Regulile CNAS de confirmare medicală a cazurilor spitalizate în regim de zi, publicate în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial a publicat Regulile de confirmare clinică și medicală a cazurilor spitalizate în regim de zi, elaborate de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate (CNAS).

Potrivit Regulilor CNAS, publicate în Monitorul Oficial, sunt neconfirmate din punctul de vedere al datelor clinice și medicale următoarele cazuri:

1. C01 Cazuri/Servicii ale căror date încalcă specificațiile tehnice ale setului minim de date la nivel de pacient

„Explicații: Această regulă include și cazurile care încalcă criteriul „număr unic de foaie pe spital și an”, numărul unic de foaie pe spital și an face parte din specificațiile setului minim de date la nivel de pacient, conform Ordinului ministrului sănătății publice și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.782/576/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Motiv: Aceste cazuri nu pot fi colectate în baza de date națională din cauza existenței unor erori (de exemplu, lipsa unor date obligatorii sau neconcordanță cu nomenclatoarele în vigoare)”, potrivit CNAS.

2. C02 Cazuri/Servicii raportate din structuri în care nu se întocmește fișa de spitalizare de zi (de exemplu, cazurile care sunt raportate pe secțiile ATI, secții paraclinice etc.), cu excepția camerelor de gardă și UPU/CPU

„Motiv: Conform reglementărilor în vigoare, foaia de spitalizare de zi se întocmește doar pentru pacienții din structurile autorizate/avizate în acest sens, din secții medicale sau chirurgicale (cu excepția secțiilor ATI), iar pentru pacienții din camerele de gardă, UPU/CPU se întocmește fișă conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.706/2007 privind conducerea și organizarea unităților și compartimentelor de primire a urgențelor, cu modificările și completările ulterioare”, potrivit CNAS.

3. C03 Cazuri/Servicii cu data vizitei în afara intervalului pentru care se întocmește fișa de spitalizare de zi

„Explicații: Această regulă se aplică și pentru fișele pentru spitalizarea de zi (FSZ) raportate inițial corespunzător, dar pentru care ulterior spitalul a anulat toate vizitele.Motiv: Cel puțin una dintre următoarele date este eronată: data deschiderii fișei, data închiderii fișei, data vizitei. Algoritm: În cazul fișelor de spitalizare de zi care necesită închiderea în vederea raportării, conform legislației în vigoare, în situația în care data vizitei este în afara intervalului dintre data deschiderii și data închiderii fișei (sau informațiile similare acestora, pentru fișele de UPU/CPU/camerele de gardă), se respinge fișa de spitalizare de zi. În cazul vizitelor care pot fi raportate, conform legislației în vigoare, fără a fi necesară închiderea fișei, dacă data vizitei este mai mică decât data deschiderii, se respinge vizita respectivă”, potrivit CNAS.

4. C04 Cazuri/Servicii cu vârsta pacientului negativă

Motiv: Cel puțin una dintre următoarele date este eronată: data nașterii, data deschiderii fișei/data preluării pacientului.

5. C05 Cazuri/Servicii pentru care durata unei vizite este mai mare de 12 ore

Motiv: Conform reglementărilor în vigoare, spitalizarea de zi necesită supraveghere medicală maximum 12 ore/vizită.
Excepții: fișele întocmite în UPU/CPU/camerele de gardă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății publice nr. 1.706/2007, cu modificările și completările ulterioare.

6. C06 Cazuri/Servicii cu durata de spitalizare negativă

Explicații: această regulă se aplică și pentru vizitele cu durată negativă.
Motiv: Cel puțin una dintre următoarele date este eronată: data deschiderii fișei, data închiderii fișei, data preluării pacientului, data predării pacientului.

7. C07 Fișe de spitalizare de zi pentru același serviciu/tip de caz, în același spital, care se suprapun în timp

Motiv: Într-un spital nu se pot întocmi concomitent pentru un pacient fișe de spitalizare de zi pentru același serviciu/tip de caz. Concomitența pentru spitalizarea de zi conform listelor B.1, B.2, B.3.2, B.4.1 și B.4.2 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022 se aplică la nivel de interval între data deschiderii fișei și data închiderii fișei. Concomitența pentru spitalizarea de zi conform listei B.3.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021 se aplică la nivel de vizită.

8. C10 Cazuri rezolvate pentru care nu s-au înregistrat corespunzător informațiile cu privire la tipul afecțiunii/diagnosticului, respectiv la procedura chirurgicală/procedura asociată

„Excepții: Fișele de tip serviciu întocmite pentru serviciile medicale prevăzute în lista B.3, B.4.1 și B.4.2 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021

Motiv: Conform reglementărilor în vigoare, cazurile rezolvate de tip medical (M) trebuie să aibă un diagnostic din lista B.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021, iar cazurile rezolvate de tip chirurgical (C) trebuie să aibă o procedură din lista B.2 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021.

Algoritm: Nu se confirmă cazurile de tip M care nu au specificat tipul afecțiunii medicale din lista B.1, respectiv pentru care nu există niciun diagnostic din lista B.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021 raportat pentru fișa respectivă. Nu se confirmă cazurile de tip C care nu au specificat tipul cazului rezolvat cu procedură chirurgicală din lista B.2, respectiv pentru care nu există nicio procedură din lista B.2 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021, raportată pentru fișa respectivă”, potrivit CNAS.

9. C11 Servicii pentru care nu s-au înregistrat corespunzător informațiile cu privire la tipul acestora

„Excepții: Fișele de tip caz rezolvat întocmite pentru serviciile medicale prevăzute în listele B.1 și B.2 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021

Motiv: Conform reglementărilor în vigoare, pentru fișele de spitalizare de zi de tip serviciu (S), tipul acestuia trebuie să fie inclus în lista B.3.1, B.3.2, B.4.1 și B.4.2 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021, iar poziții distincte din aceste liste nu pot exista concomitent pe aceeași fișă/vizită.

Algoritm: Nu se confirmă foile de spitalizare de zi care conțin două sau mai multe servicii diferite din lista B.3.2, B.4.1 și B.4.2 pe aceeași vizită sau pe vizite diferite. Nu se confirmă vizitele cu serviciu B.3.2, B.4.1 și B.4.2 raportate pe o foaie de spitalizare de zi cu restul serviciilor de tip B.3.1. Nu se confirmă vizitele care au și servicii B.3.1 și servicii B.3.2, B.4.1 și B.4.2”, potrivit CNAS.

