CNCAV: Adeverința de vaccinare, descărcată în șase pași

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a prezentat, pe pagina Ro Vaccinare, care sunt pașii pentru descărcarea adeverinței de vaccinare.

Reprezentanții CNCAV precizează însă că adeverința nu poate fi descărcată din străinătate.

Astfel, potrivit Ro Vaccinare, adeverința de vaccinare poate fi descărcată în șase pași astfel:

1. Accesează site-ul: adulti.renv.ro;
2. Apasă butonul roșu pentru obținerea adeverinței;
3. Bifează ✅ cele două căsuțe privind prelucrarea datelor cu caracter personal;
4. Introduceți CNP-ul/ Pașaportul-codul unic RENV și numărul de telefon;
5.Introduceți codul de validare primit pe telefon;
6.Descărcați adeverința electronică de vaccinare.

UMF București a inaugurat o nouă bază de pregătire dedicată dezvoltării procesului educațional medical

Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București au inaugurat, vineri, o nouă bază de pregătire dedicată dezvoltării procesului educațional medical. Momentul a fost marcat prin organizarea primei ediții a cursului de instruire ”My First Implant”, dedicat studenților din anul VI ai Facultății de Medicină Dentară.

Proiectul inițiat are ca scop oferirea oportunității pentru studenții din cadrul Facultății de Medicină Dentară de a insera primul lor implant din carieră pe o mandibulă artificială.

“Cursul acesta deschide noi ferestre spre performanță în medicina dentară prin aventura sa teoretică și practică, dar mai ales pentru creatorii acestuia, cei care vă vor dărui din experiența multor implanturi pe care le-au realizat până astăzi”, a declarat prof. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București.

Prof. dr. Viorel Jinga a mai spus că acest nou concept educațional este unul ultra modern si este un pas important pentru desăvârșirea profesională a viitorilor specialiști în domeniul stomatologiei.

„Pasul acesta de simulare este mai mult decât obligatoriu. Și de aici plecăm cu pregătirea pentru rezidenți. E un prim pas, e un first implant. Acest pas ne aliniază, practic, la ce trebuie să avem în facultate (…). Nu putem ajunge în practica curentă sărind etape”, a declarat prof.dr. Alexandru Bucur, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, șeful Secției Clinică Universitară de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială din București.

Baza de Simulare Medicală a UMFCD se află în București pe strada Pitar Moș, iar în această locație, toți studenții Universității vor desfășura activități practice de dezvoltare a tehnicilor medicale în condiții cât mai aproapiate de realitate, însă fără riscuri ca în cazul efectuării manevrelor pe un pacient real.

Studiu: Câte unităţi sanitare au raportat erori medicale în 2020

Peste 40% dintre unităţile sanitare nu au raportat nicio eroare medicală în 2020, iar jumătate dintre erorile anunţate au fost cauzate de nerespectarea măsurilor de prevenire şi combatere a infecţiilor asociate asistenţei medicale, reiese dintr-un studiu realizat de Observatorul Român de Sănătate.

Un număr de 217 unităţi sanitare (42%) dintre cele 513 înregistrate la Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) nu au raportat anul trecut niciun eveniment advers asociat actului medical, se arată într-un comunicat al Observatorului Român de Sănătate.

„Acest lucru semnalează faptul că în România nu există încă o cultură a raportării erorilor bine înrădăcinată în practicile sistemului medical, cu efecte negative inclusiv la nivelul procesului de învăţare din greşeli”, susţin realizatorii studiului „Siguranţa pacientului în actul medical”.

În ceea ce priveşte evenimentele adverse raportate, cele mai frecvente sunt infecţiile nosocomiale, de medicaţie şi căderile. La nivel general, în anii 2019 şi 2020, în România, au fost raportate peste 5.800 cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, peste 1.300 de erori medicale care au rezultat în traumatismul pacientului şi 128 de cazuri de deces din cauza unor erori medicale. Printre cei mai expuşi erorilor medicale sunt pacienţii pediatrici, potrivit datelor prezentate în studiu.

O altă situaţie evidenţiată priveşte Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis din cadrul DSP. Din datele adunate de la 31 de DSP-uri din ţară, peste jumătate dintre sesizările adresate Comisiilor de malpraxis sunt respinse pe motiv de lipsă a documentelor sau neplată a taxei pentru experţii care ar trebui să analizeze cazul. Doar 4,3% dintre sesizările înregistrate, în perioada 2015 – 2019, au fost confirmate ca fiind malpraxis.

