EXCLUSIV Prof. dr. Cătălina Poiană, despre semnalele hipotiroidismului

Rezistență scăzută la frig, astenie fizică, infiltrarea tegumentelor, constipație, depresie sau tulburări de memorie, se numără printre semnalele care pot indica hipotiroidismul, care reprezintă cea mai frecventă patologie tiroidiană, și constă într-o producție insuficientă de hormoni tiroidieni, pentru o bună funcționare a organismului uman, după cum a explicat prof. dr. Cătălina Poiană, șeful Disciplinei Endocrinologie Institutul “C. I. Parhon”, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

La polul opus hipotiroidismului se află hipertiroidismul, care apare atunci când tiroida funcționează mai mult decât trebuie, când se produc mai mulți hormoni tiroidieni, potrivit prof. dr. Cătălina Poiană.

Medicul endocrinolog a explicat că în această situație, simptomatologia este, de asemenea, diferită, în funcție de cauză și în funcție de vârsta la care se manifestă. Astfel, pacientul hipertiroidian este un pacient care scade în greutate în condițiile unui aport alimentar normal și în condițiile în care tranzitul intestinal poate să fie accelerat, asociază palpitații, tremor, nervozitate, labilitate emoțională, insomnii, senzația că, practic, nu mai poate să facă față activităților obișnuite.

“În funcție de momentul în care apare acest deficit al homonilor tiroidieni, simptomatologia este complet diferită. La femeia însărcinată, este nevoie ca funcția tiroidiană să fie adecvată dezvoltării produsului de concepție, cu atât mai mult cu cât în timpul sarcinii, producția de hormoni tiroidieni este crescută, și atunci, de exemplu, dacă nu este suficient iod, nu se produc suficienți hormoni tiroidieni, iar acest hipotiroidism poate să afecteze sarcina și dezvoltarea viitorului copil”, a afirmat prof. dr. Cătălina Poiană.

Astfel, potrivit prof. dr. Cătălina Poiană, tiroida este importantă pentru că ea produce hormonii tiroidieni care influențează fiecare celulă, fiecare țesut, fiecare organ din corpul uman.

“Și acest lucru se întâmplă pentru că hormonii tiroidieni sunt cei care reglează, de fapt, metabolismul corpului, adică rata la care se produce energia necesară și care provine din nutrienți și din oxigen. În acest fel, hormonii tiroidieni sunt cei care reglează rata metabolismului bazal și astfel influențează o serie întreagă de funcții critice ale organismului uman, printre acestea, cele mai importante fiind nivelul de energie și rata cardiacă”, a adăugat prof. dr. Cătălina Poiană.

Hormonii tiroidieni

Prof. dr. Cătălina Poiană a explicat că hormonii tiroidieni au foarte multe efecte în economia organismului, motiv pentru care patologia tiroidiană se poate întâlni la orice vârstă. De asemenea, hormonii tiroidieni intervin în procesul de creștere și dezvoltare alături de o serie întreagă de alți hormoni ai corpului uman, o componentă importantă fiind aceea de dezvoltare a creierului.

“Legat de acest lucru, trebuie precizat faptul că funcția tiroidei este reglată, ca și în cazul altor glande endocrine, de un etaj hipotalamic și un etaj hipofizar, deci axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian”, a punctat specialistul endocrinolog.

Tiroida și aportul de iod

Potrivit acestuia, în afara acestei reglări, tiroida este influențată și de aportul de iod, iodul fiind un element absolut necesar sintezei hormonilor tiroidieni, respectiv tiroxina sau tetraiodotironina, care conține patru atomi de iod și triiodotironina, care conține trei atomi de iod și care este, de fapt, hormonul activ la nivel tisular.

“În condițiile în care organismul uman nu poate să producă iod, funcția tiroidei este dependentă de aportul exogen de iod, deci ceea ce aducem din dietă. Acest lucru este foarte important și nu degeaba, Organizația Mondială a Sănătății consideră că deficitul de iod reprezintă cauza cu cea mai mare prevalență, dar usor de prevenit, de suferință cerebrală, pentru că iodul este esențial sintezei hormonilor tiroidieni și dezvoltării funcției cerebrale”, după cum a afirmat prof. dr. Cătălina Poiană.

