Transplantul pulmonar – indicatii postoperatorii

Pacientul care a fost selectat trebuie sa-si administreze tratamentul pe care il avea pana in momentul respectiv, sa nu omita sa vina la controalele medicale periodice, sa asculte toate indicatiile medicului curant, sa se fereasca de racelile care apar in special in sezonul rece. Riscurile unui transplant implica riscurile obisnuite ale oricarei interventii chirurgicale.

Riscurile perioadei de convalescenta sunt legate de fenomenele de rejet: acut, supraacut, mai rar cronic.
Tratamentul pacientului transplantat se face toata viata. Medicatia se reduce, pe masura ce trec anii, dar numai ca si cantitate, niciodata nu va scadea definitiv. Medicatia este suportata integral de bugetul statului pe un program de transplant al Ministerului Sanatatii. Pe langa un tratament medicamentos se impune si un anumit stil de viata, civilizat din punct de vedere al igienei. Pacientii transplantati sunt persoane active care trebuie sa munceasca, dar conditiile de munca nu pot fi conditii care sa-i afecteze integritatea plamanilor, sau a inimii. Dupa un transplant de organ recuperarea este in general de aproape 100%. Alimentatia are un rol in sensul in care alimentatia trebuie sa fie una echilibrata, care sa cuprinda toate principiile nutritive si sa evite excesele (in special de alcool si mancaruri foarte grase). Costurile interventiei sunt suportate integral de catre Programul National de Transplant, program finantat de Ministerul Sanatatii din banii de taxa de viciu.