Ioana Mihăilă a administrat mai multe doze de vaccin anti-COVID unor localnici din judeţul Vaslui

Andreea
-
0
Ioana Mihăilă a administrat mai multe doze de vaccin anti-COVID unor localnici din judeţul Vaslui

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a fost prezentă, sâmbătă, la un centru de vaccinare din comuna Rebricea, judeţul Vaslui, unde a administrat mai multe doze de vaccin anti-COVID unor localnici, subliniind necesitatea implicării autorităţilor publice locale în campania naţională de imunizare.

„Efortul tuturor este cel care va duce la revenirea la o viaţă normală. Aici este un bun exemplu că se poate, că, indiferent de culoarea politică pe care o avem, în această situaţie de criză, implicarea autorităţilor locale reuşeşte. Exemplul de astăzi ne arată că, dacă există colaborare, lucrurile pot să meargă înainte. (…) Reprezintă o problemă oriunde avem un procent redus al persoanelor care vor să se imunizeze. Acesta este şi motivul pentru care facem apel la autorităţile locale, la reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică şi la medicii de familie, care sunt cei care pot să continue toate aceste acţiuni ce duc la creşterea dorinţei dar şi a succesului campaniei de vaccinare”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

La rândul său, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Vaslui, Mihaela Vlada, a precizat că la nivelul judeţului procentul persoanelor din mediul rural care s-au imunizat anti-COVID se menţine în continuare la un nivel scăzut. Aceasta a subliniat că există o reticenţă a populaţiei de la sate cu privire la vaccinare, dar că autorităţile caută soluţii la această problemă, potrivit Agerpres.

Ministrul Sănătăţii efectuează, sâmbătă, o vizită în judeţul Vaslui. Ioana Mihăilă va fi prezentă la Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui, unde se desfăşoară a doua ediţie a „Maratonului de vaccinare” şi va avea întâlniri cu medicii de familie din judeţ şi cu reprezentanţii Prefecturii.

Iohannis: Autorităţile trebuie să rezolve rapid situaţia gropilor neconforme şi ilegale de gunoi

Andreea
-
0
Iohannis: Autorităţile trebuie să rezolve rapid situaţia gropilor neconforme şi ilegale de gunoi

Ecosistemele din România sunt sub presiune mare din cauza deşeurilor pe care le găsim mult prea des în natură, afirmă preşedintele Klaus Iohannis, subliniind că autorităţile trebuie să rezolve rapid situaţia gropilor neconforme şi ilegale de gunoi şi să creeze un cadru legislativ şi infrastructural pentru a capta deşeurile în economia circulară.

„Avem o ţară foarte frumoasă, dar în nenumărate locuri plină de deşeuri. Ecosistemele din România sunt sub presiune mare din cauza deşeurilor pe care le găsim mult prea des în natură. Sunt ambalaje lăsate în parcuri, pet-uri aruncate în şanţuri în drum spre staţiunile montane, materiale de construcţie lăsate pe câmpuri, piese de mobilier abandonate la margine de drumuri. Autorităţile trebuie să pună la dispoziţie sisteme şi insule de colectare selectivă a deşeurilor uşor accesibile cetăţenilor, iar cetăţenii să conştientizeze cât de important este să facă efortul de a preda deşeurile în locurile amenajate. De asemenea, autorităţile trebuie să rezolve rapid situaţia gropilor neconforme şi ilegale de gunoi şi să creeze un cadru legislativ şi infrastructural pentru a capta deşeurile în economia circulară”, afirmă şeful statului, într-un mesaj transmis sâmbătă cu ocazia Zilei mondiale a mediului înconjurător.

Klaus Iohannis precizează că această zi este dedicată în 2021 restaurării ecosistemelor.

În acest context, potrivit preşedintelui, Naţiunile Unite vor lansa Deceniul 2021 – 2030 pentru refacerea ecosistemelor, urmând să fie propusă o Alianţă Globală pentru Refacerea Ecosistemelor.

