Valeriu Gheorghiță: Scăderea anticorpilor nu înseamnă scăderea protecției

Evoluția naturală a anticorpilor este de scădere progresivă în timp, dar acest lucru nu înseamnă scăderea protecției, a precizat președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță.

„Atunci când organismul reîntâlnește acel organism, dezvoltă rapid anticorpi și în felul acesta suntem protejați. Practic scăderea anticorpilor nu înseamnă scăderea protecției. În momentul de față avem date undeva la 8 luni, date care arată menținerea eficienței vaccinurilor la peste 90% față de formele severe, față de complicații, de riscul de transmitere, de riscul de internare”, a spus Valeriu Gheorghiță.

„Nu putem spune de aici înainte cât va dura. S-ar putea să dureze un an,  mai mult de un an. Se monitorizează, se colectează aceste date  și cu siguranță în următoarea perioadă vom avea mai multe informații”, a declarat Valeriu Gheorghiță, la postul public de televiziune.

Președintele CNCAV a vorbit și despre autorizarea de către Agenția Europeană a Medicamentului a vaccinul de la Pfizer pentru grupa de vârsta 12-15 ani.

„Este o prioritate accesul persoanelor vulnerabile la vaccinare, chiar și în cazul acestei grupe de vârstă ne dorim să avem această prioritizare, a copiilor care sunt cunoscuți cu boli cronice Prin vaccinare putem să reducem riscul de complicații prin COVID și riscul de îmbolnăvire”, a precizat Valeriu Gheorghiță.

Câți elevi de 16-18 ani s-au vaccinat anti-COVID-19 până acum. Anunțul ministrului Educației

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că peste 55.000 de elevi de 16, 17 şi 18 ani s-au vaccinat până acum împotriva COVID-19.

Ministrul a precizat că cei mai mulţi sunt elevi din clasele a XII-a, care vor să nu pericliteze prezenţa la examenul de bacalaureat.

„În urmă cu câteva zile aveam peste 55.000 elevi cu vârsta de 16, 17, 18 ani vaccinaţi. Aveam 13.000 elevi cu vârsta de 16 ani, 17.000 elevi cu vârsta de 17 ani şi 25.000 elevi cu vârsta de 18 ani. Deci foarte mulţi elevi de clasa a XII-a care doresc să nu aibă emoţii din perspectiva sanitară la examenul de bacalaureat au preferat să se vaccineze, pentru a fi siguri că nu vor întâmpina dificultăţi la unul dintre cele mai importante examene din viaţa lor”, a declarat Sorin Cîmpeanu, vineri seară, la un post de televiziune.

Ministrul Educaţiei a adăugat că se are în vedere organizarea unor caravane de vaccinare, în special în mediul rural, unde rata de imunizare în rândul cadrelor didactice ar putea fi mai mică decât în mediul urban.

„Este foarte probabil să vedem o rată de vaccinare mai scăzută în mediul rural. Acolo este nevoie de acţiuni de genul caravanei vaccinării. În universităţi, după modelul universităţilor de medicină şi farmacie care au organizat maraton al vaccinării, sunt convins că cele mai multe universităţi din ţară au în vedere organizarea unor centre de vaccinare înainte de începerea cursurilor universitare”, a spus el.

Potrivit lui Cîmpeanu, peste 2,7 milioane elevi din cei 2,934 milioane participă fizic la cursuri.

Puncte de vaccinare anti-COVID -19 cu Johnson & Johnson, în România. Anunțul CNCAV

26 de puncte de imunizare cu Johnson & Johnson în România – 19 centre de vaccinare, patru de tip drive-thru şi trei locaţii la Maratonul Vaccinării, a anunțat, vineri, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

Conform datelor publicate pe pagina de facebook a Platformei naţionale de informare cu privire la vaccinarea împotriva COVID-19, punctele de vaccinare sunt:

19 centre de vaccinare:

