Legea 55/2020 privind instituirea stării de alertă este constituţională. Decizia CCR

Curtea Constituţională a României a decis, marţi, că este constituţională, cu excepţia unui articol, Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, prin care a fost instituită în anul 2020 starea de alertă.

Judecătorii constituţionali au luat în discuţie cinci sesizări referitoare la acest act normativ.

Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituţionali au respins, ca neîntemeiată, o excepţie de neconstituţionalitate şi au constatat că dispoziţiile art.3 alin.(2) şi art.4 alin.(1) teza a doua din Legea nr. 55/2020 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

De asemenea, a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG nr.192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă.

Pe de altă parte, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că art.72 alin.(2) din Legea nr.55/2020, cu referire la art.42 alin.(3) din OUG nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, precum şi soluţia legislativă din art.72 alin.(1) din Legea nr.55/2020, potrivit căreia dispoziţiile acestei legi se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie în ceea ce priveşte soluţionarea acţiunilor formulate împotriva hotărârilor Guvernului prin care se instituie, se prelungeşte sau se încetează starea de alertă, precum şi a ordinelor şi instrucţiunilor prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă sunt neconstituţionale.

Art. 72 prevede: „(1) Dispoziţiile prezentei legi se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie, în măsura în care acestea din urmă nu contravin prevederilor prezentei legi. (2) Pentru starea de alertă instituită pentru prevenirea şi combaterea unei pandemii COVID-19, dispoziţiile art.2 lit. f) şi m), art.4 alin. (1) lit. b), alin. (2), (5) şi (6), art.20 lit. c) şi d), art.21 lit. c), art.22 lit. c), art.23 lit. c), art.24 lit. c) şi art.42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile”.

Gheorghiță, despre campania de imunizare anti-COVID: Doar cine nu vrea nu se vaccinează

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că este mulţumit de modul în care este organizată campania de imunizare, în condiţiile în care a fost asigurată infrastructura necesară, iar România are, probabil, „cel mai simplu acces” dintre ţările europene.

„Sunt mulţumit şi chiar le mulţumesc colegilor, şi din CNCAV, şi de la nivelul instituţiilor, dar şi personalului din centrele de vaccinare. Noi am depus un efort important în toată această perioadă, în primul rând, să creăm o infrastructură care nu exista anterior, cu centre de vaccinare, cu centre mobile, am deschis toate tipurile de activităţi – vaccinare în cabinete de medicină de familie, în unităţile sanitare, la operatorii privaţi, evenimente de tip maraton de vaccinare. În momentul de faţă, doar cine nu vrea nu se vaccinează”, a afirmat Gheorghiță, în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Victoria.

Valeriu Gheorghiţă a admis că există o scădere a ritmului de imunizare, dar a pus acest lucru pe o scădere a intenţiei de vaccinare a populaţiei, care nu are legătură cu organizarea propriu-zisă.

„Cred că dorinţa de vaccinare, de fapt, a scăzut şi nu are legătură cu organizarea efectivă, logistică, dacă vreţi. Cred că nici cu campaniile de comunicare, aş îndrăzni să spun. Probabil că aici, sigur, pentru anumite segmente populaţionale mai sunt foarte multe lucruri de făcut, însă problema fundamentală este în ceea ce priveşte încrederea oamenilor, care este diminuată mult, în toţi aceşti zeci de ani, în autoritate, în general. Şi acest lucru nu se câştigă peste noapte. E o problemă în ceea ce priveşte, în general, intenţia de vaccinare în România pe toate tipurile de vaccinuri, nu doar pe vaccinarea împotriva COVID-19”, a explicat Gheorghiță.

Potrivit preşedintelui CNCAV, România se numără printre statele care asigură cel mai simplu acces la vaccinarea anti-COVID, subliniind că este necesară însă voinţa beneficiarilor.

„Sigur că se poate mult mai bine, dar nu ţine neapărat de modul în care se organizează activitatea de vaccinare, este un acces – cred că este cel mai simplu acces din toate ţările europene. Oamenii pot să îşi aleagă tipul de vaccin, pot să se prezinte direct la centrele de vaccinare, se organizează evenimente de tip maraton, care, în general, sunt pe perioada de weekend, când timpul liber al oamenilor este mai crescut, operatorii economici privaţi au posibilitatea să se vaccineze chiar la locul de muncă, cu echipe mobile”, a indicat Valeriu Gheorghiţă.