Aceasta a spus că în momentul în care există un deficit de iod și avem ceea ce se numește o patologie prin deficit de iod, pot să apară retard fizic si mental, gușă endemică, iar în formele ei severe, cretinism endemic, sau poate să fie doar o producție insuficientă de hormoni tiroidieni, deci una din cauzele de hipotiroidism.

“Dincolo de toate aceste lucruri, pentru a asigura o funcție normală tiroidiană, o dezvoltare normală a organismului uman și foarte important, în timpul sarcinii, și la femeia care alăptează, este nevoie de suficient iod și de o producție suficientă de hormoni tiroidieni”, a adăugat prof. dr. Cătălina Poiană.

Prof. dr. Cătălina Poiană a spus că problemele apar și când se produc prea mulți hormoni tiroidieni și când se produc prea puțini hormoni tiroidieni, dar și atunci când au loc tulburări ale transportului hormonilor tiroidieni la nivel tisular sau atunci când la nivelul țesuturilor, structurile specifice de care hormonii trebuie să se lege pentru a-și exercita efectul, respectiv receptorii, nu funcționează adecvat.

Explicațiile prof. dr. Cătălina Poiană au fost oferite în contextul Săptămânii Internaționale a Tiroidei, marcată de 13 ani, își propune să aducă în prim-plan informații privind afecțiunile glandei tiroide și provocările cu care se confruntă persoanele care suferă de aceste afecțiuni.

 

Maratonul Vaccinării Bucureşti, Ediția a 2-a: 20.278 persoane vaccinate anti-COVID-19

Un număr de 20.278 persoane s-au vaccinat, până duminică, la  ora 18.00, în cadrul Maratonului Vaccinării Bucureşti, Ediția a 2-a.

Astfel, 18.256 persoane persoane s-au imunizat cu serul de la Pfizer – BIONTech, dintre care 1.720 de persoane s-au vaccinat cu prima doză, iar alte 2.022 s-au vaccinat cu Johnson&Johnson, ser care se administrează în doză unică.

Pe centre, situația este următoarea:

Sala Palatului:

  • Pfizer – BIONTech – 11.257 persoane
  • Johnson&Johnson – 1.324 persoane

Biblioteca Națională:

  • Pfizer – BIONTech- 6.999 persoane
  • Johnson&Johnson – 698 persoane

Maratonul Vaccinării București, Ediția a 2-a a început vineri, 28 mai, la ora 16:00 și se va încheia luni, 31 mai, la ora 8:00.

În cele două centre de vaccinare – Sala Palatului și Biblioteca Națională a României – au fost amenajate în total 50 de fluxuri de vaccinare: 35 la Sala Palatului și 15 la Biblioteca Națională a României.

Sunt așteptați la Maraton atât cei care au primit prima doză la Maratonul Vaccinării București, Ediția I, ce a avut loc în perioada 7 – 10 mai și care trebuie să facă rapelul, cât și cei care doresc să facă acum prima doză, urmând ca rapelul să îl facă, după trei săptămâni, la oricare dintre centrele de vaccinare unde sunt locuri disponibile.

Una dintre noutățile aduse de această ediție a Maratonului Vaccinării București o reprezintă posibilitatea imunizării, la Sala Palatului, cu vaccinul Johnson&Johnson, ser ce se administrează într-o singură doză. În acest sens au fost pregătite circuite separate, destinate exclusiv imunizării cu acest ser.

Maratonul Vaccinării București, Ediția a II-a este organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, în parteneriat cu Colegiul Medicilor din Municipiul București, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România – Filiala Municipiului București, Societatea Studenților la Medicină București și Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți, cu sprijinul Primăriei Capitalei, prin Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale Bucuresti (ASSMB), al Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea Împotriva COVID-19 (CNCAV) și al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI).

La prima etapă a Maratonului Vaccinării – Ediția București, desfășurată în perioada 7-10 Mai 2021, s-au vaccinat 20.360 de persoane.

CNCAV: Aproape 600.000 de doze de vaccin Vaxzevria (AstraZeneca) au ajuns în țară

559.200 doze de vaccin Vaxzevria (AstraZeneca) au intrat în ţară şi vor ajunge, luni, la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, a informat Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

„Transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin vor fi aduse în Bucureşti pe cale terestră. Dozele vor fi depozitate la Centrul Naţional de Stocare, iar în perioada următoare vor fi distribuite în centrele regionale existente la nivel naţional”, se arată în comunicatul CNCAV.

