Societatea Română de Pneumologie (SRP) atrage atenția cu prilejul Zilei Mondiale fără Tutun că fumatul a fost și rămâne o problemă majoră de sănătate publică, chiar și în contextul în care în ultima perioadă toată atenția s-a îndreptat către COVID-19.

Și în 2021, cu prilejul acestei zile internaționale, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atenționează asupra efectelor nocive ale produselor din tutun și, în egală măsură, ale fumatului pasiv. OMS estimează că, la nivel global, numărul fumătorilor va crește de la 1,1 miliarde de fumători zilnici la 1,3 miliarde în 2025.

În urma numeroaselor campanii și politici de încurajare a renunțării la fumat, ponderea fumătorilor din țările dezvoltate a scăzut.

”Statisticile spun că în prezent 80% dintre fumători trăiesc în țările cu venituri mici și mijlocii, adevărate piețe ale comercializării intensive de tutun. Se apreciază că, anual, tutunul este „ucigașul silențios” a peste 8 milioane de fumători. La nivel mondial, aproximativ 780 de milioane de oameni afirmă că vor să renunțe la consumul de tutun, dar doar 30% dintre aceștia au acces la instrumentele care îi pot ajuta să facă acest lucru”, se arată într-un comunicat de presă al Societății Române de Pneumologie.

În 2021, OMS lansează, cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, o campanie globală, care se va desfășura pe tot parcursul anului și care este reprezentată de sloganul „Câștigi renunțând”. Începutul campaniei a fost marcat de o provocare inițiată de OMS pe WhatsApp și intitulată „Peste 100 de motive pentru a renunța la tutun”. Aceasta vine în sprijinul a milioane de fumători care au fost determinați să renunțe la tutun, în contextul pandemiei COVID-19. Această campanie își propune să contribuie la crearea unui mediu sănătos, care să descurajeze consumul de tutun, în contextul unor politici solide în acest sens, potrivit sursei citate.

De asemenea, creșterea accesului pacienților la serviciile de sprijin în vederea renunțării și conștientizarea tacticilor industriei tutunului sunt alte două obiective majore ale campaniei.

Prof. Dr. Florin Mihălţan, membru al Coaliţiei „România Respiră” (formată în aprilie 2015 și unul dintre factorii de decizie în vederea aprobării legii antifumat), afirmă că la începutul acestui an, OMS a lansat un raport științific conform căruia fumătorii prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme severe de boală și de a deceda din cauza infectării cu virusul COVID-19.

”Tutunul este, de asemenea, un factor de risc major pentru bolile netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii și diabetul. Mai mult, persoanele care prezintă comorbidități sunt mai vulnerabile la dezvoltarea formelor severe de COVID-19, astfel că, pentru un fumător, pandemia actuală este un moment foarte bun pentru a renunța la consumul de tutun. Există numeroase motive pentru care un fumător ar trebui să renunțe la fumat, peste 100 dintre ele fiind prezentate în campania care se va derula în acest an. Șansele de a renunța la fumat cresc cu 84% atunci când fumătorii primesc sfaturi avizate de la un medic. De aceea, este important ca personalul medical să fie instruit să ofere consilierei fiecărui fumător”, se mai arată în comunicat.

Pentru persoanele care renunță la fumat, beneficiile sunt resimțite foarte repede. Potrivit SRP, după doar 20 de minute ritmul cardiac scade, după 12 ore, nivelul de monoxid de carbon ajunge la normal, iar în decurs de două până la 12 săptămâni, funcția pulmonară și circulația sângelui se îmbunătățesc. După 5 până la 15 ani, riscul de accident vascular cerebral este redus la cel al unui nefumător, iar după 10 ani, rata de deces prin cancer pulmonar se reduce la jumătate față de cea a unei persoane care continuă să fumeze.

”Riscul bolilor cardiovasculare este comparabil cu al nefumătorilor la 15 ani de la renunțarea la fumat”, a declarat dr. Monica Marc, Preşedintele Secţiunii de Tabacologie a Societăţii Române de Pneumologie.