În opinia sa, în România există un bun control epidemiologic, în condiţiile în care se înregistrează câteva sute de cazuri zilnice de infectare cu SARS-CoV-2 şi rata de incidenţă medie cumulată la nivel naţional este de circa 0,2 la mie.

„Avem un procent de pozitivare a testelor de sub 0,6%, ceea ce înseamnă 6 teste din 1.000 care ies pozitive, ceea ce cred că ne situează bine din punct de vedere epidemiologic. Important este să nu lăsăm garda jos. Este un efort al tuturor, inclusiv al celor de acasă, al oamenilor care au înţeles, pe de o parte, să respecte măsurile de prevenţie, pe de altă parte, să se vaccineze. Ne apropiem totuşi de 4,5 milioane de persoane vaccinate cu cel puţin o doză, 4 milioane sunt aproape vaccinate cu schemă completă. E un număr important, ţinând cont de faptul că în vaccinare, dacă vorbim de vaccinarea antigripală sezonieră, vorbim de circa 2,2 milioane de persoane pe un sezon”, a menţionat președintele CNCAV.

Gheorghiță a informat că, în această săptămână, va începe activitatea de vaccinare în alte 35 de spitale publice şi şase spitale private. Până în prezent, în 122 de spitale publice au fost vaccinate peste 2.100 de pacienţi cronici eligibili, din 31 de judeţe. De asemenea, în 24 de spitale private au fost vaccinaţi 282 de pacienţi, la nivelul a 13 judeţe.

China se pregăteşte să vaccineze împotriva COVID-19 copiii de peste trei ani

China se pregăteşte să vaccineze împotriva coronavirusului copiii de peste trei ani, a anunţat, marţi, o companie farmaceutică, ceea ce ar face din această ţară prima din lume care va distribui vaccinuri copiilor mici, informează AFP.

Gigantul asiatic, unde COVID-19 a apărut pentru prima dată la sfârşitul anului 2019, a administrat deja circa 800 de milioane de doze de vaccin, până acum doar adulţilor în vârstă de 18 ani sau peste.

Beijingul, care a eradicat practic epidemia de pe solul său din mai 2020, speră să vaccineze cel puţin 70% din populaţia sa până la sfârşitul anului, sau aproximativ un miliard de locuitori.

În acest context, un purtător de cuvânt al laboratorului Sinovac, care produce unul dintre cele trei vaccinuri autorizate în momentul de faţă în China, a declarat pentru AFP că serul său Coronavac, care necesită două doze, ar putea fi distribuit minorilor.

„Vaccinul Sinovac a fost aprobat în ultimele zile pentru copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 17 ani”, a declarat el pentru AFP.

Purtătorul de cuvânt nu a precizat şi când ar putea fi administrate copiilor primele doze, de calendarul de vaccinare fiind responsabil Ministerul Sănătăţii.

Laboratorul şi-a finalizat studiile clinice pe copii şi adolescenţi, iar rezultatele acestora vor fi publicate în revista britanică The Lancet, a adăugat el.

Pe lângă Sinovac, China a aprobat până acum administrarea la adulţi a vaccinurilor produse de laboratoarele Sinopharm (două doze) şi Cansino Biologics (o doză).

Aceste laboratoare au iniţiat, de asemenea, studii clinice pe minori. În total, circa 20 de candidaţi chinezi la vaccin sunt în faza studiilor clinice, a declarat duminică un responsabil din cadrul Ministerului Sănătăţii, Zheng Zhongwei.

Serurile produse de Sinovac şi Sinopharm au fost aprobate pentru utilizare la adulţi de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Ambele sunt utilizate în mai multe ţări din întreaga lume.

În alte părţi ale lumii, Uniunea Europeană, Statele Unite şi Regatul Unit au aprobat utilizarea vaccinului Pfizer/BioNTech la copii începând cu vârsta de 12 ani.

UE: Peste un milion de persoane au primit deja certificate digitale privind COVID-19

Peste un milion de persoane au primit deja certificate digitale UE privind COVID-19, ceea ce ar trebui să faciliteze călătoriile în această vară în cadrul Uniunii Europene, a anunţat, marţi, comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, într-o intervenţie în Parlamentul European, potrivit AFP.