10. C14 Cazuri rezolvate/Servicii pentru care data deschiderii fișei de spitalizare de zi este aceeași cu data internării corespunzătoare unei foi de observație clinică generală pentru spitalizare continuă pentru același pacient în cadrul aceluiași spital

„Motiv: Conform art. 90 alin. (3) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 696/2021, cheltuielile ocazionate de activitățile desfășurate în camerele de gardă și în structurile de urgență din cadrul spitalelor pentru care finanțarea nu se face din bugetul Ministerului Sănătății/ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, pentru cazurile care sunt internate prin spitalizare continuă, sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat/tarifului mediu pe caz rezolvat. Cazurile pentru care se acordă servicii medicale în aceste structuri din cadrul spitalelor sunt considerate cazuri rezolvate în regim de spitalizare de zi numai pentru cazurile neinternate prin spitalizare continuă. Conform art. 5 alin. (4) din anexa nr. 23 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021, cheltuielile ocazionate de serviciile medicale acordate în regim de spitalizare de zi în structurile organizate în cadrul unei unități sanitare cu paturi sunt cuprinse în structura tarifului pe caz rezolvat (DRG) /tarifului mediu pe caz rezolvat (nonDRG) aferent spitalizării continue, în situațiile în care cazurile sunt internate în aceeași unitate sanitară prin spitalizare continuă și în aceeași zi în care asiguratul a beneficiat de servicii medicale în regim de spitalizare de zi. Serviciile medicale acordate în regim de spitalizare de zi decontate prin tarif pe caz rezolvat/serviciu medical sunt considerate cazuri/servicii acordate în regim de spitalizare de zi numai pentru cazurile neinternate prin spitalizare continuă”, potrivit CNAS.

11. C15 Cazuri rezolvate/Servicii raportate pentru perioada în care există deschisă o foaie de spitalizare continuă pentru același pacient în cadrul aceluiași spital

„Algoritm: Conform legislației în vigoare nu se confirmă fișele de spitalizare de zi care trebuie închise în vederea raportării și pentru care există o perioadă cuprinsă între data deschiderii și data închiderii fișei (sau a informațiilor similare acestora, pentru fișele de UPU/CPU/camerele de gardă), în care pacientul respectiv a avut deschisă și o altă foaie de observație clinică generală de spitalizare continuă în același spital; în mod asemănător nu se confirmă vizitele raportate conform legislației în vigoare (fără ca fișa să fie închisă) și pentru care există o perioadă cuprinsă între data de început și data de sfârșit de vizită, în care pacientul respectiv a avut deschisă și o altă foaie de observație clinică generală de spitalizare continuă în același spital”, potrivit CNAS.

12. C17 Fișe de tip serviciu raportate din camerele de gardă și din structurile de urgență din cadrul spitalelor pentru care finanțarea se face din bugetul Ministerului Sănătății/ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie

„Motiv: În conformitate cu Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021, serviciile furnizate în camerele de gardă și în structurile de urgență din cadrul spitalelor pentru care finanțarea se face din bugetul Ministerului Sănătății/ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie nu se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate”, potrivit CNAS.

13. C18 Vizite fără serviciu ale foilor de observație de spitalizare de zi, întocmite pentru servicii din lista B.3.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021

„Motiv: Informația privind tipul serviciului este necesară pentru rambursarea acestuia. Algoritm: În situația în care niciuna dintre vizite nu are completat serviciul, nu se confirmă întreaga foaie de spitalizare de zi”, potrivit CNAS.

14. C19 Fișe de tip serviciu raportate din camerele de gardă și din structurile de urgență pentru care nu s-a înregistrat corespunzător tipul serviciului

„Motiv: Informația este necesară în scopul rambursării corecte a serviciilor contractate și efectuate. Algoritm: Nu se confirmă foile raportate din structura „3013 Camera de gardă” pentru care s-a completat serviciul „Urgență medico-chirurgicală în structurile de urgență din cadrul spitalelor pentru care finanțarea nu se face de la MS”. Nu se confirmă foile raportate din structurile „3023 Urgență – CPU”, „3033 Urgență – UPU”, „3043 Urgență – MU”, pentru care s-a completat serviciul „Urgență medico-chirurgicală în camerele de gardă” „, potrivit CNAS.

15. C21 Cazuri/Servicii cu conflict între sexul pacientului și diagnosticele sau procedurile înregistrate

„Motiv: Aceste cazuri conțin erori la nivelul datelor înregistrate, fie în ceea ce privește sexul pacientului, fie diagnosticele și procedurile codificate.Excepții: De la această regulă fac excepție diagnosticele și procedurile legate de patologia sânului asociate sexului masculin”, potrivit CNAS.

16. C22 Cazuri/Servicii cu conflict între vârsta pacientului și tipul cazului/serviciului

„Motiv: Aceste cazuri conțin erori la nivelul datelor înregistrate în ceea ce privește datele înregistrate.
Algoritm: Se aplică pentru pozițiile 34 și 35 din lista B.1 și pentru poziția 5 din lista B.3.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021. Vârsta se calculează în ani, ca diferență între data închiderii fișei și data nașterii, pentru pozițiile 34 și 35 din lista B.1, respectiv între data închiderii vizitei și data nașterii pentru poziția 5 din lista B.3.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021”, potrivit CNAS.

17. C23 Servicii medicale standardizate care nu îndeplinesc toate condițiile obligatorii din lista B.4.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021

„Algoritm: Pentru fiecare poziție din lista B.4.1 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021 se verifică dacă sunt raportate pe aceeași vizită sau pe vizite diferite toate condițiile din coloana „Servicii obligatorii” din nomenclatorul specific”, potrivit CNAS.

18. C24 Servicii medicale standardizate care nu îndeplinesc toate condițiile obligatorii din lista B.4.2 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021

„Algoritm: Pentru fiecare poziție din lista B.4.2 din anexa nr. 22 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021 se verifică dacă sunt raportate pe aceeași vizită sau pe vizite diferite toate condițiile din coloana „Servicii obligatorii” din nomenclatorul specific”, potrivit CNAS.

Iohannis: Prevenirea revenirii pandemiei de COVID-19 stă în vaccinare

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, înainte de articiparea la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Sofia, că reimpunerea restricțiilor în acest moment pentru limitarea răspândirii COVID-19 nu este recomandată. Președintele a subliniat că vaccinarea anti-COVID este soluţia pentru prevenirea revenirii pandemiei.

„Sincer, nu cred că măsurile restrictive trebuie impuse acum, dar vaccinarea da. Am trecut printr-un an şi jumătate de pandemie şi am repetat acest lucru de multe ori şi o să o repet şi acum. Ieşirea din pandemie şi prevenirea revenirii pandemiei, pentru că de asta vorbim acum, stă în vaccinare. La noi vaccinarea este posibilă, vaccinul este disponibil fără programare, fără niciun fel de birocraţie. Eu recomand în continuare fiecărui român să se vaccineze dacă nu doreşte să ajungă la spital. Atât de simplu este”, a declarat şeful statului.

Lista statelor cu risc epidemiologic ridicat a fost actualizată

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat Hotărârea numărul 45 din 8 iulie 2021, privind actualizarea listei statelor și zonelor considerate ca fiind cu risc crescut epidemiologic.

CNSU reamintește că încadrarea din zona galbenă sau verde în zona roșie, precum și încadrarea din zona verde în zona galbenă, intră în vigoare la 24 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență prin care este aprobată lista țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic.