Referitor la speranța de viață, dacă renunțarea la fumat are loc în jurul vârstei de 30 de ani, fumătorul câștigă aproape 10 ani; la vârsta de 40 de ani, câștigă 9 ani, la aproximativ 50 de ani, câștigă 6 ani, iar la aproximativ 60 de ani, 3 ani de speranță de viață. Astfel, putem spune că niciodată nu e prea târziu să renunți la fumat, dar ”cu cât mai repede, cu atât mai bine”.

Având în vedere rata ridicată de transmitere a infecției SARS-CoV-2, restricțiile impuse de autorități și disponibilitatea suportului online pentru încurajarea renunțării la fumat, este necesară luarea în considerare a înlocuirii, parțial, a consultațiilor clasice cu serviciile de asistență medicală la distanță.

Pentru persoanele care doresc să renunțe la consumul de tutun, se recomandă, pe lângă tratamentul recomandat de medic, și utilizarea pe scară largă a internetului și a tehnologiei mobile, care, alături de creșterea rapidă a numărului de intervenții digitale în domeniul sănătății, oferă noi oportunități de a le pune fumătorilor la dispoziție informații și asistență pe parcursul procesului de renunțare la consumul de tutun, în timpul pandemiei COVID-19.

Intervențiile digitale furnizează informații, strategii și suport comportamental bazate pe dovezi. Într-un format flexibil și foarte ușor accesibil, acestea pot fi oferite ca servicii independente sau pot fi integrate pe platforme digitale pentru ca utilizatorul să beneficieze de o experiență complexă.

Organizația Mondială a Sănătății va dezvolta comunități digitale menite să îi sprijine pe toți cei care doresc să renunțe la consumul de tutun, însă atenția se va îndrepta cu precădere asupra țărilor în curs de dezvoltare, unde se găsesc majoritatea consumatorilor de tutun din lume.

”Ne dorim ca toate serviciile medicale disponibile din România să evidențieze beneficiile renunțării la fumat și să sporească folosirea tuturor mijloacelor menite să ajute persoanele care doresc să renunțe la consumul de tutun”, a afirmat și doamna Prof. Dr. Roxana Nemeş, Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, în comunicat.

Un număr de 23.291 de persoane s-au vaccinat în total în cadrul Maratonului Vaccinării București, Ediția a 2-a, ce s-a desfășurat în perioada 28 – 31 mai 2021, în două locații din capitală: Sala Palatului și Biblioteca Națională a României.

Maratonul Vaccinării București, Ediția a 2-a și-a deschis porțile vineri, 28 mai, la ora 16:00 și s-a încheiat luni, 31 mai, la ora 8:00. Potrivit datelor finale, în ambele centre de vaccinare s-au imunizat cu ser Pfizer – BIONTech 20.909 persoane.

Din acest total, cu prima doză au fost vaccinate 2.128 de persoane. De asemenea, au ales să se vaccineze cu ser Johnson & Johnson, care se administrează într-o singură doză, un număr de 2.382 de persoane.

Pe centre, situația este următoarea:

Sala Palatului:

• Pfizer – BIONTech – 12.784 persoane
• Johnson&Johnson – 1.528 persoane
• Total – 14.312 persoane v

Biblioteca Națională a României:

• Pfizer – BIONTech – 8.125 persoane
• Johnson&Johnson – 854 persoane
• Total – 8.979 persoane

”Numărul mare de persoane vaccinate arată faptul că am realizat și dus la bun sfârșit un proiect important. Nu neam propus să doborâm recorduri, ci să ne aducem contribuția, în cât mai mare măsură posibil, la întoarcerea la normalitate. Consider că prin acest Maraton al Vaccinării, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București a arătat că nu este numai un for de educație, ci și o instituție care implicată în viața societății și comunității. Aș vrea să le mulțumesc pe această cale numeroșilor voluntari care și-au dedicat timpul și priceperea pentru a ne ajuta pe noi toți să mai facem un pas către victoria în lupta împotriva acestui inamic perfid – virusul SARSCoV-2”, a declarat prof. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București.

Maratonul Vaccinării București, Ediția a 2-a a fost organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București, în parteneriat cu Colegiul Medicilor din Municipiul București, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România – Filiala Municipiului București, Societatea Studenților la Medicină București și Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți, cu sprijinul Primăriei Capitalei, prin Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale Bucuresti (ASSMB), al Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea Împotriva COVID-19 (CNCAV) și al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI).