Aceste certificate, care atestă că o persoană a fost vaccinată împotriva COVID-19, că a primit un rezultat negativ la testul de depistare a bolii sau că este imună după o infecţie, au început să fie emise în nouă ţări, a precizat executivul european.

Este vorba de Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Grecia, Polonia, Lituania şi Spania, potrivit sursei citate.

Aceste documente urmează să fie recunoscute de către toate ţările UE începând de la 1 iulie, în temeiul unei reglementări ce mai trebuie aprobată de Parlamentul European în cadrul unui vot al cărui rezultat va fi anunţat miercuri. Votul ar trebui să fie doar o formalitate, existând deja de acord în această privinţă între colegislatori.

Înainte de intrarea în vigoare a reglementării care stabileşte un cadru european comun, UE şi-a lansat platforma tehnică permiţând interoperabilitatea certificatelor, iar statele membre au început să emită aceste documente.

”Peste un milion de cetăţeni au primit deja aceste certificate şi mulţi alţii vor urma în săptămânile şi lunile următoare”, a spus Didier Reynders.

Aceste certificate trebuie să permită titularilor să evite carantina în ţara lor de destinaţie. Statele membre menţin totuşi posibilitatea de a impune măsuri restrictive suplimentare, de exemplu, în cazul apariţiei unei noi variante, dar acestea trebuie să fie ”necesare şi proporţionale pentru a proteja sănătatea publică”.

”Aceasta va uşura viaţa cetăţenilor europeni. Certificatul numeric privind COVID îi va ajuta să călătorească în UE, fie din motive profesionale, familiale sau pentru recreere”, a mai comentat comisarul european.

Pentru a relansa turismul, Comisia Europeană încearcă să armonizeze măsurile la care vor fi supuşi călătorii în UE, chiar dacă aceste decizii sunt în cele din urmă responsabilitatea statelor membre.

Comisia este de asemenea în discuţii cu ţări terţe, cum ar fi Regatul Unit şi SUA, în încercarea de a ajunge la recunoaşterea reciprocă a certificatelor privind COVID.

Pe ce loc se situează România la nivel european și global privind regimul complet de vaccinare anti-COVID

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, a informat, marţi,  în cadrul unei conferinţe de presă, la Palatul Victoria, că România se situează pe locul 15 la nivel european şi pe locul 28 la nivel global în ceea ce priveşte administrarea ambelor doze de vaccin împotriva SARS-CoV-2.

„Ţinând cont de administrarea unui regim complet de vaccinare, România se situează pe locul 15 la nivel european şi pe locul 28 la nivel global”, a afirmat secretarul de stat.

Baciu a menţionat că, până în acest moment, România a recepţionat 14.720.749 de doze de vaccin anti-COVID şi au fost administrate 8.288.345, reprezentând 56,30%.

Până la data de 6 iunie, s-au înregistrat 20.317 doze pierdute, pentru motive neimputabile, reprezentând 0,2% din totalul dozelor utilizate.

În luna iunie, România urmează să primească un total de 6.538.961 de doze de vaccin împotriva SARS-CoV-2.

Potrivit secretarului de stat, până în prezent, 527 de companii, dintre care 83 din domeniul Horeca, au demarat activitatea de imunizare a angajaţilor şi a familiilor acestora. Activitatea de vaccinare s-a desfăşurat cu ajutorul a 138 de echipe mobile, iar până acum au fost vaccinate 47.405 persoane în acest fel, dintre care 2.366 din domeniul Horeca.

Ca şi în săptămânile anterioare, judeţele Braşov, Alba şi Bihor sunt pe primele locuri privind numărul de operatori economici care s-au implicat în vaccinarea anti-COVID a angajaţilor: 85 – Braşov, 60 – Alba şi 37 – Bihor. În ceea ce priveşte numărul de persoane vaccinate, Braşovul se află, de asemenea, în fruntea clasamentului cu 5.337 de persoane. În această săptămână, au încheiat acţiunea de vaccinare 133 de operatori economici şi demarează activitatea de imunizare alţi 15, cu peste 100 de angajaţi.

Cu ajutorul echipelor mobile şi al centrelor mobile au fost vaccinate 17.035 de persoane. Au funcţionat 24 de centre mobile de vaccinare anti-COVID.

Prin intermediul caravanelor şi al echipelor mobile, în mediul rural, până în acest moment, au fost vaccinate 18.870 de persoane.