  • Centrul CAEX Bacău, judeţul Bacău;
  • Căminul Cultural Parincea, judeţul Bacău;
  • Centrul City Mall Sector 4, Bucureşti;
  • Centrul ENEL Călăraşi, judeţul Călăraşi;
  • Centrul Pavilion Expoziţional Constanţa, judeţul Constanţa;
  • Centrul de zi Arlechino Târgovişte, judeţul Dâmboviţa;
  • Centrul Sala Polivalentă C3 Craiova, judeţul Dolj;
  • Centrul Baza Sportiva Siderurgistul Galaţi, judeţul Galaţi;
  • Centrul Sala de sport Şcoala generală Nr.12 Tîrgu Jiu, judeţul Gorj;
  • Centrul Restaurant Jigodin Miercurea Ciuc, judeţul Harghita;
  • Complex hotelier Amara Ialomiţa, judeţul Ialomiţa;
  • Centrul Sala de Sport Chitila, judeţul Ilfov;
  • Centrul Sala de Sport Sovata, judeţul Mureş;
  • Centru Colegiul Naţional Agricol „Carol I” Slatina, judeţul Olt;
  • Centrul Cercul Militar Zalău, judeţul Sălaj;
  • Centrul Iulius Mall Suceava, judeţul Suceava;
  • Centrul Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Timiş – Timişoara, judeţul Timiş;
  • Centrul Liceul agricol „Nicolae Cornăţeanu” Tulcea, judeţul Tulcea;
  • Centrul Sala de sport Liceul Sanitar „Antim Ivireanu” Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea;

patru centre drive-thru:

  • drive-thru parcare Era Shopping Park Oradea, judeţul Bihor;
  • drive-thru Centrul Modular Piaţa „Emanuil Gojdu” Oradea, judeţul Bihor;
  • drive-thru Shopping City Deva, judeţul Hunedoara;
  • drive-thru parcare Parcul Tineretului Slatina, judeţul Olt;

trei locaţii – Maratonul Vaccinării:

  • Spitalul Judeţean de Urgenţă Miercurea Ciuc, judeţul Harghita;
  • Zalău Value Centre, judeţul Sălaj;
  • Centrul CRAFT Timişoara, judeţul Timiş.

Vaccinul Janssen al companiei Johnson & Johnson este administrat şi în cabinetele medicilor de familie care au dorit să se implice în campania de vaccinare împotriva COVID-19, precizează sursa citată.

Rata de vaccinare anti-COVID-19 în rândul cadrelor didactice este de 60%. Datele Ministerului Educației

Ministerul Educaţiei anunţă că 185.173 de angajaţi din sistemul naţional de învăţământ s-au vaccinat anti-COVID-19 până în prezent. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că majoritatea sunt vaccinaţi cu ambele doze, precizând că aproximativ 60% dintre profesori s-au vaccinat, iar la nivelul sistemului rata de imunizare în rândul angajaţilor este de 58%. „Consider că este un mesaj foarte bun pe care sistemul îl dă”, a adăugat ministrul.

Ministerul Educaţiei a făcut publice, vineri seară, rezultatele raportărilor privind vaccinarea personalului din sistemul de învăţământ preuniversitar (de stat) şi din sistemul de învăţământ superior (de stat şi privat).

Din totalul de 266.120 de angajaţi titulari în învăţământul preuniversitar de stat s-au vaccinat 151.133 persoane (112.559 cadre didactice şi 38.574 personal didactic auxiliar şi nedidactic).

„Precizăm că un număr de 125.523 angajaţi au parcurs schema completă de vaccinare. Raportat la total angajaţi titulari se înregistrează o rată de vaccinare de 56,8%. Raportat la numărul cadrelor didactice, rata de vaccinare este de 58%”, a arătat sursa citată.

Din totalul de 51.411 angajaţi titulari în învăţământul universitar de stat şi privat s-au vaccinat 34.040 de persoane (22.391 cadre didactice şi 11.649 personal didactic auxiliar şi nedidactic).