„Este o temă importantă pentru România şi am încredere că ţara noastră se va alătura în următorul deceniu efortului de restaurare a ecosistemelor. Ecosistemele furnizează servicii esenţiale pentru viaţa oamenilor şi au un rol critic în combaterea schimbărilor climatice şi protejarea biodiversităţii. Timp de prea multă vreme însă le-am exploatat şi am contribuit la distrugerea lor. La nivel global, dispar, într-un ritm alarmant, păduri, recife de corali, specii de plante, insecte şi animale. Unele dintre aceste pierderi sunt ireversibile. Dacă nu oprim acum aceste fenomene, vom lăsa o planetă mult mai săracă pentru generaţiile viitoare”, avertizează Klaus Iohannis.

Şeful statului subliniază că „sunt necesare, aşadar, măsuri imediate, la nivel naţional şi internaţional; mediul înconjurător trebuie tratat cu respect, admiraţie şi apreciere pentru ce ne oferă”.

„Dacă generaţiile trecute au considerat că sunt îndreptăţite să exploateze discreţionar natura, noi putem fi generaţia care ajută natura să se însănătoşească. Responsabilitatea este a noastră, a tuturor. La nivel individual, trebuie să schimbăm modul în care consumăm şi să ne comportăm zi de zi reducând impactul pe care acţiunile noastre îl au asupra mediului înconjurător. Companiile trebuie să adopte modele de business „verzi”, iar fermierii şi producătorii mijloace de producţie mai sustenabile. Guvernul, la rândul său, are obligaţia de a investi în protejarea şi refacerea ecosistemelor, iar şcoala de a pregăti viitori adulţi activi, responsabili cu mediul înconjurător şi implicaţi în acţiuni pentru binele Planetei”, afirmă el.

Iohannis spune că „nu putem da timpul înapoi pentru a stopa degradarea ecosistemelor, dar ne putem schimba chiar de astăzi comportamentul pentru a restaura ecosistemele”.

„Să acceptăm rolul fundamental pe care îl joacă ecosistemele în viaţa noastră şi să ne raportăm cu mai multă grijă la mediul înconjurător! Să protejăm natura, să aruncăm deşeurile doar în spaţiile destinate colectării, să optăm, ori de câte ori avem oportunitatea, pentru mobilitatea nepoluantă, să facem oraşele în care locuim mai verzi! Împreună putem fi generaţia care protejează şi reface ecosistemele!”, conchide preşedintele în mesajul său.

Câţi copii cu vârste între 12 şi 15 ani au fost vaccinaţi în ultimele trei zile

Andreea
-
0
Câţi copii cu vârste între 12 şi 15 ani au fost vaccinaţi în ultimele trei zile

Peste 5.100 de copii cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani au fost vaccinaţi în ultimele 72 de ore, iar de la debutul campaniei de vaccinare au fost imunizaţi peste 114.000 de adolescenţi şi tineri cu vârste între 16 şi 19 ani, a anunţat sâmbătă preşedintele Comitetului naţional pentru coordonarea vaccinării anti-COVID, col.dr.Valeriu Gheorghiţă.

„Din 2 iunie şi până astăzi, practic în ultimele 72 de ore, s-au vaccinat peste 5.100 de copii cu vârsta între 12 şi 15 ani, iar de la debutul campaniei de vaccinare până la acest moment au fost vaccinaţi peste 114.000 de adolescenţi şi tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani. Cred că este un mesaj puternic pe care generaţia tânără îl dă, pentru că, indiferent cum am vedea lucrurile şi din ce perspectivă ne-am uita, copiii reprezintă viitorul nostru”, a declarat coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID, în debutul evenimentului „Senatul Copiilor”, organizat la Palatul Parlamentului.

Valeriu Gheorghiţă a reamintit că, de curând, Agenţia Europeană a Medicamentului a recomandat autorizarea vaccinului anti-COVID de la BioNTech – Pfizer pentru minorii cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani. El a explicat motivele pentru care este recomandată vaccinarea în cazul minorilor.