În Aeroportul Internaţional ‘Henri Coandă’, unde există două fluxuri de vaccinare cu ser de la Johnson&Johnson, au fost imunizate 300 de persoane.

La Aeroportul Internaţional Craiova au fost vaccinate 114 persoane, la Aeroportul Internaţional Iaşi – 218, la Aeroportul Internaţional Transilvania din Târgu Mureş şi Aeroportul Internaţional Suceava – 42.

La centrul de la vama Nădlac II, Arad, au fost vaccinate 278 de persoane, la Punctul de Trecere a Frontierei din Borş, Bihor – 104 persoane, iar la Petea, Satu Mare – 184 de persoane.

În proximitatea Gării din Constanţa există, de asemenea, un centru de vaccinare unde au fost imunizate 59 de persoane.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID cu schemă completă de imunizare până la data de 7 iunie

Aproape 4.000.000 de persoane s-au vaccinat anti-COVID cu schemă completă de imunizare până la data de 7 iunie, a declarat preşedintele Comitetului naţional de coordonare a vaccinării anti-COVID, medicul militar Valeriu Gheorghiţă.

„În ceea ce priveşte bilanţul total al persoanelor vaccinate, de la debutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie, până pe data de 7 iunie, au fost în total vaccinate cu cel puţin o doză 4.457.688 de persoane, din care, cu schemă completă de vaccinare, adică fie cu două doze, fie o singură doză, sunt aproape 4.000.000 de persoane, mai exact 3.997.752 de persoane”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, marţi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Președintele CNCAV a adăugat că în platforma de vaccinare sunt, la acest moment, peste 400.000 de persoane programate atât pentru prima doză, cât şi pentru rapel, pe cele patru tipuri de vaccinuri, dar a subliniat că numărul persoanelor programate nu reflectă numărul real al celor care se programează, având în vedere că peste 87% dintre persoanele care s-au vaccinat cu prima doză în săptămâna precedentă s-au prezentat direct către centrele de vaccinare.

În ceea ce priveşte numărul cetăţenilor străini care au fost vaccinaţi de la debutul campaniei de vaccinare, până la acest moment sunt 24.679 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză, din care 13.694 au finalizat schema de vaccinare, a precizat președintele CNCAV.

Gheorghiţă a prezentat şi situaţia privind reacţiile adverse, până la data de 7 iunie.

„La nivel naţional au fost raportate în total 16.244 de cazuri de reacţii adverse post-vaccinale, rata de apariţie ARAPI fiind de două reacţii la 1.000 de doze administrate, iar în perioada 31 mai – 6 iunie au fost raportate în total 194 de reacţii adverse, majoritatea fiind raportate la Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale. Vârsta mediană a persoanelor care au raportat reacţii adverse a fost tânără, de 37 de ani, şi nu au fost înregistrate reacţii clasificate ca severe”, a mai afirmat Valeriu Gheorghiţă.

 

Gheorghiţă: 45% din centrele de vaccinare anti-COVID au activitate medie şi scăzută

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a vaccinării anti-COVID, Valeriu Gheorghiţă, a informat, marţi, că 45% din centrele de vaccinare au activitate „medie” şi „scăzută”, ceea ce înseamnă că vaccinează sub 50% din capacitatea fluxului, şi a solicitat Direcţiile de sănătate publică din ţară să reevalueze activitatea acestor centre.

„Am făcut o evaluare, cu ajutorul colegilor din CNCAV, a activităţii şi eficienţei centrelor de vaccinare din cele 1.499 de fluxuri, adică peste 996 de centre de vaccinare. 45% din aceste centre au o activitate medie şi scăzută, însemnând că vaccinează sub 50% din capacitatea fluxului. Ca atare, pentru a optimiza activitatea centrelor de vaccinare, ieri am transmis către toate Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti o adresă prin care rog reevaluarea activităţii centrelor de vaccinare, cu mai multe propuneri. Pe de o parte, fie de reducere a programului de lucru în acele centre şi constituire de echipe mobile care să vaccineze fie în activităţile de vaccinare door to door, din uşă în uşă, în mod deosebit în mediul rural sau alte tipuri de activităţi de vaccinare ce presupun deplasarea unor echipe mobile sau, în anumite centre care nu mai au adresabilitate, chiar sistarea temporară a activităţii acestora, tocmai pentru a fi eficienţi în ceea ce priveşte persoane vaccinate, respectiv costuri”, a afirmat președintele CNCAV, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

Gheorghiță a adăugat că, în prezent, nu mai sunt centre de vaccinare anti-COVID care să aibă listă de aşteptare. Potrivit lui Valeriu Gheorghiţă, funcţionează 1.144 de fluxuri de vaccinare cu ser de la compania Pfizer, 153 de fluxuri – Moderna, 154 de fluxuri – AstraZeneca şi 48 de fluxuri – Johnson&Johnson, în afară de cabinetele de medicină de familie şi evenimentele de tip maraton.