Potrivit directorului executiv al Observatorul Român de Sănătate, Constantin Radu, studiul a fost realizat în contextul în care pandemia de COVID-19 a evidenţiat vulnerabilităţile sistemelor de sănătate din întreaga lume, inclusiv din România.

„Am analizat siguranţa pacientului concentrându-ne pe erorile care apar în actul medical, cu scopul final de a contribui la îmbunătăţirea practicilor de siguranţă a pacientului. (…) Prin acest studiu ne propunem şi să creăm o platformă de dialog între autorităţi, medici şi pacienţi, astfel încât să poată fi găsite soluţii concrete în beneficiul tuturor părţilor implicate”, a declarat el.

Observatorul Român de Sănătate arată că legislaţia nu prevede o definiţie clară a conceptului de „eroare medicală”, în concordanţă cu terminologia recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Uniunea Europeană.

„Sistemul actual de raportare vizează evenimentele adverse asociate asistenţei medicale, care prin definiţie includ doar erorile medicale cu consecinţe asupra pacientului. Dar erorile medicale se referă şi la acele greşeli ce apar în asistenţa medicală care nu au consecinţe asupra pacientului, iar omiterea raportării acestora constituie o barieră în procesul de învăţare din greşeli”, se precizează în comunicatul.

Autorii studiului adaugă că, încă din anul 2009, Consiliul European a sugerat statelor membre UE implementarea unui set de măsuri pentru siguranţa pacientului, precum sisteme de raportare şi învăţare, emanciparea pacientului, politici naţionale şi locale de siguranţa pacientului şi diseminarea informaţiilor despre siguranţa pacientului către părţile implicate în asistenţa medicală.

România are un sistem de raportare a evenimentelor adverse asociate asistenţei medicale doar în unităţile sanitare cu paturi, faţă de alte ţări în care raportarea cuprinde şi alte unităţi precum ambulatorii, cabinete de medicină de familie şi centre rezidenţiale pentru bătrâni.

Observatorul Român de Sănătate recomandă îmbunătăţirea actualei metodologii de raportare, respectiv comunicarea transparentă a datelor generate de sistemul de raportare al ANMCS; obligativitatea raportării sau introducerea unei forme de recompensă pentru unităţile sanitare care raportează; transmiterea către fiecare unitate sanitară care raportează erori medicale a unor rapoarte periodice care să cuprindă şi recomandări specifice pentru reducerea frecvenţei acestora; crearea unei culturi organizaţionale non-represive, care să încurajeze raportarea şi învăţarea din greşeli; alinierea eforturilor ţării noastre în aria siguranţei pacientului cu cele de la nivelul UE.

 

Cîţu, despre certificate COVID: Dacă persoanele s-au tratat acasă, dar sunt în baza de date, vor fi incluse

Persoanele care au trecut prin boală, s-au tratat acasă dar sunt în baza de date a direcţiei de sănătate publică vor fi incluse în aceste documente, a declarat joi, premierul Florin Cîţu,  referitor la certificatul digital COVID.

Într-o conferinţă de presă la Timişoara, prim-ministrul a fost întrebat cum vor fi incluse în evidenţe persoanele care au trecut prin boală, dar s-au tratat acasă, având în vedere că certificatul verde digital COVID va cuprinde trei tipuri de informaţii: persoane vaccinate, persoane care au trecut prin boală sau persoane care au un test PCR negativ.

„Am întrebat şi eu acest lucru, să ştiţi. Mi s-a spus că nu putem să includem decât persoanele care sunt în baza de date. Deci, dacă s-au tratat acasă, dar ele sunt în baza de date şi ştim că au avut, au trecut prin boală, vor fi incluse în aceste… Dar dacă sunt persoane care au trecut prin boală şi nu ştiu, atunci nu pot să fie în baza de date. Deci acelea care s-au tratat acasă sunt acolo. Dar pentru toată lumea soluţia cea mai simplă este vaccinarea. M-am vaccinat şi apoi nu mai există astfel de probleme”, a explicat Florin Cîţu.