Ziua Mondială fără Tutun este marcată pe 31 mai a fiecărui an de Organizația Mondială a Sănătății, alături de partenerii săi la nivel global. Anul acesta tema acestui eveniment global se concentrează pe renunțarea la fumat și prevenirea efectelor utilizării produselor cu tutun și a nicotinei.

COVID-19 a afectat în mod disproporționat persoanele care suferă deja de efectele devastatoare ale fumatului. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, fumătorii prezintă un risc crescut de boală severă din cauza COVID-19. Fumatul slăbește sistemul imunitar, crește riscul de infecții respiratorii și este o cauză majoră a multor afecțiuni de sănătate care cresc considerabil riscul de complicații severe ale COVID-19, cum ar fi bolile cardiace, BPOC și diabetul.

Există, de asemenea, dovezi concludente că utilizarea țigării electronice poate dăuna sănătății pulmonare.

”Renunțarea la fumatul de orice tip îmbunătățește starea de sănătate și reduce costurile de îngrijire a sănătății pentru acești pacienți. Nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a renunțarea la fumat decât în timpul pandemiei COVID-19. COVID-19 a însemnat peste 26.000 de decese in România într-un singur an. Consumul de tutun înseamnă, în fiecare an, peste 36.600 de decese. Acestea sunt cifre care arată atât rolul covârşitor pe care îl are tutunul în producerea şi perpetuarea bolilor cronice în România, cât și, în egală măsură, nevoia de politici ferme, consecvente și coerente de reducere a acestui impact devastator. În septembrie 2016, societatea civilă, medicală și academică a României a adus în atenția factorilor de decizie, în prezența și cu susținerea Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, prima strategie națională integrată de reducere a consumului de tutun, 2035 – Prima generație fără tutun din România. Inițiativa este susținută în prezent de peste 350 de organizații neguvernamentale. 2035 – Prima strategie de generare fără tutun a fost dezvoltată la lansarea inițiativei, în conformitate cu principiile și obiectivele Strategiei naționale de sănătate 2014-2020, Planului multianual de promovare integrată a sănătății și educație pentru sănătate și în deplină coerență cu recomandările organizații și documente internaționale la care România este membru semnatar (Organizația Mondială a Sănătății, Convenția-cadru privind controlul tutunului, OMS Strategia europeană pentru sănătatea copilului și adolescentului 2015-2020, Convenția ONU privind drepturile copilului)”, se arată într-un comunicat de presă emis cu prilejul lansării Pactului pentru Prevenție în Sănătatea Publică – prima propunere de abordare strategică a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile – tutun, alcool, nutriție, activitate fizică.

Obiectivul principal al strategiei este reducerea consumului de tutun la minimum, adică 5% din populația cu vârste cuprinse între 13-15 ani, prag considerat de OMS echivalent cu sfârșitul jocului devastator cu tutun într-un interval de timp rezonabil. Se are în vedere pentru România ca generația născută în 2017 să devină în 2035 prima generație liberă de această dependență cu efecte devastatoare.

Potrivit inițiatorilor proiectului, succesul strategiei propuse depinde de implicarea societății în ansamblu: autoritățile guvernamentale centrale și locale, autoritățile legislative, autoritățile profesionale din domeniul sănătății și educației, reprezentanții sectoarelor societății civile și cetățenii înșiși trebuie să se implice pentru a transforma tutunul într-un produs al trecutului care produce doar suferință și moarte prematură.