„Avem, din păcate, copii care sunt cunoscuţi cu afecţiuni cronice, care sunt în evidenţă cu boli neoplazice, cu boli hematologice, cu diabet, cu obezitate, cu boli cardio-vasculare, cu boli renale. Or, este foarte complicat să fii în pielea unui părinte care are în grijă un astfel de copil, un copil vulnerabil, care are aceleaşi drepturi la viaţă, la sănătate, la educaţie ca toţi ceilalţi copii. Oferind această posibilitate de prevenţie copiilor vulnerabili, putem să fim mai siguri pe mediul în care ei merg, pe mediul în care îşi dezvoltă viitorul. (…) În cazul celor care nu sunt în evidenţă cu boli cronice, vaccinarea împotriva COVID-19 reduce riscul de transmitere, de infecţie şi în felul acesta protejează mai bine familia, mediul şi colectivitatea”, a spus medicul, potrivit Agerpres.

El a atras atenţia asupra faptului că rujeola face, de asemenea, victime în rândul copiilor, ca urmare a faptului că aceştia nu au fost vaccinaţi.

„Îmi este greu să explic cum putem să nu prevenim anumite boli, care sunt prevenibile prin vaccinare, să avem încă decese din cauza rujeolei şi vă dau exemplul ultimilor ani. În cadrul epidemiei de rujeolă au fost peste 20.000 de copii care au fost infectaţi, peste 64 de decese, toate apărute la copii nevaccinaţi. Este inadmisibil ca în anul 2021 să avem acces la servicii medicale şi să nu putem să le accesăm. Tocmai de aceea cred că datoria noastră de acum înainte este una extrem de importată, prin a furniza toate informaţiile de care părinţii, aparţinătorii au nevoie ca să înţeleagă tot ceea ce înseamnă beneficiile unui sistem de prevenţie”, a spus preşedintele CNCAV.

Secretar de stat: În Europa, riscul major de mediu pentru sănătate îl reprezintă poluarea aerului

Andreea
-
0
Secretar de stat: În Europa, riscul major de mediu pentru sănătate îl reprezintă poluarea aerului

Robert Szep, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, a declarat că în Europa, riscul major de mediu pentru sănătate îl reprezintă poluarea aerului, acesta fiind asociat cu boli precum cele de inimă, complicaţii vasculare sau pulmonare, estimându-se că aerul poluat cauzează peste 400.000 de decese premature pe an.

„În afară de calitatea aerului înconjurător, expunerea la zgomot, zgomotul produs de mijloacele de transport, de industrie, poate duce la disconfort, tulburări de somn, creşteri asociate riscului de hipertensiune, de boli cardiovasculare, şi nu numai. Expunerea la substanţe chimice periculoase este de asemenea, un motiv de îngrijorare la nivelul Uniunii Europene. În viaţa de zi cu zi, oamenii pot fi expuşi la o gamă largă de substanţe chimice, prin aer, apă poluată, prin produse de consum, prin alimentaţie”, a atenţionat secretarul de stat, în cadrul sesiunii hibrid a celei de-a X-a Conferințe Managementul Bolilor Pulmonare.

Cea de-a X-a Conferință Managementul Bolilor Pulmonare este transmisă pe platforma Sanatatea.ONLINE , producţia online şi managementul evenimentului fiind realizate de Sănătatea Press Group.

Ramona Brad: Fumătorii, risc mult mai mare de a dezvolta complicații severe ale COVID-19 față de nefumători

Andreea
-
0
Ramona Brad: Fumătorii, risc mult mai mare de a dezvolta complicații severe ale COVID-19 față de nefumători

Ramona Brad, președinte Inițiativa „2035 fara tutun”, a declarat că pandemia de COVID-19 a oferit oportunitatea ca oamenii să fie mai conștienți de impactul problemelor de sănătate pe o stare deja precară a plămânului și să înțeleagă că trebuie să facă ceva legat de factorul de risc al consumului de tutun.

„Din păcate, în România, oportunitatea a fost pierdută pentru că nu am avut o campanie de conștientizare care să se adreseze unui astfel de factor de risc, iar apoi, pe măsură ce a trecut timpul, au venit rezultatele, inclusiv de la Organizația Mondială a Sănătății care au arătat că fumătorii au un risc mult mai mare de a dezvolta complicații severe ale COVID-19 față de nefumători. Nu ne-a surprins această constatare din studiile făcute pe pacienții COVID, pentru că evident, un plămân cu o sănătate precară, nu are cum să facă față și să reziste unui astfel de asalt al bolii”, a declarat Ramona Brad, în cadrul sesiunii hibrid a celei de-a X-a Conferințe Managementul Bolilor Pulmonare.