Întrebat de unde se va şti totuşi dacă au trecut prin boală anumite persoane având în vedere că s-au tratat acasă şi dacă în astfel de cazuri e suficientă dovada cu un test PCR pozitiv, premierul a răspuns: „De obicei, când te tratai acasă şi aveai simptome, sunai la DSP şi te lua în evidenţă şi aşa mai departe, deci exista acea procedură”.

„Dacă nu ai sunat la DSP, atunci nu există o dovadă că ai trecut prin boală. Pentru că este şi reversul medaliei – unii o să spună că au trecut prin boală, dar nu au trecut prin boală şi atunci trebuie să avem exact documentat”, a completat Cîţu.

„Când am discutat despre persoanele care au trecut prin boală mi s-a spus că vom folosi baza de date, este singurul lucru pe care îl avem, cert, clar. Persoanele pe care le avem în baza de date. Aplicaţia se va lega de aceste baze de date şi va lua informaţiile direct pentru fiecare persoană. Dacă există cazuri speciale, documentate, de persoane care au avut boala, putem să vedem cum să fie introduse. Deci, asta nu am discutat, şi dacă există astfel de situaţii ar fi bizar să nu existe în baza de date dacă au avut boala, ar trebui ca toate persoanele să fie în baza de date. Dacă există totuşi astfel de scăpări, cu siguranţă le vom remedia, vom găsi o soluţie. Dacă undeva există această documentare, o să fie foarte simplu. (…) Dacă sunt cazuri singulare, că nu cred că sunt foarte multe, vom vedea cum putem să ajustăm aplicaţia sau să fie introduşi, după aceea, manual poate, în aplicaţie”, a explicat Florin Cîţu.

Un singur spectator depistat pozitiv la testul COVID 19, în urma desfăşurării evenimentelor culturale pilot

O singură persoană a fost depistată pozitiv la testul COVID 19, în urma desfăşurării evenimentelor culturale pilot de luna trecută de la Bucureşti şi Cluj, la care au luat parte 1.300 de participanţi, a anunţat, joi, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

„Au participat 1.300 de persoane la cele patru evenimente – trei în interior şi unul în aer liber. La Bucureşti am avut trei evenimente, două în interior şi unul în aer liber, la Cluj am avut un eveniment în interior. În Bucureşti nu a fost identificat niciun caz, în Cluj Napoca o singură persoană a fost depistată pozitiv în urma efectuării unui test rapid în data de 23 mai. Asta înseamnă la opt zile după desfăşurarea evenimentului”, a spus Gheorghiu, la un post de televiziune.

Ministrul a menţionat că persoana în cauză era vaccinată cu schema completă de imunizare cu mai mult de 10 zile de la administrarea acesteia şi a arătat că acest caz unic nu este statistic relevant sau reprezentativ pentru evenimentele-pilot în ansamblu, mai ales că este foarte posibil ca infectarea să se fi produs la o dată ulterioară evenimentului.

„Pe recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii apare termenul ‘între patru şi şase zile’ ca termen de care poate fi legată o eventuală infectare de un eventual context sau eveniment. (…) Iar acest caz este la opt zile după evenimentul de la Cluj Napoca”, a spus Gheorghiu.

Bogdan Gheorghiu a mai arătat că instituţia pe care o conduce nu va mai organiza astfel de evenimente pilot.

„Nu avem de ce să mai facem astfel de evenimente, pentru că contextul general va permite desfăşurarea de evenimente. Evenimentele pilot au avut rolul de a confirma ce am declarat în ultimul an şi anume că acţiunile culturale nu reprezintă sursă pentru focarele de infecţie, că publicul participant este unul responsabil şi că putem oferi predictibilitate, (…) pe care sectorul cultural-creativ o solicită şi de care avem cu toţii nevoie. Este încă o dovadă că evenimentele culturale se pot organiza în condiţii de siguranţă, independent de rata cumulată a infectărilor. Şi, sigur, totodată, soluţia este şi trebuie să rămână vaccinarea”, a mai spus Bogdan Gheorghiu.

Ministerul Culturii a derulat, în perioada 14-22 mai, patru evenimente-pilot care au presupus spectacole cu public atât în interior, cât şi în exterior, condiţiile de participare fiind aprobate de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), în baza propunerilor Ministerului Culturii, avizate de Ministerul Sănătăţii. Acestea au avut loc în interior la Opera Naţională Bucureşti (ONB), la Teatrul Naţional Bucureşti şi la Opera Naţională Română Cluj-Napoca, iar în exterior, la ONB.