Potrivit CNSU, principalele modificări survenite în încadrarea statelor în cele trei zone sunt:

– în zona roșie au intrat Fiji, Jersey, Cipru, Cuba si Insulele Virgine Britanice;
– în zona galbenă au intrat:
– din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Chile, Botswana, Bahrain si Saint Kitts si Nevis;
– din zona verde, în urma creșterii incidenței: Spania, Andorra si insulele Virgine ale Statelor Unite;
– în zona verde a intrat: Sint Marteen.

Zona roșie

Astfel, potrivit actualizării, în zona roșie sunt următoarele state și zone:

Seychelles
Columbia
Namibia
Mongolia
Argentina
Kuweit
Fiji
Tunisia
Uruguay
Jersey
Oman
Cipru
Maldive
Marea Britanie
Brazilia
Africa de Sud
Costa Rica
Suriname
Cuba
Panama
Paraguay
Insulele Virgine Britanice
Nepal
India

State și zone aflate în zona galbenă:

Chile
Saint Kitts și Nevis
Emiratele Arabe Unite
Georgia
Kârgâzstan
Portugalia
Malaysia
Botswana
Spania
Trinidad și Tobago
Bahrain
Irak
Federația Rusa
Bolivia
Zambia
Iran
Insulele Virgine ale Statelor Unite
Andorra
Guyana

State și zone aflate în zona verde:

Kazahstan
Honduras
Gibraltar
Sint Maarten
Capul Verde
Sri Lanka
Guatemala
Peru
Republica Dominicana
Irlanda
Indonezia
Belarus
Thailanda
Monaco
Bahamas
Rwanda
Ecuador
Turcia
Belize
Zimbabwe
Bonaire, Saint Eustatius și Saba
Luxemburg
Filipine
Iordania
Grecia
Cambodgia
Danemarca
Libia
Guam
Qatar
Olanda
Belgia
Timorul de Est
Saint Lucia
Venezuela
Bangladesh
Afghanistan
Norvegia
Statele Unite ale Americii
Arabia Saudita
Mexic
Liechtenstein
Armenia
Congo
Eswatini
El Salvador
Letonia
Saint Vincent si Grenadine
Suedia
Franța
Palestina
Muntenegru
Liban
Finlanda
Israel
Aruba
Myanmar
Guernsey
Bhutan
Liberia
Insulele Feroe
Croația
Insula Man
Estonia
Bermuda
Uganda
Mauritius
Eritreea
Jamaica
Puerto Rico
Lesotho
Canada
Lituania
Elveția
Ucraina
Italia
Polinezia Franceza
Cehia
Japonia
Republica Moldova
Maroc
Coreea de Sud
Mozambic
Uzbekistan
Slovenia
Curaçao
Barbados
Mauritania
Serbia
Austria
Bulgaria
Malta
Anguilla
Algeria
Sierra Leone
Haiti
Gabon
Malawi
Insulele Cayman
Slovacia
Germania
Ungaria
Bosnia si Herțegovina
Azerbaidjan
Kenia
Republica Democrata Congo
Islanda
Comore
Sao Tome si Principe
Senegal
Kosovo
Nicaragua
Vietnam
Pakistan
Ghana
Angola
Togo
Dominica
Taiwan
Romania
Singapore
Gambia
San Marino
Guineea Bissau
Laos
Burundi
Djibouti
Australia
Albania
Brunei Darussalam
Somalia
Grenada
Madagascar
Sudan
Benin
Mali
Nigeria
Niger
Yemen
Burkina Faso
Polonia
Macedonia de Nord
Groenlanda
Egipt
Guineea Ecuatoriala
Insulele Turks si Caicos
Papua Noua Guinee
Noua Zeelanda
Republica Centrafricana
Wallis si Futuna
Camerun
Antigua si Barbuda
Insulele Mariane de Nord
Etiopia
Ciad
Siria
Tadjikistan
Guineea
Coasta de Fildeș
Sudanul de Sud
Republica Populara Chineza
Insulele Falkland (Malvine)
Vatican
Insulele Marshall
Micronezia
Montserrat
Noua Caledonie
Insulele Solomon
Tanzania
Vanuatu
Sahara de vest

 

A treia doză de vaccin anti-COVID: Pfizer va solicita autorizarea FDA

Compania Pfizer va solicita, în următoarea lună, autorizarea Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA, pentru a treia doză a vaccinului său anti-COVID, a declarat cercetătorul principal. Solicitarea vine în contextul existenței dovezilor unui risc mai mare de reinfectare după șase luni de la inoculare şi a răspândirii tot mai mari a variantei Delta a coronavirusului, relatează Reuters.

 

Administrația pentru Alimente și Medicamente şi Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA au spus într-un comunicat comun că americanii care au fost vaccinaţi complet nu au nevoie de o doză suplimentară la acest moment. Unii oameni de ştiinţă au pus sub semnul întrebării nevoia unei doze suplimentare.

Pe de altă parte, directorul ştiinţific al Pfizer, Mikael Dolsten, a declarat că recentele informaţii din Israel privind eficacitatea vaccinului vin în urma infectării oamenilor care au fost vaccinaţi în ianuarie sau februarie. La rândul său, ministerul israelian al Sănătăţii a spus că eficacitatea vaccinului în prevenirea infecţiei şi bolii simptomatice a scăzut la 64% în iunie.

„Vaccinul Pfizer este foarte activ în ceea ce priveşte varianta Delta”, a spus Dolsten într-un interviu. Dar după şase luni, a adăugat el, „este probabil riscul de infectare, pentru că nivelul anticorpilor, aşa cum era estimat, scade”.

Pfizer nu a transmis joi toate datele din Israel, dar a menţionat că vor fi publicate în curând.

„Este un set redus de date, dar cred că tendinţa este precisă: la şase luni, având în vedere că Delta este cea mai contagioasă variantă pe care o ştim, poate cauza infecţii şi boală uşoară”.

FDA şi CDC au mai transmis că „suntem pregătiţi pentru doze suplimentare, dacă şi când ştiinţa demonstrează că ele sunt necesare”.

Datele Pfizer din Statele Unite arată o scădere a eficacităţii vaccinului la aproximativ 80% după şase luni, împotriva variantelor care circulau în ţară în primăvară, a mai afirmat Dolsten.

Acesta a subliniat că datele din Israel şi Marea Britanie sugerează că, deşi cu un nivel al anticorpilor în scădere, vaccinul rămâne eficient 95% împotriva dezvoltării unei forme severe a bolii.

Vaccinul, dezvoltat cu partenerul german BioNTech SE, a demonstrat 95% eficacitate în prevenirea Covid-19 simptomatică într-un studiu clinic derulat de companii anul trecut.

Dolsten a mai declarat că primele date din studiile companiei arată că o a treia doză generează niveluri de anticorpi care sunt de 5 până la 10 ori mai mari decât după a doua doză, sugerând că aceasta va oferi protecţia promisă.

El a dezvăluit că mai multe ţări din Europa şi de pe alte continente au abordat deja Pfizer pentru a discuta despre doze suplimentare şi că unele dintre acestea ar putea începe administrarea lor înaintea unei autorizaţii din partea SUA.