”Includerea obiectivelor clare legate de reducerea consumului de tutun în programul guvernamental actual, alături de reducerea impactului celorlalți factori de risc majori(alcool, alimentație deficitară, activitate fizică) reprezintă un semnificativ pas înainte pentru viitoarea strategie națională de sănătate publică. Considerăm că este vital ca România și cetățenii ei, dar mai ales generațiile viitoare, să poată beneficia direct o schimbare de paradigmă a prevenției în sănătatea publică, printr-o abordare sustenabilă și bazată pe dovezi științifice ale factorilor de risc pentru bolile netransmisibile. De aceea, asumarea la cel mai înalt nivel decizional a acestei noi abordări a prevenției factorilor de risc, alături de propuneri concrete de viziune, strategii și acțiuni, pot duce la o altă stare de sănătate pentru generațiile viitoare ale României și la reducerea poverii pe care bolile cronice o au pe sistemul de sănătate. 31 Mai-Ziua Mondială de luptă cu consumul de tutun este o dată de referință anuală, tema ei din anul 2021 fiind să informeze publicul cu privire la pericolele consumului de tutun, practicile comerciale ale companiilor de tutun, acțiunile OMS pentru a combate epidemia de tutun și cu privire la ce pot face oamenii din întreaga lume pentru a-și revendica dreptul la sănătate și viață sănătoasă și pentru a proteja generațiile viitoare. Societatea civilă din România reunită sub platforma Inițiativei 2035 Fără Tutun dorește să propună un consens public și politic larg asupra acestei teme vitale pentru sănătatea României va permite crearea unui exemplu de bune practici de abordare la nivel european și va asigura un loc binemeritat pentru România în grupul țărilor preocupate de starea de sănătate a generațiilor viitoare. “Pactul pentru Prevenție în Sănătatea Publică” poate fi un moment de cotitură pentru România viitorului, la care putem să contribuim cu toții, societate civilă, autorități guvernamentale, factori decizionali”, se mai arată în comunicat.

Consumul de tutun este recunoscut pe plan mondial a fi cea mai importantă cauză evitabilă a bolilor cronice astfel încât reducerea lui se asociază cu cea mai semnificativă îmbunătăţire a indicatorilor care reflectă calitatea vieţii. Scăderea prevalenţei bolilor cardiovasculare şi a cancerelor se observă în ţările care au aplicat consecvent măsuri comprehensive de control al tutunului, fapt ce s-a asociat şi cu creşterea duratei de viaţă sănătoasă.

În România, fumatul este un factor de risc major pentru bolile cronice, contribuind semnificativ la creşterea numărului de ani sănătoşi pierduţi datorită dizabilităţii şi decesului prematur. De aceea se consideră că fumatul este una din cauzele principale ale poverii pentru societate şi individ, legată de starea de sănătate, potrivit sursei citate.

Bolile cronice provocate de fumat nu apar imediat, ci după 15 – 20 de ani de consum.  Efectele reducerii lui se văd pe termen scurt şi mediu, în special asupra bolilor cardiovasculare, şi pe termen mediu şi lung, în ceea ce priveşte cancerele şi bolile respiratorii cronice. De aceea, eforturile societăţii trebuie să aibă în vedere atât încurajarea opririi consumului de tutun cât şi prevenţia debutului, debut care are loc cel mai frecvent în timpul adolescenţei, până la vârsta de 18 ani.

De asemenea, studiile arată că aproape jumătate de milion de copii români cu vârsta între 10 şi 18 ani (477.050), reprezentând aproximativ un sfert din totalul copiilor din această categorie de vârstă,  au încercat cel puţin o dată în viaţă să fumeze. Aceleași studii arată că 14,6% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează actual tutun (adică au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 90.000 de copii (90.699) din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici. De altfel, 30.690 copii cu vârsta de 15 ani, reprezentând 14% din totalul acestei categorii de vârstă, fumează deja zilnic, iar o treime (33%) dintre fumătorii adulți români afirmă că au început să consume constant tutun înaintea vârstei de 18 ani, iar mai mult de jumătate (56%) între 18 şi 25 de ani.

România primește luni, 31 mai, cea mai însemnată tranșă de vaccin de la compania Pfizer/ BioNTech, care constă în 1.091.610 doze.

Vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană și vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră.

Vaccinurile sunt transportate în condiții optime de siguranță, în containere speciale, cu gheață carbonică și folie etanșă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară, dozele fiind distribuite după cum urmează:

• Centrul Național de Stocare București: 713.700 doze;
• Centrul Regional de Depozitare Brașov: 58.500 doze;
• Centrul Regional de Depozitare Cluj: 105.300 doze;
• Centrul Regional de Depozitare Constanța: 58.500 doze;
• Centrul Regional de Depozitare Iași: 87.750 doze;
• Centrul Regional de Depozitare Timișoara: 67.860 doze.

Până la acest moment, țara noastră a recepționat 7.913.159 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 6.184.534 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației. În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepționate de România în tranșa curentă, cât și în tranșele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Național și centrele regionale de depozitare, prin direcțiile de sănătate publică județene și cea a municipiului București.