Tendinţă de creştere privind administrarea vaccinului Johnson & Johnson. Anunțul președintelui CNCAV

Există o tendinţă de creştere în ceea ce priveşte administrarea vaccinului de la compania Johnson & Johnson, a anunțat, marți, președintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19, medicul militar Valeriu Gheorghiţă. Totodată, a avertizat că localităţile cu rată de imunizare mică riscă să fie carantinate, în cazul unei creşteri a numărului de infectări.

Întrebat, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria, când va fi atins pragul de cinci milioane de persoane imunizate, Gheorghiţă a apreciat că acest lucru s-ar putea petrece în două-trei săptămâni, dar că depinde de ritmul de administrare a vaccinurilor.

„Este greu de anticipat care va fi ritmul de vaccinare în perioada următoare, tocmai ţinând cont de faptul că peste 87% dintre persoane se prezintă direct la centrele de vaccinare şi nu prin programare, lucru pe care l-am încurajat, pentru că ne dorim un acces cât mai simplu la un centru de vaccinare. Tocmai de aceea, bazându-ne pe aceste date, probabil că în următoarele două-trei săptămâni, în funcţie de ritmul de vaccinare, dacă el va creşte – şi observăm o creştere, cel puţin pentru vaccinul de la compania Johnson & Johnson există o tendinţă de creştere. De asemenea se reorganizează multe activităţi de vaccinare, în sensul în care sunt mult mai multe echipe de vaccinare care vor merge în teren. Sigur că, pentru noi, orice persoană care se vaccinează este o persoană care va avea un risc mai mic să se infecteze în perioada următoare”, a precizat președintele CNCAV.

Valeriu Gheorghiţă a arătat că prioritatea, în acest moment, o reprezintă mobilizarea resurselor către localităţile în care acoperirea vaccinală este mai mică de 5%.

„Trebuie să ţinem cont că localităţile care acum nu au o rată suficient de bună de vaccinare sunt localităţi care sunt la risc ca în perioada în care vom avea o creştere a numărului de cazuri să fie carantinate, pentru că asta va fi situaţia epidemiologică. Într-o localitate în care rata de acoperire vaccinală este crescută (…) probabilitatea să ajungă la o creştere substanţială a numărului de cazuri care să impună restricţionarea anumitor tipuri de activităţi este mult mai mică”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Președintele CNCAV a subliniat importanţa menţinerii obiectivului de imunitate de grup de cel puţin 60-70%, tocmai pentru a preveni un val de îmbolnăviri. Pe de altă parte, în privinţa recompenselor sau stimulentelor pentru vaccinare, Gheorghiță a precizat că nu s-a luat în discuţie un astfel de demers, dar a evidențiat că acestea nu sunt „suficient de determinante pentru a creşte ritmul” campaniei de vaccinare.

„Există mai multe iniţiative la nivel local, prin implicarea unor companii private, care susţin acest demers, însă cred – şi ca medic – cred că oamenii trebuie să înţeleagă importanţa vaccinării din perspectiva raţionamentului medical şi a protejării sănătăţii proprii şi a celor din jur. Restul argumentelor, însemnând recompense de orice natură, din punctul meu de vedere, astăzi, când vorbim, nu consider că sunt suficient de determinante pentru a creşte ritmul campaniei de vaccinare”, a spus Valeriu Gheorghiță.

Potrivit președintelui CNCAV, este important ca în fiecare comunitate să existe „un număr critic de persoane care să fie vaccinate”, astfel încât să nu existe în perioada următoare o creştere a numărului de cazuri.