Dolsten este de părere că dozele suplimentare au o importanţă deosebită în cazul persoanelor în vârstă.

 

Raed Arafat, despre starea răniților de la Petromidia, transferaţi în Germania

Șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a anunţat, joi, că cele două persoane rănite în explozia de la rafinăria Petromidia, transferate în Germania, au fost operate, iar starea lor este stabilă.

„Ultimul mail l-am primit de la ataşatul nostru de Interne ieri, ultimul mesaj că au fost operaţi şi că sunt într-o stare stabilă”, a declarat șeful DSU, după şedinţa de Guvern.

Raed Arafat a detaliat implicarea DSU în transferul celor doi pacienţi.

„Pentru cazul de la Petromidia ne-am implicat pentru că rolul Departamentului prevăzut şi în protocolul nostru discutat cu Ministerul Sănătăţii este să găsim locurile în afară. DSU sprijină eforturile pentru a găsi locuri afară, mai ales că avem şi pârghii prin ataşaţii de Interne ai MAI. Pentru cei de la Petromidia ataşatul nostru din Austria şi ataşatul nostru din Germania au început contactele cu mai multe spitale şi a fost spitalul Offenbach cu cel mai pozitiv răspuns concret”, a spus Arafat.

O explozie urmată de un incendiu s-a produs, vineri, la rafinăria Petromidia din Năvodari.

Vaccinarea anti-COVID-19 va deveni obligatorie pentru anumite categorii profesionale, în Grecia

Grecia va anunţa săptămâna viitoare categoriile profesionale pentru care vaccinarea anti-COVID-19 va deveni obligatorie, a precizat joi Guvernul de la Atena, după creşterea recentă a numărului de infectări provocate de noul coronavirus, informează Reuters.

Luna trecută, comitetul elen pentru bioetică a recomandat vaccinarea obligatorie pentru angajaţii din domeniul sănătăţii şi pentru cei din centrele de îngrijire a vârstnicilor doar „ca măsură de ultimă instanţă”, cu un calendar bine stabilit, dacă eforturile ce vizează încurajarea vaccinării în rândul populaţiei generale se dovedesc ineficiente.

„Guvernul a primit recomandări relevante de la Comitetul naţional pentru bioetică în privinţa vaccinărilor obligatorii pentru grupuri profesionale specifice”, a declarat Aristotelia Peloni, purtătoarea de cuvânt a Guvernului grec, într-o conferinţă de presă organizată joi. Decizii relevante în această chestiune vor fi anunţate săptămâna viitoare, a adăugat ea.

În Grecia au existat dezbateri despre caracterul etic al vaccinărilor obligatorii, deşi un sondaj publicat miercuri de postul elen de televiziune Skai a arătat că majoritatea cetăţenilor acestei ţări se declară în favoarea unei astfel de măsuri pentru categoriile profesionale care au contacte cu publicul.

Joi, autorităţile greceşti au reintrodus restricţii pentru restaurante, baruri şi cluburi de noapte, care vor putea să primească doar clienţi care stau pe scaune, din cauza îngrijorărilor legate de recenta creştere a numărului de cazuri de COVID-19, stimulată de varianta mai contagioasă Delta.

Aproximativ 38% din populaţia greacă eligibilă a fost vaccinată cu schemă completă, iar Guvernul elen a oferit stimulente pentru a îi încuraja pe rezidenţi să se vaccineze, inclusiv bani în numerar şi date mobile în regim de gratuitate pentru tineri, dorind ca rata de vaccinare să ajungă la 70% la nivel naţional până în toamna acestui an.

Studiu: Cât durează anticorpii împotriva COVID-19 la pacienții recuperați

Anticorpii împotriva coronavirusului SARS-CoV-2 pot dura până la 12 luni la peste 70% dintre pacienţii care s-au recuperat de COVID-19, potrivit unui studiu publicat de cercetători chinezi şi preluat joi de mass-media locale, relatează EFE.

Studiul relevă că vaccinarea poate „restrânge efectiv răspândirea” coronavirusului, având în vedere că oferă un răspuns imunitar similar modului în care organismul uman generează anticorpi împotriva virusurilor vii.

Studiul a fost realizat de o filială a companiei farmaceutice Sinopharm – care produce două dintre vaccinurile aprobate de guvernul chinez – şi de Centrul de Cercetare Translaţională şi Medicină al Universităţii Jiaotong, din Shanghai.

Pentru acest studiu au fost prelevate 1.800 mostre de plasmă convalescentă de la 869 de persoane care s-au recuperat de COVID-19 după 12 luni de la infectarea lor la Wuhan, oraşul unde s-a detectat primul focar mondial de coronavirus în decembrie 2019.

Cercetătorii au verificat prezenţa şi cantitatea în aceste mostre de RBDIgG, un tip de anticorp ce indică nivelul de imunitate împotriva virusului.

Potrivit rezultatelor, la 9 luni de la boală anticorpii s-au redus cu 64,3 % faţă de nivelul când pacienţii au contractat virusul dar au rămas stabili până în luna a 12-a.

Răspunsul imunitar a fost mai puternic la bărbaţi decât la femei în primele etape ale infecţiei, însă diferenţa s-a estompat şi a dispărut cu totul după 12 luni.

De asemenea, persoanele din categoria de vârstă 18 – 55 de ani au dezvoltat nivele mai ridicate de anticorpi.

Potrivit Grupului Naţional de Biotehnologie din China – filiala Sinopharm care l-a desfăşurat – este vorba de cel mai extins studiu dintre cele realizate până acum pentru a verifica continuitatea răspunsului imunitar la pacienţii recuperaţi de COVID-19.

MS: Proiect de ordin pentru modificarea și completarea Normelor privind suplimentele alimentare

Ministerul Sănătății a lansat în transparență decizională Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare.

Vă prezentăm textul și normele Ordinului pentru modificarea și completarea Ordinul ministrului sănătăţii publice pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare, lansat în transparență decizională.

„Art. I. – Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1.069/2007 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 5 iulie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1.Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 1. – Se aprobă Normele privind suplimentele alimentare, după cum urmează:
a)Anexa nr. I. – Norma privind suplimentele alimentare ce conțin numai vitamine și/ sau minerale;
b)Anexa nr. II. – Norma privind suplimentele alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/ sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţi.
2.Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 2. – Direcția Generală de Asistență Medicală, Medicină de Urgență și Programe de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății, precum și Institutul Național de Sănătate Publică prin Centrele Regionale de Sănătate Publică București, Cluj, Iași, Târgu Mureș și Timișoara vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.”
3.Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. – 4. – Prezentul ordin creează cadrul legal necesar aplicării Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind suplimentele alimentare, cu amendamentele ulterioare şi a Regulamentului (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare.”
4.Anexa la ordin se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. I la prezentul ordin.
5.După anexa nr. I se introduce o nouă anexă, anexa nr. II la prezentul ordin.