„Precizăm că un număr de 30.574 angajaţi au parcurs schema completă de vaccinare. Raportat la total angajaţi titulari se înregistrează o rată de vaccinare de 66,2%. Raportat la numărul cadrelor didactice, rata de vaccinare este de 76,5%”, au menţionat reprezentanţii Ministerului.

Din totalul de 317.531 de angajaţi titulari în învăţământul preuniversitar de stat şi în sistemul de învăţământ superior (de stat şi privat), s-au vaccinat 185.173 (134.950 cadre didactice şi 50.223 personal didactic auxiliar şi nedidactic).

Un număr de 156.097 angajaţi au parcurs schema completă de vaccinare.

Raportat la total angajaţi titulari se înregistrează o rată generală de vaccinare de 58,32%. Raportat la numărul cadrelor didactice, rata de vaccinare este de 60%.

Sorin Cîmpeanu a catalogat rezultatul centralizării privind vaccinarea drept „îmbucurător”.

„Peste 185.000 de angajaţi din sistemul de educaţie sunt vaccinaţi, cea mai mare parte dintre ei sunt vaccinaţi cu ambele doze. Este vorba despre un număr de peste 151 000 de angajaţi din sistemul preuniversitar de stat şi de un număr de peste 34.000 de angajaţi din sistemul universitar de stat şi privat”, a declarat Sorin Cîmpeanu, vineri seară, la un post de televiziune.

„Consider că este un mesaj foarte bun pe care sistemul îl dă”, a adăugat ministrul.

Sorin Cîmpeanu a precizat că există la nivelul ministerului situaţia defalcată pe categorii de personal, pe zone – urban şi rural, pe tipuri de învăţământ în ceea ce priveşte imunizarea.

„Vom analiza această situaţie şi e foarte probabil să vedem o rată de vaccinare mult mai scăzută în mediul rural. Acolo este nevoie de acţiuni gen caravana vaccinării”, a adăugat ministrul.

Austria a revizuit condiţiile de intrare în țară. Anunțul MAE

Autorităţile austriece au revizuit condiţiile de intrare în țară, în contextul pandemiei de COVID-19, anunță Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Noile măsuri se aplică până la 30 iunie.

„Astfel, persoanele care călătoresc în Republica Austria din state pentru care nu au fost emise alerte de călătorie, inclusiv din România, sunt exceptate de la măsura autoizolării, dacă pot dovedi că în ultimele 10 zile s-au aflat pe teritoriul unuia dintre aceste state: Andorra, Australia, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Finlanda, Franţa, Liechtenstein, Grecia, Irlanda, Islanda, Israel, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Monaco, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Portugalia, San Marino, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania, Elveţia, Coreea de Sud, Ungaria şi Vatican”, a transmis, vineri, MAE.

Totodată, intrarea în Austria este permisă în baza prezentării unuia dintre următoarele documente:

  • certificat de vaccinare împotriva COVID-19, eliberat de autorităţile competente (cu ser Johnson&Johnson, AstraZeneca, Biontech/Pfizer, Moderna sau Sinopharm), efectuat cu cel mult nouă luni anterior deplasării;
  • test negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 (tip PCR sau antigen, cu valabilitate de 72 de ore, respectiv 48 de ore de la data prelevării probelor);
  • un certificat medical care să ateste recuperarea după infectarea cu virusul SARS-CoV-2 (nu mai vechi de 6 luni) sau o dovadă a prezenţei anticorpilor (nu mai veche de 3 luni).

În situaţia în care nu poate fi îndeplinită niciuna dintre aceste condiţii, persoana trebuie să facă, în cel mult 24 de ore de la intrarea în Austria, un test biologic molecular sau antigen pentru depistarea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, costurile fiind suportate din bugetul personal. Copiii cu vârsta de până la zece ani sunt exceptaţi de la obligaţia de testare.

De asemenea, MAE aminteşte că toate persoanele care intră în Republica Austria trebuie să se înregistreze online, cu 72 de ore anterior călătoriei, prin intermediul sistemului Pre-Travel-Clearance.