Până în prezent, ţara noastră a recepţionat 2.438.800 doze de vaccin produse de compania farmaceutică AstraZeneca, iar, începând cu data de 15 februarie, 792.026 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 este un organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului şi coordonarea prim-ministrului.

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a vizitat centrul de vaccinare de la Sala Palatului

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a vizitat duminică centrul de vaccinare de la Sala Palatului, în cadrul Maratonului Vaccinării București, Ediția a II-a.

Grupul de Comunicare Strategică: 158 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2

158 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Astfel, până duminică, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.077.584 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar  1.039.173 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 30.276 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 29.05.2021 (10:00) – 30.05.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 29 de decese (18 bărbați și 11 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba,  Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dolj, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Neamț, Prahova,  Sibiu, Timiș, Tulcea, Vâlcea și Municipiul București.

7 dintre aceste decese sunt antrioare intervalului mai sus menționat și au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate.

Astfel 1 dintre decese s-a produs în luna august a anului 2020, 1 în septembrie 2020, 2 în noiembrie 2020, 1 în luna martie 2021 și 2 în luna aprilie a acestui an, în județele Bacău și Neamț.

Dintre cele 29 de decese, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 2 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 6 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 13 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 6 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.

28 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 2.372. Dintre acestea, 443 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.891.479 de  teste RT-PCR și 1.159.835 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 11.765 de teste RT-PCR (3.998 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.767 la cerere) și 5.208 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 6.623 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 2.727 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 32.649 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 54 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 383 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 29 mai, 1.190 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 307.800 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

În ultimele 24 de ore, au fost administrate 76.929 de doze de vaccin, dintre care 63.296 Pfizer, 2.785 Moderna, 5.942 AstraZeneca şi 4.906 Johnson&Johnson, informează Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, în ultimele 24 de ore, 22.554 de persoane au fost vaccinate cu prima doză şi 54.375 de persoane cu cea de-a doua.

Din 27 decembrie 2020 au fost administrate 7.740.297 de doze unui număr de 4.279.871 de persoane, dintre care 819.445 au primit o doză şi 3.460.426 şi pe cea de-a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 34 de reacţii adverse – 3 de tip local şi 31 de tip general.

De la începutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 16.024 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID – 1.721 de tip local şi 14.303 de tip general.

CNCAV menţionează că 140 de reacţii adverse sunt în curs de investigare.

Marea Britanie, introdusă în „zona roșie” pe lista țărilor cu risc epidemiologic. Hotărârea CNSU

Marea Britanie intră în categoria țărilor din „zona roșie” pe lista României cu zonele evaluate din punct de vedere al riscului epidemiologic, a decis, sâmbătă, Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Astfel, toate persoanele care sosesc din Marea Britanie în România, cu excepția celor vaccinate, intră în carantină de 14 zile. Măsura se aplică de la 1 iunie. De asemenea, au fost stabilite măsuri pentru strănii care vin din state terţe, indiferent de lista pe care sunt incluse ţările respective.

Măsura este motivată de creșterea numărului de infecții în Marea Britanie cu tulpina depistată inițial în India, o variantă a coronavirusului considerată mult mai contagioasă.

Persoanele care intră în carantină își pot face un test PCR, iar dacă acesta iese negativ, pot ieși din carantină după 10 zile.

CNSU a aprobat sâmbătă Hotărârea nr. 35 prin care se propune:

  • Modificarea clasificării țărilor/teritoriilor aprobată prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 33 din 27.05.2021, în sensul trecerii Marii Britanii din zona galbena în zona roșie, începând cu data de 01.06.2021 din cauza creșterii rapide a infecțiilor datorate unor variante de virus, în special cu B.1.617.2. (o variantă identificată pentru prima dată în India)
  • Instituirea măsurii carantinei, pentru o perioadă de 14 zile, pentru cetățenii străini și apatrizi care sosesc în România din țările terțe, indiferent de zona în care este încadrată țara din care sosesc, cu anumite excepții. Condiționarea intrării în România în funcție de statusul vaccinal, întrucât în lista verde figurează state terțe pentru care situația infecțiilor covid nu este pe deplin cunoscuta la nivel internațional.
  •  Exceptarea de la măsura carantinei instituită cu privire la persoanele contact direct ale unei persoane confirmate pentru cele care au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare contactului.