Art. II. – Anexele nr. I și II fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1228/2005, nr. 244/2006 și nr. 63/2006 publicat în Monitorul Ofcial al României, Partea I, nr. 253 din 21 martie 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţi

Art. IV. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Norme privind suplimentele alimentare ce conțin numai vitamine și/ sau minerale

Art. 1. – (1) Prezentele norme se aplică suplimentelor alimentare comercializate ca produse alimentare şi prezentate ca atare.
(2) Produsele prevăzute la alin. (1) vor fi livrate consumatorului final numai sub formă preambalată.
(3) Prezentele norme nu se aplică medicamentelor definite în titlul XVII „Medicamentul” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Normele privind suplimentele alimentare sunt obligatorii pentru toţi producătorii, importatorii sau persoanele responsabile cu plasarea acestora pe piaţă.
Art. 2. – În sensul prezentelor norme, termenii folosiţi se definesc după cum urmează:
a)suplimente alimentare – produsele alimentare al căror scop este să completeze dieta normală şi care sunt surse concentrate de nutrienţi sau alte substanţe cu efect nutriţional ori fiziologic, separat sau în combinaţie, comercializate sub formă de doză, cum ar fi: capsule, pastile, tablete, pilule şi alte forme similare, pachete de pulbere, fiole cu lichid, sticle cu picurător şi alte forme asemănătoare de preparate lichide sau pulberi destinate consumului în cantităţi mici, măsurabile şi se administrează numai pe cale orală.
b)nutrienţi – următoarele substanţe:
(i) vitamine;
(ii) minerale.
Art. 3. – Suplimentele alimentare pot fi comercializate în România numai dacă respectă prevederile prezentelor norme.
Art. 4. – (1) Pot fi utilizate în suplimentele alimentare numai vitaminele şi mineralele prevăzute în anexa nr. I1 şi doar sub formele prevăzute în anexa nr. I.2. .
(2) Pentru substanţele prevăzute în anexa nr. I.1, pentru care criteriile de puritate nu sunt specificate în legislaţia comunitară, până la adoptarea unor astfel de specificaţii, vor fi aplicate criteriile de puritate, general acceptate, recomandate de organismele internaţionale, dar pot fi menţinute şi regulile naţionale existente, ce stabilesc criterii de puritate mai stricte.
Art. 5. – (1) Cantităţile maxime de vitamine şi minerale prezente în suplimentele alimentare sunt fixate în funcţie de porţia zilnică recomandată de către fabricant, ţinându-se cont de următoarele elemente:
a)limitele superioare de securitate pentru vitaminele şi mineralele stabilite după o evaluare ştiinţifică a riscurilor, în baza datelor ştiinţifice general acceptate, ţinându-se cont, după caz, de diferenţa nivelurilor de sensibilitate ale diferitelor grupuri de consumatori;
b)aportul de vitamine şi minerale din alte surse alimentare.
(2) Când sunt stabilite limitele maxime prevăzute la alin. (1), trebuie să se ia în considerare şi aportul de referinţă al vitaminelor şi mineralelor pentru populaţie.
(3) Pentru a garanta prezenţa în cantităţi suficiente a vitaminelor şi mineralelor în suplimentele alimentare, producătorul va stabili cantităţile minime într-un mod adecvat, în funcţie de porţia zilnică recomandată.
Art. 6. – (1) Etichetarea suplimentelor alimentare trebuie să se realizeze în conformitate cu prevederilor REGULAMENTUL (UE) NR. 1169/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei
(2) Denumirea sub care se comercializează produsele specificate în prezentele norme este aceea prevăzută în Legea nr. 56/2021 privind suplimentele alimentare, respectiv cea de supliment alimentar.
(3) Etichetarea, prezentarea şi comunicările comerciale nu trebuie să atribuie suplimentelor alimentare proprietatea de prevenire, tratare sau vindecare a unei boli umane sau să facă referire la asemenea proprietăţi.
(4) Etichetarea, prezentarea şi comunicările comerciale ale suplimentelor alimentare nu trebuie să includă afirmaţii directe sau care să sugereze faptul că alimentaţia variată şi echilibrată nu poate asigura cantităţi adecvate de substanţe nutritive în general.
(5) Fără a prejudicia reglementările privind etichetarea alimentelor, etichetarea suplimentelor alimentare trebuie să conţină și următoarele:
a) denumirea vitaminelor, mineralelor ce caracterizează produsul;
b) porţia de produs recomandată pentru consumul zilnic;
c) un avertisment de a nu se depăşi porţia zilnică recomandată;
d) o atenţionare că suplimentele alimentare nu trebuie să înlocuiască un regim alimentar variat;
e) o atenţionare că produsele nu trebuie să fie lăsate la îndemâna copiilor mici

Art. 7. – (1) Cantitatea de vitamine și minerale prezentă în produs este declarată pe etichetă sub formă numerică. Unităţile utilizate pentru vitamine şi minerale sunt specificate în Anexa nr. I.1.
(2)Cantităţile de nutrienţi sau de alte substanţe declarate, mentionate pe eticheta, de catre producator, se raporteaza la doza zilnica recomandata.
(3)Informaţiile privind vitaminele şi mineralele sunt exprimate şi sub formă de procent din VNR, (valoare nutritionala de referinta) doza zilnică recomandată, după caz.

Art. 8. – (1) Valorile declarate, menţionate la art. 7 alin. (1) şi (2), sunt valorile medii obţinute pe baza analizei produsului, efectuată de către fabricant.
(2) Procentul valorilor de referinţă pentru vitaminele şi mineralele menţionate la art. 7 alin. (3) poate fi, de asemenea, prezentat sub formă grafică.

Art. 9. – (1) Pentru facilitarea unei monitorizări eficiente a suplimentelor alimentare producătorul, importatorul sau persoana responsabilă cu plasarea produsului pe piaţă în România trebuie să notifice autoritatea competentă, respectiv Direcția generală de asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății, prin completarea formularului de notificare menţionat în Anexa nr. I.3 şi ataşarea modelului de etichetă pentru produsul în cauză, în format electronic şi folio.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1), semnate şi ştampilate de către solicitant, se vor expedia şi prin poştă.
(3) În vederea unei eficiente şi rapide notificări, Ministerul Sănătăţii va asigura accesibilitatea la formularul electronic de notificare prin afişarea acestuia pe site-ul oficial al instituţiei.