Cea de-a X-a Conferință Managementul Bolilor Pulmonare este transmisă pe platforma Sanatatea.ONLINE , producţia online şi managementul evenimentului fiind realizate de Sănătatea Press Group.

Ziua Mondială a mediului înconjurător, marcată în fiecare an pe 5 iunie

Mateescu Cristi
-
0
Ziua Mondială a mediului înconjurător, marcată în fiecare an pe 5 iunie

În fiecare an, la data de 5 iunie este marcată Ziua mondială a mediului înconjurător. La 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat o rezoluţie care desemnează ziua de 5 iunie ca Ziua mondială a mediului înconjurător şi care îndeamnă guvernele şi organizaţiile să întreprindă în această zi, în întreaga lume, activităţi prin care să reafirme preocuparea lor pentru conservarea şi îmbunătăţirea mediului. Tot la 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a ONU a adoptat şi o rezoluţie care a dus la crearea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Anul 1972 a marcat un punct de cotitură în dezvoltarea politicii internaţionale în domeniul mediului, prin organizarea, sub auspiciile ONU, a celei dintâi mari conferinţe privind problemele de mediu. Această conferinţă a avut loc la Stockholm, în Suedia, între 5-16 iunie, şi este cunoscută sub numele de Conferinţa de la Stockholm.

Fiecare ediţie a Zilei mondiale a mediului înconjurător are la bază o temă, recomandată de UNEP. Prin marcarea acestei zile, ONU încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi în acelaşi timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens.

Anul acesta, tema Zilei mondiale a mediului înconjurător are la bază „Restaurarea Ecosistemelor”.

​Pe 5 iunie, de Ziua Mondială a Mediului, se lansează oficial Deceniul Națiunilor Unite pentru restaurarea ecosistemelor (2021-2030), o inițiativă mondială care vizează readucerea la viață a spațiilor naturale pierdute în timp ce construiam o dezvoltare profitabilă. În contextul unei crize a mediului înconjurător, Deceniul Națiunilor Unite pentru restaurarea ecosistemelor este o șansă de a revigora natura.

Acest apel mondial va aduce laolaltă cercetarea științifică, susținerea politică și financiară, pentru a intensifica restaurarea, cu scopul de a readuce la viață milioane de hectare de ecosisteme terestre și acvatice.

De ce sunt importante ecosistemele?

Ecosistemele sunt rețeaua vieții pe Pământ. Un ecosistem cuprinde toate organismele vii și interacțiunile dintre ele și împrejurimile lor într-un loc dat. Ele există la toate scările, de la o bucățică de pământ la întreaga planetă, și includ păduri, râuri, zone umede, pajiști, estuare și recife de corali. Orașele și terenurile agricole conțin și ele ecosisteme importante.

Ecosistemele ne oferă beneficii de neprețuit.  Acestea includ un climat stabil și aer curat ,aprovizionare cu apă, alimente și materiale de toate tipurile dar și protecție împotriva dezastrelor și a bolilor.  Ecosistemele naturale sunt importante pentru sănătatea noastră fizică și mentală dar și pentru identitatea noastră , ele găzduiesc animale sălbatice prețioase.

Ecosistemele ne oferă beneficii neprețuite. Acestea includ:

  • Un climat stabil și aer curat.
  • Aprovizionare cu apă, alimente și materiale de toate tipurile și protecție împotriva dezastrelor și bolilor.
  • Ecosistemele naturale sunt importante pentru sănătatea noastră fizică și mentală și pentru identitatea noastră.
  • Ele găzduiesc animale sălbatice prețioase.
  • Pentru mulți, ei sunt o sursă de mirare și spiritualitate.

