuri de slăbire care de obicei sunt nemonitorizate corect și nerecomandate corect, pentru că nu există o formulă magică care să se aplice tuturor pacienților și trec ani de zile, cinci-șase ani în medie, până când se adresează unui profesionist în sănătate. De aici nevoia de educație pentru sănătate pentru a percepe obezitatea ca pe o boală atât în rândul pacienților, cât și în rândul profesioniștilor din sănătate”, a explicat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Un articol al echipei de specialiști din cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, care aduce date noi privind circulația în România a unei clone de Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme, a fost publicat în revista internațională JAC-Antimicrobial Resistance, editată de Oxford University Press.

„Sunt bucuros să împărtășesc publicarea articolului nostru în JAC-Antimicrobial Resistance, jurnal publicat de Oxford University Press. Le mulțumesc tuturor colegilor mei din Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” și din Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” pentru munca susținută din ultimele luni, pentru colaborare și pentru implicarea în acest proiect”, a scris prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, comandantul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, pe pagina de Facebook.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță a subliniat importanța acestei publicații pentru înțelegerea fenomenului rezistenței antimicrobiene în România.

„Cred că această publicație reprezintă o referință clară privind existența clonei ST383 de Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme în România”, a transmis prof. dr. Valeriu Gheorghiță.

Potrivit acestuia, deși infecțiile cu Klebsiella pneumoniae rezistentă la antibiotice nu reprezintă o noutate în practica medicală, această clonă ST383 prezintă particularități importante: produce frecvent două tipuri de carbapenemaze (NDM-5 și OXA-48, enzime care inactivează antibioticele), și asociază gene de rezistență și de virulență pe aceleași elemente genetice mobile, respectiv plasmide fusionale sau mozaicate.

„Rămân câteva întrebări importante. Este deja această clonă endemică în România? Posibil că da. Răspunsul va veni însă pe măsură ce vom acumula mai multe date de secvențiere genomică a tulpinilor de Klebsiella pneumoniae rezistente la carbapeneme, cu o acoperire cât mai largă la nivel național”, a explicat prof. dr. Valeriu Gheorghiță.

Articolul complet poate fi accesat aici: https://academic.oup.com/jacamr/article/8/3/dlag079/8687243 

Managementul obezității este redefinit de date noi, sublinizaă prof. univ. dr. Mihaela Vladu. „Ghidurile actualizate indică, la momentul actual, acest aspect integrativ al managementului obezității, care aduce în față un plan personalizat și are la bază un stil de viață echilibrat, precum și terapii inovatoare care reduc în greutate, care reduc riscul cardiovascular și riscul cardiometabolic”, explică prof. univ. dr. Mihaela Vladu.

„Managementul obezității este redefinit de date noi. Avem oportunitatea utilizării unor clase terapeutice inovatoare, terapii care merg dincolo de controlul ponderal și asistăm în același timp la o schimbare de paradigmă. Dovezile existente reflectă necesitatea inițierii acestor clase terapeutice în rândul pacienților cu obezitate, în rândul pacienților cu IMC crescut, dar mai ales acolo unde sunt și complicații asociate, dat fiind faptul că beneficiile nu sunt doar scăderea în greutate. Scădem în greutate, scădem adipozitatea viscerală, scădem rezistența la insulină, scădem riscul cardiometabolic și, nu în ultimul rând, riscul cardiovascular. Datele ne arată inclusiv beneficii la nivel hepatic. Ghidurile actualizate indică, la momentul actual, tocmai acest aspect integrativ al managementului obezității, care pune în față un plan personalizat și are la bază un stil de viață echilibrat și, pe lângă acest stil de viață, terapii inovatoare care reduc în greutate, care reduc riscul cardiovascular și riscul cardiometabolic. Ce trebuie să facem? Trebuie să monitorizăm corespunzător acești pacienți și circumferința ne spune indirect cumva reducerea adipozității viscerale. În același timp putem să măsurăm markeri metabolici, markeri cardiovasculari, markeri inflamatori și, nu în ultimul rând, markeri hepatici. În același timp, sindromul de apnee în somn este o complicație frecventă în rândul pacienților cu obezitate și terapiile actuale au dovedit beneficii inclusiv în acest aspect. Mesajul cheie este acela cu aplicabilitate practică, adică trebuie să inițiem precoce, trebuie să menținem terapia pe termen lung și să monitorizăm îndeaproape acești parametri, pentru că numai în acest fel putem să mișcăm într-un sens pozitiv traiectoria obezității și a complicațiilor sale”, a explicat prof. univ. dr. Mihaela Vladu.

Mai multe informații în materialul video.

Material educațional realizat cu sprijinul Novo Nordisk.