Art. 10. – Persoanele responsabile din cadrul Direcției generale de asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică din Ministerul Sănătăţii Publice evaluează datele de pe eticheta (ele) depusă (e) şi transmit solicitantului, în termen de 48 de ore, formularul de înregistrare a notificării prevazut in Anexa nr. I.4.
ART. 11. – Publicitatea suplimentelor alimentare este permisă numai după avizarea conţinutului materialului publicitar de către Direcția generală de asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice şi nu poate face referiri la tratamente, prevenţie, afecţiuni. Suplimentele alimentare se administrează pentru menţinerea sănătăţii, pentru promovarea creşterii şi dezvoltării organismului.
Art. 12. – (1) Direcția generală de asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică şi Inspecţia sanitară de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcțiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi producătorii, importatorii şi persoanele responsabile cu plasarea produselor pe piaţă a suplimentelor alimentare în România vor duce la îndeplinire prevederile prezentelor norme.
(2) Ministerul Sănătăţii are obligaţia să facă publică informaţia privind suplimentele alimentare notificate pe site-ul oficial al instituţiei.
ART. 13 – În situația în care Comisia Europeană, în urma unor informații sau a reevaluării informațiilor existente, interzice prezența anumitor substanțe în alimente, Ministerul Sănătății, prin personalul împuternicit de ministrul sănătății în domeniul controlului în sănătatea publică, poate dispune, conform legislației în vigoare, interzicerea sau blocarea  de la comercializare a produsului în cauză.
Art. 14. – Controlul privind respectarea prevederilor Normelor privind suplimentele alimentare, așa cum sunt definite la articolul 1 la prezentul ordin, se face de către personalul împuternicit de ministrul sănătății în domeniul controlului în sănătate publică, din cadrul Inspecției Sanitare de Stat și al direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București.

Art. 15. – Nerespectarea prevederilor prezentelor norme atrage, după caz, răspunderea civilă, contravenţională sau penală a persoanelor vinovate.
Art. 16. – (1) Înregistrarea notificării emise de Ministerul Sănătăţii pentru un supliment alimentar este valabilă până la modificarea calitativă sau cantitativă a compoziţiei acestuia.
(2) Notificările emise pentru suplimentele alimentare înainte de intrarea în vigoare a prezentelor norme rămân valabile dacă se respectă cerinţa prevăzută la art. 16 alin. (1).
Art. 17. Anexele nr. I.1 – I.4 fac parte integrantă din prezentele norme.

ANEXA nr. I.1
la norme
VITAMINE ŞI MINERALE care pot fi utilizate în fabricarea suplimentelor alimentare

1. Vitamine
Vitamina A (micrograme RE)
Vitamina D (micrograme)
Vitamina E (mg alfa-TE)
Vitamina K (micrograme)
Vitamina B1 (mg)
Vitamina B2 (mg)
Niacina (mg NE)
Acid pantotenic (mg)
Vitamina B6 (mg)
Acid folic (micrograme)
Vitamina B12 (micrograme)
Biotina (micrograme)
Vitamina C (mg)
2. Minerale
Calciu (mg)
Magneziu (mg)
Fier (mg)
Cupru (micrograme)
Iod (micrograme)
Zinc (mg)
Mangan (mg)
Sodiu (mg)
Potasiu (mg)
Seleniu (micrograme)
Crom (micrograme)
Molibden (micrograme)
Fluor (mg)
Clor (mg)
Fosfor (mg)
ANEXA nr. I. 2
la norme

SUBSTANŢE VITAMINICE ŞI MINERALE
ce pot fi utilizate pentru fabricarea suplimentelor alimentare

A. Vitamine
1. Vitamina A
a) retinol
b) acetat de retinil
c) palmitat de retinil
d) beta-caroten

2. Vitamina D
a) colecalciferol
b) ergocalciferol

3. Vitamina E
a) D-alfa-tocoferol
b) DL-alfa-tocoferol
c) acetat de D-alfa-tocoferil
d) acetat de DL-alfa-tocoferil
e) succinat acid de D-alfa-tocoferil

4. Vitamina K
a) filochinonă (fitomenadionă)

5. Vitamina B1
a) clorhidrat de tiamină
b) mononitrat de tiamină

6. Vitamina B2
a) riboflavină
b) riboflavin 5′-fosfat de sodiu
7. Niacină
a) acid nicotinic
b) nicotinamidă

8. Acid pantotenic
a) D-pantotenat de calciu
b) D-pantotenat de sodiu
c) dexpantenol

9. Vitamina B6
a) clorhidrat de piridoxină
b) piridoxin 5′-fosfat

10. Folat
a) acid pteroilmonoglutamic
b) L-metilfolat de calciu

11. Vitamina B12
a) ciancobalamină
b) hidroxicobalamină

12. Biotină
a) D-biotină

13. Vitamina C
a) acid L-ascorbic
b) L-ascorbat de sodiu
c) L-ascorbat de calciu
d) L-ascorbat de potasiu
e) L-ascorbil 6-palmitat

B. Minerale
Calciu
1. carbonat de calciu
2. clorură de calciu
3. săruri de calciu ale acidului citric
4. gluconat de calciu
5. glicerofosfat de calciu
6. lactat de calciu
7. săruri de calciu ale acidului ortofosforic
8. hidroxid de calciu
9. oxid de calciu
Magneziu
10. acetat de magneziu
11. carbonat de magneziu
12. clorură de magneziu
13. săruri de magneziu ale acidului citric
14. gluconat de magneziu
15. glicerofosfat de magneziu
16. săruri de magneziu ale acidului ortofosforic
17. lactat de magneziu
18. hidroxid de magneziu
19. oxid de magneziu
20. sulfat de magneziu
Fier
21. carbonat feros
22. citrat feros
23. citrat feric de amoniu
24. gluconat feros
25. fumarat feros
26. difosfat feric de sodiu
27. lactat feros
28. sulfat feros
29. difosfat feric (pirofosfat feric)
30. zaharat feric
31. fier elementar (carbonil + electrolitic + hidrogen redus)
32. bisglicinat feros

Cupru
33. carbonat de cupru
34. citrat de cupru
35. gluconat de cupru
36. sulfat de cupru
37. complex cupru-lizină

Iod
38. iodură de sodiu
39. iodat de sodiu
40. iodură de potasiu
41. iodat de potasiu

Zinc
42. acetat de zinc
43. clorură de zinc
44. citrat de zinc
45. gluconat de zinc
46. lactat de zinc
47. oxid de zinc
48. carbonat de zinc
49. sulfat de zinc

Mangan
50. carbonat de mangan
51. clorură de mangan
52. citrat de mangan
53. gluconat de mangan
54. glicerofosfat de mangan
55. sulfat de mangan

Sodiu
56. bicarbonat de sodiu
57. carbonat de sodiu
58. clorură de sodiu
59. citrat de sodiu
60. gluconat de sodiu
61. lactat de sodiu
62. hidroxid de sodiu
63. săruri de sodiu ale acidului ortofosforic

Potasiu
64. bicarbonat de potasiu
65. carbonat de potasiu
66. clorură de potasiu
67. citrat de potasiu
68. gluconat de potasiu
69. glicerofosfat de potasiu
70. lactat de potasiu
71. hidroxid de potasiu
72. săruri de potasiu ale acidului ortofosforic

Seleniu
73. selenat de sodiu
74. hidrogenoselenit de sodiu
75. selenit de sodiu

Crom
76. Clorură de crom (III)
77. sulfat de crom (III)

Molibden
78. molibdat de amoniu [molibden (VI)]
79. molibdat de sodiu [molibden (VI)]

