OMS: Suicidul, principala cauză de deces în lume

0
52

Suicidul este principala cauză de deces în lume, conform ultimului studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicat joi în „Suicide worldwide in 2019”. Anual, numărul deceselor din cauza suicidului este mai mare decât cel în cazul infectării cu HIV, malarie, cancer mamar sau chiar război și omucideri.

Potrivit raportului OMS, în 2019, la nivel mondial, s-au sinucis peste 700.000 de persoane.

După aceste rezultate îngrijorătoare, Organizația Mondială a Sănătății a anuțat că va adopta o serie de măsuri.

Ad in title

„Nu putem și nici nu ar trebui să ignorăm problema sinuciderilor”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS.

„Fiecare sinucidere este o tragedie. În acest moment ar trebui să ne concentrăm toată atenția spre prevenția suicidului, mai ales că trecem printr-o perioadă pandemică  în care pierderea locului de muncă, stresul financiar și izolarea la domiciliu au dus la creșterea numărului de sinucideri”, a mai spus directorul organizației.

În același raport al OMS se arată că pe categoria de vârstă 15-29 ani, suicidul a fost a patra cauză de deces după accidentele rutiere, tuberculoză și actele de violență.

Potrivit OMS, rata sinuciderilor poate varia în funcție de sex, țară și regiune. Numărul bărbaților care recurg la acest gest este dublu față de cel al femeilor, iar aceștia au de regulă venituri ridicate în comparație cu veniturile medii și mici ale femeilor care iau decizia de a-și pune capăt zilelor.

Rata sinuciderilor în regiunile africane (11,2 la 100 000), europene (10,5 la 100 000) și Asia de sud-est (10,2 la 100 000), reiese din raportul OMS, au fost mai mari decât media globală (9,0 la 100 000) în 2019. Cel mai mic număr de sinucideri s-a înregistrat în regiunea est-mediteraneană (6,4 la 100 000).

În timp ce la nivel mondial în perioada 2000-2019 rata sinuciderilor a scăzut cu 36%,  în America aceasta a crescut cu circa 17%.

OMS atrage atenția țărilor care, deși au plasat prioritară prevenția sinuciderii pe agendele lor, nu s-au ocupat de acest aspect așa cum ar fi trebuit. În prezent, doar 38 de țări sunt cunoscute ca având o strategie națională de prevenire a sinuciderii, însă este necesară o accelerare semnificativă a reducerii sinuciderilor pentru a atinge obiectivul ODD de a reduce cu o treime rata globală a sinuciderilor până în 2030.

OMS vine în sprijinul țărilor care s-au angajat în această luptă cu un ghid denumit „LIVE LIFE” care conține sfaturi și soluții pentru implementarea măsurilor de prevenție a sinuciderii. Cele patru strategii ale acestei abordări sunt:

  • limitarea accesului la mijloacele de sinucidere, cum ar fi pesticidele și armele de foc foarte periculoase;
  • educarea presei cu privire la raportarea responsabilă a sinuciderii;
  • încurajarea abilităților de viață socio-emoțională la adolescenți;
  • identificarea precoce, evaluarea, gestionarea și urmărirea oricui este afectat de gânduri și comportamente sinucigașe.

OMS recomandă interzicerea comercializării pesticidelor extrem de toxice, întrucât acestea provoacă 20% din toate cazurile de sinucidere, restricționarea accesului la armele de foc, reducerea dimensiunii pachetelor de medicamente și instalarea barierelor la locurile de sărituri.

Sprijin pentru adolescenți

Adolescența (10-19 ani) este o perioadă critică pentru dobândirea abilităților socio-emoționale. Ghidul „LIVE LIFE” încurajează acțiuni, inclusiv promovarea sănătății mintale și programe anti-violență, recomandarea serviciilor de sprijin și protocoale clare pentru persoanele care lucrează în școli și universități atunci când identifică riscul de sinucidere la o persoană.

Potrivit OMS, identificarea precoce și urmărirea persoanelor cu risc de suicid de către personalul din domeniul sănătății ar trebui implementată cât mai repede. Grupurile de persoane care au supraviețuit unui act se suicid sau persoanele care au suferit de pe urma cuiva drag care a recurs la acest gest pot veni în completarea sprijinulului oferit de serviciile din sănătate. Serviciile de criză ar trebui, de asemenea, să fie disponibile pentru a oferi sprijin imediat persoanelor aflate în dificultate acută.

 

 

 

Articolul precedentIoana Mihăilă: Pacienții nevaccinați au dreptul să ceară testarea COVID gratuită la internarea în spital
Articolul următorMihăilă: Infecţiile nosocomiale, inerente în anumite situaţii şi nu reprezintă neapărat un caz de malpraxis