„Este important să ne facem acum cât mai bine temele, să ne pregătim cât mai bine, tocmai pentru a evita un alt val de îmbolnăviri, pentru că este greu de anticipat care va fi parcursul din punct de vedere al pandemiei, ţinând cont de faptul că avem cel puţin patru variante virale, care sunt de importanţă, care sunt îngrijorătoare şi care în momentul de faţă sunt atent monitorizate la nivel internaţional. Tocmai de aceea trebuie să înţelegem că pandemia nu s-a încheiat şi avem virus circulant, avem câteva sute de cazuri zilnic în România, ceea ce înseamnă că avem un rezervor de unde se poate ajunge din nou la o creştere a numărului de cazuri”, a spus președintele CNCAV.

31% din medicii de familie în contract cu casele de asigurări de sănătate participă la campania de vaccinare

Președintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19, medicul militar Valeriu Gheorghiţă, a anunţat, marţi, că, până în acest moment, 31% din medicii de familie care au contract cu casele de asigurări de sănătate au încheiat contract pentru activitatea de vaccinare împotriva COVID-19. Mai exact, este vorba despre 2.958 de medici de familie dintr-un total de 9.583.

În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria, Gheorghiţă a reamintit că vaccinarea în cabinetele de medicină de familie a debutat pe 4 mai.

În ceea ce priveşte procentul medicilor de familie de la nivelul fiecărui judeţ care au încheiat contracte cu casele de asigurări pentru vaccinare, cele mai multe astfel de cabinete se întâlnesc în: Călăraşi (51%), Sibiu (50%), Mureş (48%), Teleorman (47%), Neamţ (47%), Iaşi (47%), Tulcea (46%), Bihor (43%), Satu Mare şi Buzău (41%).

Cel mai mic procent de medici de familie care au încheiat contracte în vederea vaccinării se întâlneşte în judeţele Galaţi (17%), Constanţa (10%), Caraş-Severin (7%).

„La acest moment, vaccinează peste 2.324 de medici de familie, majoritatea sunt în urban (1.177). În rural – 1.147 şi au fost vaccinate până ieri 126.883 de persoane, cele mai multe, 58,8%, fiind vaccinate în cabinete de medicină de familie din mediul rural”, a precizat președintele CNCAV.

În ceea ce priveşte numărul de persoane vaccinate în cabinete de medicină de familie din mediul urban, judeţul Timiş se află în fruntea clasamentului (5.170 persoane), urmat de Dâmboviţa (2.260), Mureş (1.922), Constanţa (1.828), Iaşi (1.782), Sibiu (1757).

În ce priveşte numărul de persoane vaccinate în mediul rural în cabinetele de medicină de familie, judeţele cu cele mai multe persoane imunizate sunt: Dolj (3.676), Dâmboviţa (3.389), Călăraşi (3.316), Timiş (3.186), Mureş (3.073).

Totodată, în weekend-ul 4-6 iunie au fost organizate mai multe maratoane de vaccinare, la nivel naţional fiind imunizate peste 42.800 de persoane în cadrul acestor evenimente. În majoritatea cazurilor a fost vorba despre persoane vaccinate cu doza de rapel.

Judeţele în care au fost imunizate cele mai multe persoane în cadrul unor evenimente de tip maraton sunt: Mureş (7.377 de persoane), Iaşi (4.093 persoane), Prahova (4.071 persoane).

Gheorghiță: Aproape 44% din populația Bucureștiului de peste 12 ani este vaccinată anti-COVID

Aproape 44% din populația Bucureștiului de peste 12 ani este vaccinată anti-COVID, a anunțat, marți, medicul militar Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19, precizând că rata de acoperire vaccinală din rândul populației eligibile, la nivel național, a ajuns la 25%.

”Rata de acoperire vaccinală, la data de 7 iunie 2021, din populația eligibilă (populația elegibilă fiind persoane cu vârsta de peste 12 ani): municipiul București este pe primul loc cu rata de acoperire vaccinală din populația eligibilă de 43,8%, urmat de județul Cluj – 40,4%, Sibiu – 34%, Brașov – 32,1%, Timiș – 31%, Constanța – 30,7%”, a anunțat Valeriu Gheorghiță.

La polul opus, județele cu cea mai mică rată de acoperire vaccinală sunt: Covasna – 17,5%, Bacău – 16,7%, Giurgiu – 16,2%, Botoșani – 16,1% și Suceava – 15,1%.

”Chiar și în aceste județe, rata de acoperire vaccinală a crescut progresiv, numărul de persoane vaccinate în ultimele săptămâni a crescut, ceea ce este un lucru îmbucurător”, a mai spus medicul militar Valeriu Gheorghiță.