Flor
80. fluorură de potasiu
81. fluorură de sodiu

Norme privind suplimentele alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţi privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţi privind comercializarea suplimentelor alimentare predozate de origine animală şi vegetală şi/sau a amestecurilor acestora cu vitamine, minerale şi alţi nutrienţi

Art. 1. – Suplimentele alimentare sunt produsele alimentare al căror scop este să completeze dieta normală şi care sunt surse concentrate de nutrienţi sau alte substanţe cu efect nutriţional ori fiziologic, separat sau în combinaţie, comercializate sub formă de doză, cum ar fi: capsule, pastile, tablete, pilule şi alte forme similare, pachete de pulbere, fiole cu lichid, sticle cu picurător şi alte forme asemănătoare de preparate lichide sau pulberi destinate consumului în cantităţi mici, măsurabile, care se administrează numai pe cale orală.
Art. 2. – Prezentele norme se aplică suplimentelor alimentare care conțin:
a)extracte animale şi vegetale şi alte produse de origine animală şi vegetală procesate;
b)amestecuri de extracte vegetale şi animale, amestecuri ale acestora cu vitamine şi/sau minerale, inclusiv amestecuri de vitamine şi/sau minerale cu plante medicinale şi aromatice, produse de origine animală, microorganisme, aminoacizi, grăsimi de origine vegetală şi animală şi alţi nutrienţi;
c)produse apicole: polen, păstura, lăptişor de matcă, propolis, extracte de larve de albine/trântori, alte produse apicole, amestecuri de produse apicole şi/sau amestecuri de produse apicole cu plante medicinale şi aromatice şi/sau alte produse de origine animală şi/sau uleiuri esenţiale, vitamine, minerale şi alţi nutrienţi;
Art. 3. – Produsele prevăzute la art. 2 pot fi prezentate sub formă de comprimate acoperite şi neacoperite, capsule, jeleuri, paste, bomboane sau batoane, sucuri, siropuri, tincturi, gelule, pulberi ori granule în casete sau pachete, sub formă de lichide prezentate în fiole buvabile ori în flacoane picurătoare sau nu, care conţin substanţe nutritive cu rol în alimentaţia omului, şi se administrează numai pe cale orală.
Art. 4. – Produsele prevăzute la art. 1 trebuie să fie sigure şi să nu pună în pericol sănătatea consumatorului; responsabilitatea pentru punerea pe piaţă a produselor care pun în pericol sănătatea consumatorului revine producătorului, importatorului sau reprezentantului autorizat care notifică produsul pentru a fi comercializat.
Art. 5. – (1) Produsele prevăzute la art. 1 se realizează din materii prime garantate de furnizori prin declaraţia de conformitate/de origine şi provenienţă, însoţită de buletine de analiză.
(2) Pentru fabricarea produselor prevăzute la art. 1 se pot utiliza aditivi, adjuvanţi tehnologici, ambalaje admise de reglementările în vigoare referitoare la alimente.
(3) Pentru realizarea produselor prevăzute la art. 1 se respectă regulile de bună practică şi/sau standardele de calitate ale alimentelor.
(4) Pentru eliminarea oricărui risc, pe fluxul tehnologic al fiecărui lot de producţie se monitorizează, intern, parametrii de flux a căror valoare se înregistrează în documentele de evidenţă care se păstrează cel puţin 2 ani.
(5) Pentru fiecare lot al unui produs ce urmează a fi comercializat se efectuează analizele în conformitate cu specificaţia de produs şi cu cerinţele reglementărilor în vigoare cu privire la alimente.
Art. 6. – (1) Trebuie respectate reglementările în vigoare privind ambalarea şi etichetarea alimentelor puse pe piaţă în vederea comercializării, conform Hotărârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare. Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisieiși a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei
(2)Denumirea sub care se comercializează produsele specificate la art. 1 este aceea de „supliment alimentar”.
Art. 7. – Produsele prevăzute la art. 1 pot fi comercializate în spaţii care îndeplinesc toate cerinţele de igienă necesare siguranţei alimentelor, conform reglementărilor legale în vigoare.
Art. 8. – Produsele prevăzute la art. 1 se comercializează numai în ambalaje destinate special pentru produse alimentare, iar specificaţiile etichetelor se scriu în limba română.
Art. 9. – Publicitatea produsului se realizează conform Legii 56/2021 privind suplimentele alimentare şi trebuie să fie reală, să nu inducă în eroare consumatorul, iar calităţile produsului să fie prezentate conform compoziţiei produsului.
Art.10. – (1) Este interzis să se comercializeze orice produs care intră în categoria celor prevăzute la art. 1 fără o notificare prealabilă a acestuia. În vederea notificării se depune dosarul produsului la instituţiile notificatoare prevăzute la art. 11 din Anexa II. Certificatul de notificare a produsului se eliberează în termen de 10 zile calendaristice de la data depunerii dosarului complet. Produsul nu poate fi comercializat înainte de data eliberării certificatului.
(2) Dosarul de notificare se depune la instituţiile notificatoare în două exemplare, cu piese identice, dintre care un exemplar, care conţine viza de conformitate cu originalul rămas la notificator, se restituie producătorului. Dosarul de notificare cuprinde următoarele:
a)cerere de notificare a produsului prevăzută în Anexa II.1.
b)certificatul de înmatriculare la registrul comerţului, în copie;
c)fişa de prezentare a produsului, cu specificaţia că produsul intră în categoria celor prevăzute la art. 1, sau, pentru produsele din import, certificatul de conformitate şi ţara de origine;
d)lista ingredientelor produsului (cantitativ şi calitativ);
e)buletin de analize fizico-chimice şi microbiologice eliberat de un laborator acreditat de o terţă parte;
f)eticheta produsului în limba română;
g)certificat pentru ambalaj, eliberat în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 11. – (1) Orice produs care intră în categoria produselor prevăzute la art. 2 este comercializat numai în baza certificatului notificator eliberat de Institutul Național de Sănătate Publică prin Centrele Regionale de Sănătate Publică București, Cluj, Iași, Târgu Mureș și Timișoara, numite în continuare instituţii notificatoare.
(2) Institutul Național de Sănătate Publică deţine Registrul unic de evidenţă a certificatelor notificatoare ale produselor.
(3) Centrele Regionale de Sănătate Publică notificatoare transmit lunar la Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, situaţia centralizatoare a certificatelor notificatoare eliberate.
Art. 12. – (1) În baza dosarului de notificare instituţia notificatoare eliberează certificatul notificator al produsului (Anexa II.2). Certificatul notificator cuprinde următoarele:
a) antetul institutului notificator;
b) seria şi numărul cu care a fost înregistrat în evidenţele instituţiei notificatoare;
c) data eliberării;
d) denumirea produsului pentru care a fost eliberat, forma de comercializare, domeniul de utilizare şi compoziţia produsului.
e) datele de identificare a firmei solicitante a notificării pentru produsul respectiv;
f) numele, prenumele şi semnătura persoanei care a propus eliberarea certificatului notificator;
g) numele, prenumele şi semnătura reprezentantului legal al instituţiei notificatoare, precum şi ştampila acesteia.
(2) Seria certificatului de notificare va conţine următoarele elemente: grupul de litere CRSP (Centrul Regional de Sănătate Publică), urmat de iniţialele centrului eliberator, după caz (Bucureşti-B; Iaşi- IS; Timisoara- TM; Cluj-CJ; Târgu Mureş- TgM) şi de numărul curent al eliberării certificatului care începe odată cu intrarea în vigoare a prezentelor norme.
Art. 13. – (1) Până la data de 2 a lunii următoare, Institutul Național de Sănătate Publică prin Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, va întocmi lista certificatelor notificatoare eliberate.
(2) Lista produselor notificate se afişează pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică- Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar
(3) Suplimentul alimentar notificat o dată de către un agent economic producător, importator sau reprezentant autorizat al producătorului la unul dintre centrele regionale prevăzute la art. 8 alin. (1) nu mai necesită o altă notificare.
(4) Notificările eliberate până la data intrării în vigoare a prezentului ordin rămân valabile.
Art. 14. – (1) Instituţiile notificatoare pot elibera acte adiţionale la Certificatul de notificare în cazul în care produsul pentru care s-a emis certificatul nu necesită renotificare, adică nu s-a modificat cantitatea şi/sau calitatea ingredientelor din compoziţie), prin depunerea unei cereri cu acte justificative în care să se precizeze motivele, i.e. schimbarea denumirii suplimentului alimentar, schimbarea sediului social al companiei, cedarea dreptului de proprietate asupra produsului de către deţinătorul Certificatului de notificare ş.a. Solicitantul va depune o declaraţie pentru compoziţie, copia certificatului de notificare; eticheta actualizată, după caz, copii de pe actul de autorizare a funcţionării operatorului, contract de cesionare, de vânzare-cumpărare şi altele similare.
(2) Pentru ca producătorii autohtoni să poată înregistra pe pieţe terţe suplimentele alimentare notificate în România, instituţia notificatoare poate emite Certificate de liberă vânzare (Free sale certificate) în limba engleză (Anexa II.3).
Art. 15. – (1) Deţinătorul Certificatului de notificare are obligaţia de a anunţa instituţia notificatoare de orice schimbare în compoziţia calitativă şi/sau cantitativă a produsului în vederea anulării Certificatului şi a retragerii produsului de la comercializare.
(2) Certificatul de notificare se anulează şi în cazul în care conţine ingrediente interzise în Uniunea Europeană ulterior eliberării datei Certificatului.
(3) Operatorul economic din domeniu – deţinător al Certificatului de Notificare pentru suplimente alimentare care au în compoziţie ingrediente, care au fost interzise, fiind incluse în Partea C la Anexa III/Reg.1925/2006, are obligaţia de a retrage de la comercializare acele suplimente alimentare şi a anunţa Autoritatea pentru a fi anulat Certificatul de notificare şi a introduce modificările şi pe site-ul MS.
Art. 16. – (1) Controlul pe piaţă al suplimentelor alimentare se face face de către personalul împuternicit de ministrul sănătății în domeniul controlului in sănătatea publică.
(2) Încălcarea prevederilor legale constatate pe parcursul controalelor se sancţionează conform legislaţiei în vigoare pentru produsele alimentare.