Tranzitul cetăţenilor pe teritoriul Austriei spre destinaţii din alte state este permis în regim permanent, fără oprire (înnoptare), cu excepţia opririlor absolut esenţiale. Este obligatorie prezentarea, la cererea autorităţilor, de către toate persoanele care tranzitează Austria, a dovezilor care să ateste ieşirea de pe teritoriul austriac şi asigurarea intrării în statul de destinaţie (rezervări la hotel/tren/autobuz/avion, documente justificative privind domiciliul/rezidenţa/dreptul de şedere, proprii sau ale membrilor de familie, după caz: certificate de căsătorie etc., contracte de muncă, orice altă dovadă a necesităţii intrării, de exemplu adeverinţă de tratament medical imperios necesar, de studii etc.).

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Viena: 0043 1 503 24 65 şi 0043 1 505 23 81, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice 0043 699 117 26027.

UE oferă ţărilor sărace, până la sfârşitul anului, prin COVAX, 100 de milioane doze de vaccin anti-COVID

Principalii producători de vaccin împotriva COVID-19, ţările G20 şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) s-au angajat, vineri, să accelereze vaccinarea ţărilor sărace, aflată în mare întârziere, pentru a pune capăt pandemiei şi a relansa economia mondială, relatează AFP.

În timp ce o treime din locuitorii celor mai bogate ţări au primit deja cel puţin o primă doză, ei sunt numai 0,3% în ţările sărace, potrivit COVAX, mecanismul mondial de furnizare a vaccinurilor către ţările sărace.

Până la sfârşitul lunii mai, COVAX are un deficit de 140 de milioane de doze, şi de încă 50 de milioane în iunie, în raport cu volumele iniţial prevăzute pentru a vaccina 20% din populaţia ţărilor sărace.

Invitate la un summit privind criza sanitară organizat în comun de preşedinţia italiană a G20 şi de Comisia Europeană, laboratoarele Pfizer/BioNTech, Moderna şi Johnson&Johnson au promis să furnizeze 3,5 miliarde de doze ţărilor cele mai sărace în 2021 şi 2022.

Ei ar trebui să furnizeze 1,3 miliarde de doze în acest an, iar restul în 2022. Serurile vor fi accesibile, la preţul de producţie pentru ţările cu venituri scăzute şi la preţ redus pentru ţările cu venituri intermediare.

UE a anunţat că va dona 100 de milioane de doze în acest an, Italia a promis 300 de milioane de euro, iar Franţa 30 de milioane de doze prin programul COVAX.

„Toată lumea, peste tot” trebuie să aibă acces la vaccinuri, a subliniat preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, în timp ce secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a criticat „naţionalismul în materie de vaccinare”.

Accesul ţărilor cele mai vulnerabile la vaccinuri, solidaritate internaţională şi prevenirea viitoarelor pandemii sunt în centrul acestei reuniuni a şefilor de stat şi de guvern din G20, cărora li s-a asociat Comisia Europeană, state din Africa şi Asia, precum şi 12 organizaţii internaţionale şi fundaţii private.

„50 de miliarde de dolari pentru vaccinare”

Pentru a pune capăt pandemiei şi consecinţelor economice şi sociale devastatoare, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prezentat în paralel la Washington un plan a cărui finanţare este estimată la 50 de miliarde de dolari, cu obiectivul de a vaccina cel puţin 40% din populaţia mondială până la sfârşitul anului.

Chiar dacă suma pare semnificativă, ea este modestă în lumina planurilor de relansare masive adoptate de ţările bogate, precum cel de 1.900 de miliarde de dolari din SUA.

Ea este de asemenea „scăzută în raport cu avantajele potenţiale ale unei încheieri mai rapide a pandemiei, estimate la circa 9.000 de miliarde de dolari” pentru economia mondială până în 2025, subliniază economiştii FMI.