Italia: Dublu transplant de cord de la donatori cu COVID-19, cu succes şi fără contagiere pentru receptori

Două persoane din Italia fără anticorpi împotriva noului coronavirus au fost supuse, cu succes şi fără contagiere, unui transplant de cord de la donatori decedaţi care se infectaseră cu SARS-CoV-2, a informat Centrul Naţional de Transplant (CNT) italian, relatează joi EFE.

Este vorba de primele transplanturi din lume de organe prelevate de la donatori, decedaţi şi testaţi pozitiv pentru COVID-19, la pacienţi negativi şi fără anticorpi, notează CNT într-un comunicat.

Prima intervenţie a avut loc la spitalul Sant’Orsola din Bologna, la un bărbat de 64 de ani, iar a doua a avut loc la jumătatea lunii mai la spitalul pediatric Bambino Gesu din Roma, la un adolescent de 15 ani.

Receptorii de organe, care sufereau de cardiopatii severe, se aflau pe lista de aşteptare urgentă şi au obţinut o inimă graţie noilor norme în vigoare, care permit transplantul de organe vitale de la donatori, care au avut COVID-19, dar au decedat din alte cauze.

Acest protocol se aplica înainte doar pacienţilor care aveau imunitate, deoarece trecuseră prin boală sau erau vaccinaţi.

„Gravitatea condiţiilor clinice ale pacienţilor i-a determinat pe medicii celor două centre să ceară autorizaţie de transplant, chiar dacă cele două persoane nu aveau anticorpi” împotriva COVID-19, a explicat directorul CNT, Massimo Cardillo.

Cu toate acestea, pacienţii „se simt bine”, au fost externaţi şi sunt acasă.

De la activarea în decembrie a protocolului experimental – primul la nivel internaţional ce permite utilizarea de organe de la cei decedaţi şi infectaţi anterior cu SARS-CoV-2 – în Italia au fost efectuate 19 de astfel de transplanturi, acestea două de cord şi 17 de ficat.

Deosebirea dintre acestea şi celelalte anterioare este că ultimii doi pacienţi nu aveau asftel de anticorpi, în timp ce ceilalţi pacienţi ori trecuseră prin boală ori fuseseră vaccinaţi.

Ursula von der Leyen: În Europa, mai mult de 50% din populaţia adultă a primit cel puţin o doză de vaccin

Jumătate din populaţia adultă a Uniunii Europene a fost vaccinată cu cel puţin o doză a unor seruri anti-COVID-19, a anunţat, joi, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene (CE), relatează DPA.

” În Europa, mai mult de 50% din populaţia adultă a primit cel puţin o doză de vaccin”, a declarat Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă. Aproximativ 450 de milioane de oameni trăiesc în Uniunea Europeană.

„Chiar mai mult decât atât, până astăzi, 100 de milioane de europeni au fost vaccinaţi cu schemă completă”, a adăugat președinta CE.

Cele mai multe dintre vaccinurile dezvoltate împotriva maladiei COVID-19 necesită administrare în două doze, pentru a asigura o imunitate sporită în faţa noului coronavirus.

Odată cu creşterea ratei de vaccinare din UE, numărul infectărilor cu noul coronavirus a început totodată să scadă la nivelul blocului european, permiţând ţărilor membre să îşi redeschidă economiile naţionale.

Impactul pozitiv al vaccinării poate fi simţit la nivelul întregului continent. Hans Kluge, directorul pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a spus că 36 de ţări din această regiune a lumii, în care se află 53 de state, relaxează restricţiile antiepidemice din această săptămână.

Totuşi, Hans Kluge a avertizat în legătură cu apariţia unui fals sentiment de siguranţă, argumentând că dacă o persoană se vaccinează, acest lucru nu înseamnă neapărat că persoana în cauză nu poate să transmită virusul. Mai mult, a adăugat oficialul, marile festivaluri şi competiţiile sportive care au loc în zilele şi săptămânile următoare prezintă riscuri suplimentare.

Alţi experţi au atras atenţia asupra faptului că ritmul campaniilor de vaccinare din alte ţări ale lumii este mult mai lent. Întrucât nu dispun de unităţi de producţie a vaccinurilor, ţările sărace depind în mare măsură de donaţiile care le sunt oferite de statele mai bogate.

