Tătaru, despre principalele probleme din sistemul de Sănătate

0
38

Un management al sistemului deprofesionalizat, legislaţia, inexistenţa unei politici investiţionale coerente, politica medicamentului şi politizarea sistemului de sănătate. Acestea sunt principalele cinci probleme identificate de ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, prezentate în cadrul videoconferinței online #LecțiaCovid.

“Prin tot ce au însemnat aceste două luni şi jumătate de atitudine a fiecăruia dintre noi, într-un complex de împrejurări cu care nu ne-am mai întâlnit, cu care s-a confruntat toată lumea, am putut vedea şi defectele, dar şi necesităţile pe care le are acest sistem medical”, a afirmat Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.
Oficialul a expus, pe larg, cele cinci probleme identificate. Iată care sunt acestea, în opinia ministrului:

1. Un management al sistemului deprofesionalizat, fără forţa de muncă necesară

Ad in title

“Ministerul Sănătăţii, DSP, Unifarm, care la nivel de comunicare, digitalizare, proceduri, nu am văzut nimic clar. Urmează o perioadă destul de grea pentru minister, în evaluarea şi corectarea lui. Suntem într-un moment în care încercăm să reaşezăm nişte lucruri, modificând nişte direcţii, comasând alte direcţii, regăsind nişte atribuţii, tocmai pentru a redirecţiona ministerul ca management de forţă.

Gândiţi-vă ce a putut să ne scoată la iveală un DSP în această pandemie. Capacitatea, oarecum deprofesionalizat, lipsit de profesionişti, văduit de atribuţii, rămânând doar să dea nişte avize în acest moment pentru cabinetele medicale.

Suntem într-un context în care (n.r un DSP) nu putea evalua un management al spitalului, trecut la autorităţile locale care poate foloseau sau îşi întorceau ochii spre acel spital, strict electoral.

Acolo unde am avut manageri, în 10-15% dintre spitalele româneşti, am putut vedea o punere în practică a tot ce se întâmplă din 2008, adaptat la tot ce înseamnă inundaţii, accidente colective, incendii. Acum era un moment pandemic infecţios (…). Acolo unde managerul a gândit-o strict economic, fără a pune pacientul în centrul sistemului sau corpul medical ca parte în activitatea desfăşurată în management, fără să existe nişte subcontracte de management cu secţiile, cu compartimentele, pentru a putea gestiona eficient o anumită activitate, am vazut căderea managerială şi materială într-un anumit timp”.

2. Legislaţia

„Avem Legea 95/2006, la care s-au adus peste 1.000 de modificări. Acum nu nici nu mai ştim cum arată legea sau care este normalul acestei legi. Pe viitor, trebuie să gândim toţi, oameni din sănătate, societatea civilă, ce vrem de la medicina românească şi care este făgaşul ei normal. Rămâne o perioadă pentru fiecare, public, privat, producător de medicamente, farmacişti, asociaţii profesionale, asociaţii de pacienţi, să regândim, să redimensionăm o lege a reformei în Sănătate”.

3. Inexistenţa unei politici investiţionale coerente

„Investiţiile s-au făcut după cum doreşte cineva, într-un anumit moment, când are o anumită forţă şi dirijează o investiţie într-un anumit loc.

Dacă am reuşit să încheiem, să contractăm construcţia celor trei spitale regionale, trebuie gândit pe o politică sanitară în funcţie de necesităţi şi dezvoltarea sau refacerea altor spitale judeţene, în funcţie de zona, adresabilitate, activitatea medicală din zona respectivă.

Suntem într-un moment în care deciziile ar trebui să meargă pe termen lung, nu doar decizii de etapă, iar deciziile pe termen lung să fie preluate, dacă ne gândim la o politică coerentă”.

4. Politica medicamentului

“Politica medicamentului trebuie să fie schimbată. Avem un clawback, o politică de preţ, o aprovizionare a pieţei cu diverse produse necesare. Am putut vedea în această perioadă, o instabilitate când vorbeam de clawback, o descurajare a investiţiilor româneşti sau a producătorilor de pe piaţa românească, o îngreunare tot ce înseamnă autorizări.

Politica de preţuri nu a mai fost schimbată de mult. Sunt cereri atât de pe piaţă, atât ale producătorilor, cât şi ale pacienţilor.

În acest moment, lucrăm la cele trei liste, pentru medicamentele inovative, pentru cele generice, pentru cele produse în ţară. Trebuie să aplicăm printr-un ordin de ministru legislaţia, tocmai pentru acest clawback.

Sunt politici care trebuie regândite. Nu le putem regândi doar noi, ci trebuie toată industria farma plus productorii interni şi importatorii să gândim un pic altfel.

În decembrie, se iniţiau nişte discuţii pe clawback. A venit pandemia, ne-am oprit. Au intervenit legislativ, au apărut cele trei propuneri. Cred că trebuie să gândim serios la acest lucru”.

5. Politizarea sistemului

„Cea mai mare problemă pe care o văd în acest moment o reprezintă politizarea sistemului. Trebuie să ne gândim la un pact pe Sănătate. Avem nevoie de profesionişti. Dacă în acest moment nu îi avem sau nu îi găsim noi, trebuie să îi găsim împreună. Este dificil în acest moment, cu diverse propuneri, cu diverse experienţe, cu exemple de bună practică, dar cred că nu este de ajuns”.

“Au intervenit legislativ, au apărut cele trei propuneri. Cred că trebuie să gândim serios la acest lucru”, a completat ministrul.

Premierul Ludovic Orban și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru au deschis, începând cu ora 15.00 video conferința online #LecțiaCovid. Resetarea sistemului de sănătate, organizată de CursDeGuvernare.ro cu sprijinul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), Sănătatea TV fiind partener media.

Evenimentul va trasa o hartă a principiilor de reformă a sănătății românești, pe care să fie configurate, cu precizie, atât soluțiile concrete cât și legislația necesară implementării acestora.

Conferinţa integrală poate fi urmărită AICI.

Articolul precedentVIDEO Dr. Beatrice Mahler: Fumatul este un inamic ce produce victime și își va arăta efectele la maturitate
Articolul următorVIDEO Dr. Monica Marc: Mesajul SRP este să continuăm lupta împotriva fumatului