FMI preconizează acordarea de subvenţii suplimentare COVAX, aprobarea unor donaţii de doze excedentare şi asigurarea de fluxuri transfrontaliere gratuite de materii prime şi doze de vaccinuri.

Un purtător de cuvânt al COVAX a declarat, vineri, pentru AFP, că a semnat până acum acorduri de aprovizionare pentru 1,8 miliarde de doze, permiţând vaccinarea a 30% din populaţiile în cauză, dar a precizat că programul duce în continuare lipsă de finanţare.

Lipsă de consens privind suspendarea brevetelor

Declaraţia finală a summitului de la Roma, aşa-numita „Declaraţie de la Roma”, ar fi trebuit să afirme angajamentul ţărilor cele mai bogate în favorizarea producţiei de vaccinuri în Africa prin transferul de tehnologie.

„Trebuie să vaccinăm lumea şi repede”, a avertizat premierul italian Mario Draghi.

Totuşi, textul nu va susţine în cele din urmă suspendarea provizorie a brevetelor laboratoarelor farmaceutice pentru vaccinuri, dar va pleda în favoarea „împărtăşirii voluntare a licenţelor” şi a ridicării obstacolelor pentru exporturi.

Suspendarea drepturilor exclusive asupra brevetelor este încurajată de Washington, dar Cei 27 şi-au exprimat deja scepticismul, invocând lentoarea şi complexitatea procesului.

Preşedintele chinez Xi Jinping şi-a exprimat din nou susţinerea pentru suspendarea temporară a brevetelor şi a anunţat un ajutor de trei miliarde de dolari în cursul următorilor trei ani pentru a susţine lupta împotriva pandemiei şi relansarea economică.

Summitul de la Roma are loc în ajunul celei de a 74-a Adunări mondiale a sănătăţii (de la 24 mai la 1 iunie), a cărei miză principală este reforma OMS şi capacitatea sa de a coordona răspunsul la crizele sanitare mondiale şi prevenirea viitoarelor epidemii.

Un raport al unei comisii independente făcut public săptămâna trecută a ajuns la concluzia că OMS a întârziat prea mult în a suna alarma şi că ar fost posibil să se evite catastrofa calificată drept „Cernobâlul secolului al XXI-lea”.

Pandemia s-a soldat cu peste 3,4 milioane de morţi în întreaga lume de la declanşarea sa la sfârşitul lui decembrie 2019, potrivit ultimului bilanţ întocmit de AFP plecând de la surse oficiale.

Studiu: Riscul formelor grave de COVID-19, redus cu 87% la persoanele vaccinate, cu vârsta peste 75 de ani

Vaccinarea reduce cu 87% riscul formelor grave de COVID-19 la persoanele cu vârsta peste 75 de ani, la şapte zile după injectarea celei de-a doua doze, potrivit primului studiu realizat în Franţa pe această temă şi publicat vineri, relatează AFP.

Acest lucru înseamnă că pentru ”persoanele vaccinate cu vârsta peste 75 de ani riscul de a fi spitalizate pentru COVID este de nouă ori mai redus decât în cazul persoanelor de aceeaşi vârstă nevaccinate”, a declarat pentru AFP profesorul Mahmoud Zureik, director Epi-Phare, care a realizat studiul.

Studiul a fost efectuat pe patru milioane de francezi cu vârsta peste 75 de ani, vaccinaţi între 27 decembrie 2020 şi 24 februarie 2021 (89% din numărul total de persoane vaccinate în această perioadă) şi peste 2,6 milioane de persoane nevaccinate de aceeaşi vârstă.

Cele două categorii au fost monitorizate timp de aproximativ 40 de zile.

La momentul studiului, vaccinările în aceste categorii de vârstă se făceau cu vaccinuri ARNm. Dintre vaccinaţii studiaţi, 92% au primit vaccinul Pfizer/BioNTech, precizează studiul.

Eficacitatea, adică reducerea riscului de a fi spitalizat pentru COVID, este mai mare la persoanele mai tinere, fiind de 91% la persoanele cu vârsta de 75-84 ani şi de 81% la persoanele de 85 de ani şi peste.