Potrivit Ursulei von der Leyen, aproximativ 350 de milioane de doze din cele 700 de milioane de doze produse în UE au fost exportate în peste 90 de ţări.

Însă o marte parte din acele doze au ajuns într-un număr mic de ţări. UE a autorizat un export de 100 de milioane de doze doar către Japonia, de exemplu.

Cheltuielile cu prevenția în România au fost de doar 1,4% din cheltuielile generale pentru sănătate

Persoanele care deţin un abonament medical vin la medic de două ori mai des decât pacienţii neabonaţi, piaţa abonamentelor medicale contribuind la reducerea serviciilor curative, prin descoperirea timpurie sau prevenirea unor afecţiuni medicale, relevă un studiu al EY România, prezentat joi la dezbaterea „Health Forum: Impactul abonamentelor medicale în sănătate şi economie”.

Studiul a fost prilejuit de împlinirea a 25 de ani la instituirea acestui tip de abonamente în România, în prezent existând 1,6 milioane de abonaţi. Analiza EY – „Piața abonamentelor medicale: analiza impactului economic și social în România” – a evaluat influența abonamentelor medicale în economia României, dar și modul în care acestea au schimbat sistemul de sănătate local.

„Sistemul medical privat este o piață de aproape 3 miliarde de euro, foarte importantă pentru economia României. Potențialul real este mult mai mare. (…) Calitatea actului medical în sectorul public de sănătate are mult de recuperat, iar sectorul public este un gigant, unde trebuie făcute eforturi uriașe pentru a crește calitatea serviciilor. Acest proces este un maraton, nu un sprint. Aici intervine sectorul privat, cu resursele sale, pentru a crea alternative și pentru a prelua povara sistemului public, dar și pentru a pune la dispoziție politici de bune practice. Sistemul privat se poate axa pe prevenție, pe medicină primară, fiind o bază de la care putem porni, pentru că este mai ușor să previi decât să tratezi. Sectorul medical privat poate avea o pondere importantă în sistemul de sănătate și discutăm astăzi despre clarificarea cadrului legislativ. Există un consens politic, de dezvoltare a sistemului privat de sănătate și se poate construi în această direcție”, a declarat vicepremierul Dan Barna, , în cadrul evenimentului „Health Forum– Impactul abonamentelor medicale în sănătate și economie”.

Pentru fiecare 1 euro investit în piața abonamentelor medicale, acest domeniu generează suplimentar 3 euro, ca valoare adăugată brută în economia României, contribuind astfel la economia locală și la crearea de noi locuri de muncă.

Potrivit raportului EY, numai în anul 2019, investițiile realizate de sistemul medical privat au reprezentat aproximativ 2% din totalul investițiilor din economie din acel an.

„Analiza prezentată astăzi demonstrează impactul generat de abonamentele medicale în economia românească. Datele colectate sunt o sursă extrem de valoroasă pentru fundamentarea politicilor publice de sănătate, pentru că aceste abonamente conduc la degrevarea sistemului public de sănătate, în condițiile în care sistemul de sănătate din România este subfinanțat prin comparație cu Uniunea Europeană (România ocupă ultimul loc în clasamentul Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul cheltuielilor destinate serviciilor medicale)”, a declarat, la rândul său, Ileana Guțu, Partener Asociat EY România.

Per total, piața abonamentelor medicale din România are un impact de 776 milioane euro la nivelul veniturilor pe lanțul valoric, ceea ce se traduce într-o valoare adăugată de 263 milioane Euro, echivalentul a 0,1% din PIB. Un loc de muncă creat pe piața abonamentelor medicale conduce la crearea a altor două locuri de muncă la nivelul economiei.

La nivelul anului 2019, în sectorul privat de servicii medicale activau aproximativ 78.000 de angajați, ceea ce reprezintă 34% din totalul angajaților din sistemul medical național și aproximativ 1,4% din numărul total de angajați din România.

Potrivit raportului EY, în anul 2018, cheltuielile cu prevenția în România au fost de doar 1,4% din cheltuielile generale pentru sănătate, comparativ cu procentul de 2,8%, media cheltuielilor destinate serviciilor de prevenție, înregistrată la nivelul Uniunii Europene.