 

Arafat, despre valul patru al pandemiei: Vaccinarea, singura soluţie pentru a evita un impact grav

Șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat, joi, că vaccinarea anti-COVID-19 reprezintă soluţia pentru evitarea unui val patru al pandemiei, adăugând că, în prezent, varianta Delta a SARS-CoV-2 este „în creştere” aproape în toată lumea.

„La noi, din fericire, încă suntem într-o situaţie controlată şi într-o situaţie foarte bună la acest moment. Prin mobilitate, ieşirea din ţară şi mersul în alte ţări unde varianta Delta este prezentă, este posibil să fie din ce în ce mai mult creştere pe linia variantei Delta. Măsurile care se iau sunt condiţionate de incidenţe. (…) Rămânem pe recomandarea că vaccinarea rămâne singura soluţie pentru cel puţin a evita un impact grav al infectării şi acest lucru se vede în alte ţări, unde, într-adevăr, chiar dacă a crescut numărul cazurilor acolo semnificativ, totuşi impactul pe secţiile de terapie intensivă nu este la fel ca şi înaintea vaccinării. Cei vaccinaţi care fac variante noi sunt mult mai puţini decât cei care nu sunt vaccinaţi, cel puţin astea sunt date pe care le-am văzut recent în Marea Britanie. Deci, rămâne recomandarea că vaccinarea este soluţia pentru a evita un val patru grav şi, normal, nimeni nu poate să garanteze care va fi mersul lucrurilor în următoarea perioadă. Este posibil să fie o creştere, este posibil să fie o creştere controlabilă, cum a fost până acum, asta totul depinde şi de noi şi de respectarea regulilor minime de sănătate”, a afirmat Arafat, la finalul şedinţei de Guvern.

Potrivit șefului DSU, nimeni nu poate spune în acest moment dacă un al patrulea val al pandemiei de COVID-19 poate fi evitat.

„Nu pot să spun acest lucru, pentru că nimeni nu poate să vă spună că putem evita cu totul, adică să nu apară nimic, mai ales că România nu trăieşte într-o bulă de sticlă. Deci, suntem cu restul ţărilor, călătorim, ne mişcăm, este mobilitate şi spre România şi dinspre România în alte părţi şi mai ales în perioada de concedii. Deci, să avem că vom evita sută la sută şi vom rămâne în situaţia actuală, care este acum şi care este foarte favorabilă, nu cred că cineva poate garanta acest lucru. Însă să putem să avem o situaţie controlabilă mai departe, prin creşterea numărului celor care au imunitate şi care sunt vaccinaţi. Asta da, este posibil”, a susţinut şeful DSU.

Solidaritatea Sanitară: În cadrul legal actual, testarea poate fi făcută doar pe cheltuiala angajatorului

Reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară” din România au precizat că în acest moment, nu există niciun act normativ care să oblige lucrătorii din sănătate nevaccinați să se testeze pe banii lor, iar dacă vor fi îndeplinite condițiile pentru testarea obligatorie și se menține cadrul legal actual, aceasta poate fi făcută doar pe cheltuiala angajatorului.

„La acest moment, nu există nici un act normativ care să oblige lucrătorii din sănătate nevaccinați să se testeze pe banii lor. Adică, dacă vor fi îndeplinite condițiile pentru testarea obligatorie și se menține cadrul legal actual, testarea poate fi făcută doar pe cheltuiala angajatorului. Deoarece Ministerul Sănătății și-a exprimat intenția de a elabora un act normativ care să facă obligatorie testarea lucrătorilor din sănătate nevaccinați pe costurile lor, precizăm că toți membrii Solidaritatea Sanitară aflați într-o astfel de situație vor avea acces la documentele juridice pregătite pentru apărarea lor”.