Vă prezentăm textul Hotărârii nr. 35 din 29.05.2021 privind modificarea clasificării țărilor/teritoriilor în sensul trecerii Marii Britanii din zona galbena în zona roșie precum și modificarea și completarea Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 28 din 14.05.2021.

Art.1 – Se modifică clasificarea țărilor/teritoriilor aprobată prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 33 din 27.05.2021, în sensul trecerii Marii Britanii din zona galbena în zona roșie, începând cu data de 01.06.2021.

Art.2 – Hotărârea nr. 28 din 14.05.2021 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență se modifică și se completează astfel:

La art. 3 se introduce un nou alin. (2) cu următorul cuprins:

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru cetățenii străini și apatrizi care sosesc în România din țările terțe se instituie măsura carantinei pentru o perioadă de 14 zile indiferent de zona în care este încadrată țara din care sosesc, cu următoarele excepții:

a) persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare până la intrarea în România;

b) persoanele care au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare intrării în țară, fapt dovedit prin documente medicale (test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care să dovedească prezența de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior intrării în țară) sau prin verificarea bazei de date Corona-forms și pentru care au trecut cel puțin 14 zile de la data confirmării până la data intrării în țară;

c) copiii cu vârsta mai mică sau egală de 3 ani, fără a fi necesară prezentarea rezultatului negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2;

d) copiii cu vârsta mai mare de 3 ani și mai mică de 16 ani, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

e) persoanele care vin în România din țările/teritoriile de risc epidemiologic dar care, înaintea sosirii în România au petrecut ultimele 14 zile anterioare, consecutive, într-una sau mai multe țări/teritorii fără risc epidemiologic;

f) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone precum și conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;

g) conducătorii auto prevăzuți la lit. f), care se deplasează în interesul desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;

h) piloții de aeronave şi personalul navigant al acestora, precum și mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;

i) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigație interioară, care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiția asigurării de către angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internațional şi a echipamentelor individuale de protecție împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la navă la locația unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;

j) angajați ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în țară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului național;

k) reprezentanții companiilor străine care au filiale/sucursale/reprezentanțe sau agenții pe teritoriul național, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc raporturile contractuale cu entitățile economice de pe teritoriul național;

l) persoanele care intră în România pentru activități de utilizare, instalare, punere în funcțiune, mentenanță, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile medical, științific, economic, apărare, ordine publică şi securitate națională,transporturi, precum şi persoanele care desfășoară activități profesionale specifice în domeniile menționate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor internaționale;

m) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, ai altor reprezentanțe diplomatice acreditate la București și posesori de pașapoarte diplomatice, pe bază de reciprocitate, personalul asimilat personalului diplomatic, membrii Corpului Diplomatic şi Consular al României şi posesorii de pașapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor acestora;

n) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii, oficialii forurilor sportive internaționale care organizează aceste competiții, arbitrii delegați precum și jurnaliști acreditați la aceste competiții;

o) sportivii străini legitimați la cluburile din România care revin pe teritoriul țării ca urmare a participării la o competiție internațională oficială a echipelor lor naționale și urmează a-și relua activitatea sportivă la clubul la care sunt legitimați, cu condiția ca aceștia să aibă încheiat un contract valabil cu un club sportiv din România;

p) echipele de filmare care desfășoară activități profesionale pe teritoriul României în baza unui contract sau document doveditor al necesității prezenței în țară, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii);

q) persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul tării;

r) persoanele predate autorităților române în baza Acordurilor de Readmisie,returnate în procedură accelerată;

s) angajații/reprezentanții operatorilor economici din România care efectuează deplasări în afara teritoriului României în scopul negocierii/semnării unor contracte/acorduri comerciale, dacă prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii), precum și un document justificativ de participare la negociere sau contractul/acordul comercial semnat;

La art. 5, litera x) se modifică și va avea următorul cuprins:

x) persoanele care rămân pe teritoriul național pentru o perioadă mai mică de 3 zile (72 de ore) și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea Direcției de Sănătate Publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;

La art. 6, după alin. (1) se introduce un nou alineat 1Ù1 care va avea următorul cuprins:

(1Ù1) Exceptarea de la măsura carantinei instituită cu privire la persoanele contact direct ale unei persoane confirmate se aplică și pentru persoanele care au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare contactului, fapt dovedit prin documente medicale (test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital sau test care să dovedească prezența de anticorpi de tip IgG efectuat cu maxim 14 zile anterior contactului) sau prin verificarea bazei de date Corona-forms și pentru care au trecut cel puțin 14 zile de la data confirmării până la data contactului.