Conform raportului EY, în anul 2020, peste 1,62 milioane de de persoane aveau un abonament medical valabil, un plus de 66% comparativ cu anul 2016. Potențialul de creștere pe acest segment este major, având în vedere că, în mediul privat, sunt aproximativ 4,23 milioane de salariați ce reprezintă principala piață adresabilă pentru abonamentele medicale din România.

OMS: Nivelul vaccinării în Europa, ”departe de a fi suficient” pentru a se evita o resurgenţă a pandemiei

Nivelul vaccinării în Europa este ”departe de a fi suficient” pentru a se evita o resurgenţă a pandemiei, în pofida unui declin al numărului de cazuri de infectare şi decese în regiune, a atras atenţia joi filiala europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), relatează AFP şi Reuters.

OMS a lansat totodată un apel pentru evitarea ”greşelii” care a condus la creşterea numărului de cazuri de infectare în vara anului 2020.

”Acoperirea vaccinală este departe de a fi suficientă pentru protejarea regiunii de o resurgenţă”, a avertizat directorul filialei europene a OMS, Hans Kluge, într-o conferinţă de presă online, într-un moment în care 30% din populaţia din regiune a primit o primă doză de vaccin, iar 17% este complet vaccinată.

”În contextul înmulţirii adunărilor sociale, a unei mobilităţi mai mari a populaţiei şi a organizării unor festivaluri mari şi turnee sportive în următoarele zile şi săptămâni, OMS Europa face apel la prudenţă”, a spus Kluge.

”Dacă alegeţi să călătoriţi, faceţi-o cu responsabilitate. Fiţi conştienţi de riscuri. Aplicaţi bunul simţ şi nu puneţi în pericol câştigurile obţinute cu mare efort”, a adăugat Kluge.

În ultimele două luni, numărul noilor cazuri de COVID-19, al deceselor asociate şi al internărilor a înregistrat o scădere, prin urmare 36 din 53 de ţări din regiune au început să relaxeze restricţiile.

Numărul de infecţii COVID-19 raportate săptămâna trecută a ajuns la 368.000, o cincime din cazurile săptămânale raportate în timpul unui vârf din aprilie a acestui an, a spus Kluge.

”Ar trebui să recunoaştem cu toţii progresele înregistrate în majoritatea ţărilor din regiune şi trebuie să fim conştienţi, de asemenea, că sub nicio formă nu ne aflăm în afara pericolului”, a adăugat oficialul.

Kluge a menţionat că aşa-numita variantă Delta de coronavirus, care a fost identificată pentru prima dată în India, reprezintă un motiv de îngrijorare. Această variantă, a spus el, care ”prezintă o transmisibilitate crescută şi o anumită eludare imunitară, riscă să se instaleze în regiune, în timp ce mulţi din rândul populaţiilor vulnerabile, cu vârste peste de 60 de ani, rămân neprotejaţi”.

În pofida campaniilor de vaccinare în derulare în întreaga regiune, ţările ar trebui să înveţe din resurgenţa cazurilor observată în vara anului trecut, a subliniat Kluge.

Ungaria: Persoanele care nu se vor prezenta la rapelul anti-COVID vor avea certificatele de imunizare anulate

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat, joi, în timpul unei conferinţe de presă, că  cetăţenii unguri care nu se prezintă la rapelul anti-COVID-19 vor avea certificatele de imunizare revocate, informează MTI.

Celor circa 137.000 de persoane care nu s-au mai întors pentru a primi şi a doua doză de vaccin li se vor şterge din registrul oficial certificatele de imunizare, pierzând astfel privilegiile pe care le presupune deţinerea unui astfel de certificat, a subliniat premierul ungar.

Pe de altă parte, Orban a susţinut că Ungaria este cu „o lună, o lună şi jumătate înaintea” altor ţări din Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte redeschiderea economiei.

Ungaria – singura ţară membră a UE care foloseşte vaccinul Sinopharm, de asemenea şi vaccinul rusesc Sputnik V, deşi niciunul dintre acestea nu a fost aprobat de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) – avea vaccinate la începutul lui iunie 5,1 milioane de persoane, dintr-o populaţie de circa 10 milioane de locuitori, iar aproximativ 3,6 milioane au primit şi a doua doză de vaccin anti-COVID-19.