Studiu CMMB: Medicii din Bucuresti, mult mai stresati profesional comparativ cu medicii din alte state europene

0
59

Un studiu realizat de Colegiul Medicilor din Municipiul Bucuresti (CMMB), a carui rezultate au fost prezentate astazi, arata ca medicii din Capitala sunt mult mai stresati din punct de vedere profesional comparativ cu cei din statele europene, sindromul de burnout (sindromul epuizarii profesionale) fiind mult mai accentuat.

Mai exact, participantii la studiul CMMB au declarat ca lucreaza in medie 42,9 ore pe saptamana si consulta in medie 18,2 pacienti pe zi. Mai mult, 30% dintre medicii chestionati au doua locuri de munca, iar 12% au trei sau mai multe.

De asemenea, studiul a concluzionat ca in randul medicilor femei burnout-ul personal este de 58%, cel profesional de 54%, iar cel legat de relatia cu pacientii de 38%. in randul medicilor barbati, burnout-ul personal este de 49%, cel profesional de 50%, iar burnout-ul legat de relatia cu pacientul – de 32%. in ceea ce priveste burnout-ul profesional global in randul medicilor din Bucuresti, acesta este de 52% – un procent mult mai mare fata de alte state europene (Franta – 42,4%, Germania – 48,7%), dar si fata de SUA (45,8%).

„Sistemul medical romanesc trebuie reformat din temelii. Neajunsurile au impact direct asupra serviciilor medicale, asupra actului medical.Sindromul de burnout e unul dintre factorii care afecteaza actul medical. E cauza de imposibilitate de a controla lucrurile la locul de munca, volumul mare de munca. E o suprasolicitare a medicului fizica si psihica. La studiul pe care l-am facut au participat medici din Bucuresti, 65% femei si 35% barbati. Dintre acestia, 64% sunt medici primari, 34% specialisti si 2% medici rezidenti”, a declarat, in cadrul conferintei de presa in care au fost prezentate rezultatele studiului, prof. univ. dr. Catalina Poiana, presedinte CMMB.

Factorul de stres profesional cu procentul cel mai mare indicat de medici consta in sarcinile birocratice, care sunt prea multe. Alti factori de stres profesional mentionati sunt: relatia cu pacientii sau apartinatorii, lipsa dotarii, a medicamentelor sau a materialelor, lipsa unei legislatii clare, deficitul de comunicare interdisciplinara si interinstitutionala, conditiile de lucru si numarul mare de pacienti.

Pentru a scadea nivelul de stres profesional, specialistii au identificat si cateva solutii: eradicarea birocratiei, salarizarea mai buna, mai mult timp liber, dotari mai bune, o mai buna relatie cu pacientii, o organizare mai eficienta si mai putini pacienti.

Articolul precedentInstitutul Clinic Fundeni, 58 de ani de activitate si realizari
Articolul următorZiua Mondiala a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice 2017