Art.3 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.

Ioana Mihăilă a vizitat Spitalul Tichileşti din Tulcea, ultimul spital din România care tratează lepra

Spitalul Tichilești din Tulcea, ultimul spital de specialitate (dermatologie) din România care tratează boala Hansen (lepra) a fost vizitat, sâmbătă, de ministrul Sănătații, Ioana Mihăilă, și secretarul de stat Monica Althamer.

„În primul rând, au mulțumit personalului din spital pentru dedicare, mai ales că, la începutul pandemiei, timp de trei luni, managerul și personalul medical au ales să se izoleze în spital, pentru a proteja pacienții. Acum, personalul medical și pacienții sunt vaccinați anti-COVID-19”, se arată într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătății.

Potrivit sursei citate, „tanti Hima împlineste în iunie 93 de ani. A fost adusă la Tichilești în urmă cu 75 de ani și a rămas aici. Pentru ea și pentru încă 8 pacienți, Tichilesti nu este un spital, este acasă, iar personalul medical este familie”.

Din 1928 leprozeria de la Tichileşti, judeţul Tulcea, funcţionează fără întrerupere. Lepra este acum o afecțiune vindecabilă.

Maratonul Vaccinării Bucureşti, Ediția a 2-a: 9.741 persoane s-au vaccinat în primele 24 de ore

Un număr de 9.741 persoane s-au vaccinat, până sâmbătă, la  ora 16,45 în cadrul Maratonului Vaccinării Bucureşti, Ediția a 2-a.

Astfel, 8.935 persoane s-au imunizat cu serul de la Pfizer – BIONTech, dintre care 745 de persoane s-au vaccinat cu prima doză, iar alte 806 s-au vaccinat cu Johnson&Johnson, ser care se administrează în doză unică.

Pe centre, situația este următoarea:

Sala Palatului:

  • Pfizer – BIONTech – 5.470 persoane
  • Johnson&Johnson – 544 persoane

Biblioteca Națională:

  • Pfizer – BIONTech- 3.465 persoane
  • Johnson&Johnson – 262 persoane

Maratonul Vaccinării București, Ediția a 2-a a început vineri, 28 mai, la ora 16:00 și se va încheia luni, 31 mai, la ora 8:00.

În cele două centre de vaccinare – Sala Palatului și Biblioteca Națională a României – au fost amenajate în total 50 de fluxuri de vaccinare: 35 la Sala Palatului și 15 la Biblioteca Națională a României.

Sunt așteptați la Maraton atât cei care au primit prima doză la Maratonul Vaccinării București, Ediția I, ce a avut loc în perioada 7 – 10 mai și care trebuie să facă rapelul, cât și cei care doresc să facă acum prima doză, urmând ca rapelul să îl facă, după trei săptămâni, la oricare dintre centrele de vaccinare unde sunt locuri disponibile.

Una dintre noutățile aduse de această ediție a Maratonului Vaccinării București o reprezintă posibilitatea imunizării, la Sala Palatului, cu vaccinul Johnson&Johnson, ser ce se administrează într-o singură doză. În acest sens au fost pregătite circuite separate, destinate exclusiv imunizării cu acest ser.

Maratonul Vaccinării București, Ediția a II-a este organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, în parteneriat cu Colegiul Medicilor din Municipiul București, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România – Filiala Municipiului București, Societatea Studenților la Medicină București și Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți, cu sprijinul Primăriei Capitalei, prin Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale Bucuresti (ASSMB), al Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea Împotriva COVID-19 (CNCAV) și al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI).

La prima etapă a Maratonului Vaccinării – Ediția București, desfășurată în perioada 7-10 Mai 2021, s-au vaccinat 20.360 de persoane.

VIDEO Fiul conf. dr. Mihai Craiu s-a vaccinat la Maratonul Vaccinării București

La Maratonul Vaccinării București, Ediția a II-a, s-a vaccinat și fiul coordonatorului centrului de vaccinare de la Sala Palatului, conf. dr. Mihai Craiu.