Turistii care isi fac concediul prin tari straine trebuie sa ia in calcul si riscurile pentru sanatate cu care se pot confrunta acolo, scrie ziarul german Frankfurter Rundschau.
in 1520, Albrecht Duerer a facut o calatorie de la Nuernberg in Olanda, pe atunci o aventura lunga si neobisnuita. in timpul drumului el a contractat malarie iar splina i s-a marit. Departe de Germania, el si-a facut un autoportret al partii superioare a corpului, dezgolite, scriind o scrisoare medicului sau personal, indicand locul durerii ca fiind acela unde se afla pata galbena, pe care el o arata cu degetul in autoportret. Iarna trecuta, medicii spanioli de la clinica din Murcia (sudul Spaniei) nu-si puteau crede ochilor de mirare atunci cant timp de trei saptamani s-au prezentat la ei mai multe zeci de tineri cu modificari cutanate insotite de prurit (mancarime). Toti acestia petrecusera cateva saptamani in Cuba iar rezultatul examenului medical a fost cat se poate de clar: scabie (raie). intrebati, turistii, in majoritate tineri, au recunoscut ca au avut pe insula partide de sex cu localnicele.
Ceea ce-l leaga pe artistul german Duerer de tinerii spanioli este un singur lucru: toti au mers intr-o tara straina si nu au fost informati suficient legat de problemele de sanatate. Circa 80 de milioane de oameni parasesc anual pentru cateva saptamani tarile lor superindustrializate si se indreapta catre destinatii de vacanta mai mult sau mai putin exotice, cu standarde de igiena relativ scazute. Fiecare a patra din aceste persoane prezinta la un moment dat, pe parcursul concediului sau in tara respectiva, simptome de boala sau stare de rau, desi doar circa o jumatate din ei cer sfatul medicului inainte de a purcede la drum.
Cinci la suta din cei care pleaca in concedii se duc la consultul medical abia dupa ce se intorc, fiind de facto bolnavi. Printre cei care calatoresc in Turcia sau Tunisia fiecare al patrulea se prezinta la medic. in Portugalia, rata de imbolnaviri era de 12 la suta iar in Spania si Italia de patru respectiv cinci la suta. Chiar daca nu se stie exact de cate ori problemele de sanatate au o etiologie infectioasa, expertii sunt de parere ca in majoritatea cazurilor responsabilitatea pentru starea de rau si odihna obligatorie la pat o au agentii patogeni. De multe ori se uita ca riscul de infectie incepe sau se sfarseste odata cu zborul cu avionul. Cei mai multi pasageri pleaca de la ideea ca mancarea servita la bordul avionului este preparata dupa aceleasi standarde de igiena ca si in Germania, parere care se dovedeste eronata, asa cum au demonstrat cercetatorii britanici, conform carora bucataria de la bord se afla frecvent la originea unor boli ale tractului digestiv.
Riscul unei imbolnaviri de diaree la destinatia de vacanta depinde foarte mult de regiune si mai putin de tipul de calatorie. in cazul unui concediu de doua saptamani in Kenia sau India, 60 la suta dintre turisti se aleg cu o infectie a tractului digestiv (stomac sau intestin). Chiar si in cazul calatoriilor in Africa de Nord sau Turcia, doi din zece turisti trec prin neplacuta experienta a gasirii urgente a unei toalete. in Europa de Sud, riscul contractarii unei gastroenterite (infectie gastrointestinala) de calatorie este de zece la suta. Vaccinuri contra microorganismelor cauzatoare de diaree, cu exceptia vaccinurilor contra holerei sau tifosului, nu sunt deocamdata disponibile. Expertii in medicina de calatorie au facut acum cativa ani observatia conform careia, persoanele vaccinate contra holerei se imbolnaveau mai rar de gastroenterita, infectie provocata de varianta Etec (Enterotoxicogenic Escherichia Colli) a bacteriei intestinale Escherichia Colli, responsabila, in functie de regiune, de 50 pana la 70 la suta din infectiie acute ale tractului digestiv. Efectul secundar pare sa aiba o legatura cu o particularitate a vaccinului antiholeric, care induce in mucoasa intestinala formarea de anticorpi, acestia la randul lor neutralizand enterotoxina produsa de vibrionii holerici. Dat fiind ca structura si functia bacteriilor cauzatoare de holera si cea a majoritatii variantelor Etec sunt asemanatoare, se pare ca anticorpii formati in urma vaccinarii capata o functie de aparare dubla, acestia neutralizand si toxinele produse de bacteriile de Escherichia Colli. Din acest motiv, expertii recomanda anumitor turisti sa-si faca un vaccin antiholeric, chiar daca tara de destinatie este una in care nu se inregistreaza cazuri de holera.
Responsabili pentru bolile contractate in timpul calatoriei sunt si insectele, care transporta peste 30 de tipuri de agenti patogeni. Pe primul loc se afla parazitii, inainte de toate agentii cauzatori de malarie, urmati fiind de virusi. Bolile considerate pana acum drept specifice zonelor tropicale, cauzate de agenti patogeni transmisi de insecte, apar mai nou si in zone cu clima moderata precum sudul Frantei, unde au fost depistate la turisti doua cazuri de Malaria Tropica. Autoritatile sanitare din Brazilia sunt acum si ele ingrijorate de imbolnavirile cu febra galbena din zona orasului Sao Paulo, in conditiile in care pana acum febra galbena era raspandita doar in zonele tropicale ale Braziliei. Chiar si virusul Chikungunya, originar din estul Africii, a ajuns in Europa de Sud, in septembrie anul trecut fiind inregistrate in nordul Italiei 197 de cazuri de imbolnaviri cu acest tip de virus, unul din pacienti decedand chiar.
Unii experti sunt de parere ca turismul, in forma sa actuala, abia creeaza premisele pentru o periclitare a sanatatii. Astfel, numarul mare de turisti in continuu rulaj obliga la pastrarea unor mari cantitati de alimente sensibile, in timp ce transportul, depozitarea si pregatirea acestora solicita angajarea unui personal numeros. Prin cresterea distantelor de transport si a numarului de persoane implicate in prepararea hranei creste inevitabil si riscul de contaminare al alimentelor. Nu este asadar de mirare faptul ca in locatiile exotice, turistii de la hotelurile de clasa mijlocie sufera mai rar de „razbunarea lui Montezuma” (denumire populara pentru diareea de calatorie, infectie intestinala provocata de toxinele unor bacterii, printre care Escherichia Colli, acest tip de diaree fiind specific zonelor tropicale si subtropicale, n.red.) decat cei de la hotelurile de lux. Pentru ca apa sa aiba presiune suficienta, rezervoarele sunt deseori instalate pe acoperisul hotelului, ceea ce face ca pe timp de vara radiatiile intense ale soarelui sa incalzeasca apa in asa fel incat sunt create conditii optime pentru dezvoltarea legionellei, un agent patogen care poate cauza o inflamatie greu vindecabila a plamanilor. De multe ori, amenajarea intensa de spatii verzi sugereaza oaspetilor hotelului o atmosfera tropicala. Dat fiind insa ca plantele din zonele tropicale calde, indiferent ca sunt crescute pe sol sau in vaze, trebuie udate continuu, vectorii (insectele) care transporta agentii patogeni gasesc aici conditii ideale de inmultire.
Sursa: Agerpres