Conform ”rezultatelor preliminare”, reducerea riscului de deces din cauza COVID -19 la vaccinaţi, la şapte zile după a doua doză de vaccin, este de 91%, potrivit autorilor studiului.

Alte ţări au efectuat deja studii privind eficacitate în viaţa reală a vaccinurilor, în principal Israelul, campion al vaccinării cu Pfizer/BioNTech.

EMA: Rapelul cu AstraZeneca nu este recomandat persoanelor care au dezvoltat tromboze după prima doză

Persoanele care, după prima doză de vaccin anti-COVID AstraZeneca, au dezvoltat tromboze nu ar trebui să primească și a doua doză, a transmis Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), relatează Reuters.

Recomandarea EMA  pentru specialiștii din sănătate vine după o analiză a cazurilor rare, dar severe, de tromboze care pot avea legătură cu administrarea vaccinului anti-COVID dezvoltat de AstraZeneca, dar și cu vaccinul Johnson & Johnson.

EMA a analizat astfel de cazuri începând cu luna martie și recomandă ca ambele etichete ale vaccinurilor să conțină un avertisment cu privire la problemele de coagulare.

Atât vaccinul AstraZeneca, cât și vaccinul Johnson & Johnson utilizează diferite versiuni ale unui virus cu scopul de a furniza instrucțiuni pentru transformarea proteinelor coronavirusului în celule care să producă răspunsul imun.

„Deși cazurile de cheaguri de sânge cu trombocite scăzute apărute după vaccinare sunt foarte rare, EMA recomandă să fie conștienți de simptome… astfel încât să poată primi un tratament medical specializat prompt, dacă este necesar”, a transmis EMA.

Oamenii ar trebui să fie atenți la orice simptome de formare a trombozelor în termen de trei săptămâni de la primirea primei doze de vaccin AstraZeneca, Vaxzevria.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

În ultimele 24 de ore au fost administrate 84.975 de doze de vaccin, dintre care 62.749 Pfizer, 7.079 Moderna, 7.800 AstraZeneca şi 7.347 Johnson&Johnson, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, în ultimele 24 de ore, 28.366 de persoane au fost vaccinate cu prima doză şi 56.609 de persoane cu cea de-a doua.

Din 27 decembrie 2020 au fost administrate 7.199.038 de doze unui număr de 4.086.224 de persoane, dintre care 973.410 au primit o doză şi 3.112.814 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 82 de reacţii adverse – nouă de tip local şi 73 de tip general.

De la începutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 15.650 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca –  1.670 de tip local şi 13.980 de tip general.

Cinci întrebări şi răspunsuri privind certificatul digital european pentru COVID-19

Uniunea Europeană a făcut un pas important către redeschiderea frontierelor sale interne pentru sezonul estival, ajungând la un consens asupra certificatului digital pentru COVID-19, care de la 1 iulie va permite titularilor acestuia să prezinte autorităţilor printr-un document unic – în format fizic şi digital – situaţia lor privind vaccinarea, testarea sau o infectare anterioară, relatează, vineri, agenţia EFE, într-o descriere a documentului.

Ce s-a convenit în cadrul Uniunii Europene?

Negociatorii comunitari au convenit cum va fi folosit şi care va fi formatul noului certificat, un document care va fi în vigoare timp de un an şi va cuprinde informaţii care să ateste dacă persoana titulară a fost vaccinată anti-COVID-19, dacă a trecut printr-o infectare cu coronavirusul SARS-CoV-2 în ultimele şase luni sau dacă are un rezultat negativ la un test PCR efectuat în ultimele zile.

Certificatul va fi valabil în toate statele membre ale UE, plus Liechtenstein, Islanda şi Norvegia, pentru vaccinurile aprobate de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), care până în prezent a autorizat vaccinurile Pfizer-BioNTech, Moderna, Astrazeneca şi Johnson&Johnson.