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu: Nu există un alt organ mai expus la poluarea aerului decât plămânul

Andreea
-
0
Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu: Nu există un alt organ mai expus la poluarea aerului decât plămânul

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinte al Școlii Societății Române de Pneumologie, a declarat, referitor la poluarea aerului, că în mod paradoxal, pandemia de COVID-19 aduce un serviciu în a atrage atenția autorităților asupra bolilor respiratorii, înțelegând cu toții, nu numai pacienții cu boli respiratorii cronice sau cei cu cancer pulmonar, că nimic nu este mai grav decât să nu poți respira.

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu a precizat că nu există un alt organ mai expus la poluarea aerului decât plămânul.

„Dacă este să ne gândim la plămân și la tot ceea ce înseamnă schimbările climatice, avem de-a face cu un cerc vicios. Și asta pentru că tot ce înseamnă industrializare, în cele din urmă, conduce la schimbări climatice(…). Încălzirea globală este extrem de reală care nu face decât să accentueze și mai mult aceste elemente de poluare. Principalele elemente ale poluării care conduc la exacerbarea afecțiunilor pulmonare de la nivelul aerului sunt gazele de seră, efectul de seră accentuând încălzirea, nu face altceva decât prin anumite reacții fotochimice să ducă și mai mult la amplificarea poluării”, a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, în cadrul sesiunii hibrid a celei de-a X-a Conferințe Managementul Bolilor Pulmonare.

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu a vorbit și despre defrișarea pădurilor, despre care a spus că este unul dintre cele mai dramatice lucruri care se întâmplă în acest moment.

„Drama va fi uriașă în cazul în care aceste lucruri nu se opresc. Din păcate, în România, defrișarea pădurilor reprezintă un lucru fundamental și alarmant extrem vizavi de sănătatea plămânului”, a atenționat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu.

Cea de-a X-a Conferință Managementul Bolilor Pulmonare este transmisă pe platforma Sanatatea.ONLINE , producţia online şi managementul evenimentului fiind realizate de Sănătatea Press Group.

CNSU: Lista statelor clasificate în zonele verde, galbenă şi roșie, modificată

Andreea
-
0
CNSU: Lista statelor clasificate în zonele verde, galbenă şi roșie, modificată

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat Hotărârea 37 prin care a fost modificată lista statelor clasificate în cele trei zone, respectiv verde, galbenă şi roșie, în conformitate cu incidența actualizată la nivel internațional.

„Se aprobă clasificarea ţărilor/teritoriilor în funcţie de rata de incidenţă cumulată, în vederea stabilirii persoanelor care sosesc în România din acestea şi cu privire la care se instituie măsura carantinei, prevăzută în anexă la prezenta hotărâre”, se arată în hotărârea nr. 37 a CNSU.

Astfel, statele clasificate în zona roşie, după rata de incidenţă cumulată la 1.000 de locuitori:

Maldive 35.5
Seychelles 26.0
Bahrain 21.8
Uruguay 14.7
Argentina 9.9
Costa Rica 6.0
Paraguay 5.9
Columbia 5.7
Trinidad si Tobago 5.3
Chile 5.1
Suriname 4.9
Brazilia 4.2
Kuweit 4.0
Capul Verde 3.9
Nepal 3.5
Georgia 3.4
Franța*** 3.4
Bolivia 3.1
Lituania 3.1
Sint Maarten 3.1
India** 2.2
Africa de Sud ** 0.8
Marea Britanie**0.5

Statele clasificate în zona galbenă sunt:

Malaysia 2.9
Andorra 2.8
Olanda 2.8
Letonia 2.7
Mongolia 2.5
Belgia 2.5
Danemarca 2.4
Emiratele Arabe Unite 2.3
Suedia 2.3
Grecia 2.3
Puerto Rico 2.1
Oman 2.1
Guyana 2.1
Slovenia 2.1
Peru 2.0
Sri Lanka 1.9
Timorul de Est 1.8
Bahamas 1.8
Iran 1.8
Belarus 1.8
Botswana 1.8
Estonia 1.8
Panama 1.6
Cuba 1.6

Statele clasificate în zona verde sunt:

Namibia 1.5
Tunisia 1.5
Cipru 1.5
Turcia 1.5
Qatar 1.5
Elveția 1.5
Irak 1.4
Canada 1.4
Croația 1.4
Luxemburg 1.4
Republica Dominicana 1.4
Spania 1.3
Saint Lucia 1.3
Kazahstan 1.2
Aruba 1.2
Irlanda 1.2
Muntenegru 1.1
Insulele Virgine ale Statelor Unite 1.1
Iordania 1.1
Honduras 1.1
Ucraina 1.1
Norvegia 1.0
Germania 1.0
Insulele Feroe 1.0
Statele Unite ale Americii 1.0
Italia 1.0
Ecuador 0.9
Federația Rusa 0.8
Austria 0.8
Serbia 0.8
Saint Vincent si Grenadine 0.8
Palestina 0.8
Cehia 0.8
Slovacia 0.8
Guatemala 0.7
Filipine 0.7
Thailanda 0.7
Liban 0.7
Portugalia 0.7
Venezuela 0.6
Kârgâzstan 0.6
Ungaria 0.6
Guineea Ecuatoriala 0.6
Libia 0.6
Armenia 0.6
Bulgaria 0.6
Bonaire, Saint Eustatius si Saba 0.5
Japonia 0.5
Liechtenstein 0.5
Arabia Saudita 0.5
Bosnia si Herțegovina 0.5
Cambodgia 0.5
Polonia 0.5
Saint Kitts si Nevis 0.4
Bhutan 0.4
Finlanda 0.4
Jamaica 0.4
Azerbaidjan 0.4
El Salvador 0.3
Insulele Turks si Caicos 0.3
Republica Moldova 0.3
Guam 0.3
Kosovo 0.3
Insulele Cayman 0.3
Gabon 0.3
Romania 0.3
Monaco 0.3
Indonezia 0.3
Macedonia de Nord 0.3
Bermuda 0.3
Taiwan 0.3
Fiji 0.3
Mexic 0.2
Afghanistan 0.2
Papua Noua Guinee 0.2
Gibraltar 0.2
Insulele Mariane de Nord 0.2
Pakistan 0.2
Barbados 0.2
Polinezia Franceza 0.2
Groenlanda 0.2
Coreea de Sud 0.2
Egipt 0.2
Mauritania 0.1
Zambia 0.1
Dominica 0.1
Belize 0.1
Angola 0.1
Bangladesh 0.1
Islanda 0.1
Albania 0.1
Uzbekistan 0.1
Malta 0.1
Curaçao 0.1
Haiti 0.1
Kenia 0.1
Maroc 0.1
Sao Tome si Principe 0.1
Djibouti 0.1
Uganda 0.1
Antigua si Barbuda 0.1
San Marino 0.1
Mauritius 0.1
Algeria 0.1
Singapore 0.1
Jersey 0.1
Eswatini 0.1
Rwanda 0.1
Congo 0.1
Eritrea 0.1
Republica Centrafricana 0.0
Madagascar 0.0
Etiopia 0.0
Laos 0.0
Israel 0.0
Nicaragua 0.0
Burundi 0.0
Vietnam 0.0
Zimbabwe 0.0
Senegal 0.0
Togo 0.0
Camerun 0.0
Comore 0.0
Brunei Darussalam 0.0
Lesotho 0.0
Ghana 0.0
Guernsey 0.0
Gambia 0.0
Sudan 0.0
Somalia 0.0
Liberia 0.0
Myanmar 0.0
Guineea Bissau 0.0
Yemen 0.0
Malawi 0.0
Benin 0.0
Sierra Leone 0.0
Australia 0.0
Mali 0.0
Niger 0.0
Nigeria 0.0
Burkina Faso 0.0
Ciad 0.0
Insulele Virgine Britanice 0.0
Anguilla 0.0
Wallis si Futuna 0.0
Siria 0.0
Tadjikistan 0.0
Guineea 0.0
Insula Man 0.0
Coasta de Fildeș 0.0
Mozambic 0.0
Republica Democrata Congo 0.0
Noua Zeelanda 0.0
Sudanul de Sud 0.0
Republica Populara Chineza 0.0
Grenada 0.0
Insulele Falkland (Malvin
e
) 0.0
Vatican 0.0
Insulele Marshall 0.0
Micronezia 0.0
Montserrat 0.0
Noua Caledonie 0.0
Insulele Solomon 0.0
Tanzania 0.0
Vanuatu 0.0
Sahara de vest 0.0