Documentul poate include şi alte vaccinuri neaprobate de EMA, dar aprobate de un stat membru, cum este cazul Ungariei, care foloseşte de asemenea vaccinul rusesc Sputnik V şi pe cel chinezesc Sinopharm, dar revine fiecărui stat membru să decidă dacă le consideră sau nu valabile.

În ce situaţii pot obţine certificatul şi la ce îmi va folosi?

Cetăţenii pot obţine aceste certificate dacă au fost vaccinaţi anti-COVID-19, dacă au un test PCR negativ recent, iar dacă doresc să arate că au anticorpi după o infectare vor trebui să deţină un test PCR pozitiv datat cu cel mult şase luni în urmă (180 de zile). Testele serologice nu sunt deocamdată recunoscute pentru a dovedi o infectare anterioară, dar Comisia Europeană are în vedere să evalueze o posibilă folosire a acestora după terminarea verii.

Scopul creării acestui certificat este să faciliteze călătoriile în interiorul UE, nu pentru a fi folosit, de exemplu, pentru redeschiderea evenimentelor culturale la nivel naţional, deşi statele membre pot decide să elaboreze norme proprii pentru a utiliza certificatul sanitar european şi în alte scopuri decât călătoriile externe.

Dacă am certificatul, pot călători fără carantină şi fără teste PCR suplimentare în orice ţară din UE?

Nu neapărat. Statele UE îşi rezervă dreptul de a impune măsuri suplimentare la graniţe, cum ar fi carantina sau testarea suplimentară, dar numai în situaţia în care situaţia epidemiologică se înrăutăţeşte. Într-un asemenea caz, statele membre vor trebui să notifice cu 48 de ore înainte Comisia Europeană şi celelalte state membre asupra acestor măsuri, precizând motivele care determină impunerea lor, durata, sfera de aplicare şi excepţiile prevăzute pentru titularii certificatelor.

În practică, fiecare stat membru va avea libertate deplină să decidă, de exemplu, dacă acceptă intrarea persoanelor vaccinate cu o singură doză de vaccin Pfizer, AstraZeneca sau Moderna, vaccinuri a căror schemă completă cuprinde două doze. De asemenea, fiecare stat membru poate decide scurtarea la mai puţin de 180 de zile a termenului de valabilitate pentru un test PCR pozitiv, în cazul persoanelor care doresc să arate astfel că sunt imunizate şi nu s-au vaccinat şi nici nu au un test PCR negativ efectuat în ultimele zile. În orice caz, vor fi refuzate testele PCR care nu au fost efectuate de personal medical autorizat.

Testele PCR vor fi gratuite?

Nu. Deşi vor fi alocate 100 de milioane de euro din bugetul european pentru achiziţia de teste PCR, încă nu se ştie cum vor fi folosite testele cumpărate cu aceşti bani şi nici dacă de ele ar putea beneficia anumite categorii specifice ale populaţiei, cum ar fi de exemplu cele care călătoresc frecvent pentru studii sau muncă, ori în cazul unor călătorii pentru motive medicale.

De asemenea, revine fiecărei ţări să decidă dacă stabileşte limite pentru preţurile acestor teste, care le vor fi în continuare necesare persoanelor nevaccinate.

Ce paşi mai rămân de făcut înainte ca certificatul să intre în vigoare?

Cu obiectivul ca acesta să funcţioneze din 1 iulie, procesul legal şi decizional la nivelul UE va continua cu examinarea de către o comisie din Parlamentul European (PE) a compromisului la care au ajuns joi eurodeputaţii şi statele membre, pentru ca apoi plenul PE să-l voteze la sesiunea din 7-10 iulie şi apoi Consiliul UE să-i poată da undă verde.

Sub aspect tehnic, testele pilot avansează satisfăcător, potrivit unor surse comunitare; 18 din cele 30 de state participante au efectuat cu succes probele pentru citirea codurilor QR ce vor fi incluse în certificate şi pentru descărcarea cheilor care confirmă autenticitatea acestor documente.