Conf. dr. Diana Păun: Cancerul pulmonar, incidenţă semnificativă în România

Andreea
-
0
Conf. dr. Diana Păun: Cancerul pulmonar, incidenţă semnificativă în România

Conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial – Departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială, a declarat că, în prezent, cancerul pulmonar continuă să fie o problemă importantă de sănătate publică şi să aibă o incidenţă semnificativă în România, afirmând că 80% din cazuri sunt cauzate de fumat.

„În acest caz, educaţia pentru sănătate este deosebit de importantă, considerând că 80% din cazuri (n.r. de cancer pulmonar) sunt cauzate de fumat. O abordare integrată a pacientului presupune informare, educare, pentru ca pacientul să poată să devină, în relaţia cu medicul, un partener de dialog. De asemenea, este necesară o echipă multidisciplinară în care pacientul să aibă încredere, trebuie să aibă acces la medicamente de ultimă generaţie, la recuperare medicală şi reintegrare în societate”, a declarat conf. dr. Diana Loreta Păun, în cadrul sesiunii hibrid a celei de-a X-a Conferințe Managementul Bolilor Pulmonare.

Totodată, conf. dr. Diana Loreta Păun a adăugat că pandemia de COVID-19 a adus provocări suplimentare managementului acestor afecţiuni şi a încărcat şi mai mult pneumologii.

Cea de-a X-a Conferință Managementul Bolilor Pulmonare este transmisă pe platforma Sanatatea.ONLINE , producţia online şi managementul evenimentului fiind realizate de Sănătatea Press Group.

Prof. dr.Mihălțan:Datele OMS arată opt milioane de decese din cauza fumatului, faţă de trei cauzate de COVID

Andreea
-
0
Prof. dr.Mihălțan:Datele OMS arată opt milioane de decese din cauza fumatului, faţă de trei cauzate de COVID

Prof. dr. Florin Mihălțan, şef secție Pneumologie, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, a declarat că la nivel mondial, au murit trei milioane de oameni din cauza COVID-19 și opt milioane din cauza fumatului.

Dintre cele opt milioane de persoane decedate din cauza fumatului, un milion au murit din cauza fumatului pasiv, a spus prof. dr. Florin Mihălțan, citând date ale Organizației Mondiale a Sănătății.

„Organizația Mondială a Sănătății a publicat ceea ce s-a întâmplat pe Mapamond, unde au murit trei milioane de oameni de COVID-19 și opt milioane din cauza fumatului (…). Din cei opt milioane, un milion a murit prin fumat pasiv, un element care ar trebui să ne dea de gândit. Avem la dispoziție niște manete pe care le putem folosi cu succes ca să stăpânim o dependență (…), dar noi, pneumologii, știm că este o boală cultivată de o dependență, și care de ani de zile își continuă acest periplu mortal cu victime pe care le presară pe drumuri”, a declarat prof. dr. Florin Mihălțan, în cadrul sesiunii hibrid a celei de-a X-a Conferințe Managementul Bolilor Pulmonare

În ceea ce privește situația din România, prof. dr. Florin Mihălțan a spus că „sunt foarte multe lucruri care trebuie corectate concentrat, respectiv Legea antifumat care la un moment dat ne-a propulsat în primele zece țări verzi, și care nu mai este corectată din 2016, mă gândesc la sistemul de taxare sau banii care ar trebui să vină pentru activități de asistare a fumătorului care se gândește să se lase, ca să aibă un acces facil la orice tip de serviciu”.

Cea de-a X-a Conferință Managementul Bolilor Pulmonare este transmisă pe platforma Sanatatea.ONLINE , producţia online şi managementul evenimentului fiind realizate de Sănătatea Press Group.

1...1.0701.0711.072...3.314Pagina 1.071 din 3.314