Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat marţi că a aprobat unităţi de producţie suplimentare pentru a creşte capacitatea de producţie a vaccinurilor mARN împotriva COVID-19 dezvoltate de Pfizer-BioNTech şi Moderna pentru regiunea europeană, transmite Reuters.
Această recomandare nu necesită şi o decizie din partea Comisiei Europene, iar unităţile de producţie suplimentare pot să devină operaţionale imediat, a mai precizat EMA.
Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a anunţat, marţi, că măştile utilizate de către elevii din învăţământul primar, gimnazial, liceal, precum şi la nivelul universităţilor trebuie să fie de uz medical, purtarea măştilor textile nemaifiind permisă în noul an şcolar.
„Avem ca prioritate începerea şi menţinerea învăţământului faţă în faţă cât mai mult posibil şi atunci voi trece scurt în revistă principalele modificări faţă de ce s-a întâmplat anul trecut. În acest sens, se va opta pentru participare zilnică cu prezenţă fizică a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie până când incidenţa cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate se menţine sub 6 la mia de locuitori. Când incidenţa trece peste 6 la mia de locuitori, lucrăm acum cu două posibile scenarii, unul este trecerea în învăţământ online, integral sau sistem hibrid, cu învăţământ online pentru copiii care sunt nevaccinaţi, netrecuţi prin boală şi posibilitatea de a continua învăţământ faţă în faţă pentru copiii care sunt vaccinaţi, au trecut prin boală în ultimele 180 de zile”, a spus Mihăilă, la o şedinţă, în sistem videoconferinţă cu prefecţii, având ca temă măsurile pentru începerea noului an şcolar, condusă de premierul Florin Cîţu.
Referitor la mijloacele de protecţie, ministrul Sănătăţii a spus că „se menţine obligativitatea purtării măştii în spaţiile închise”.
„În spaţiile deschise masca nu este obligatorie, cu excepţia ceremoniei de deschidere a noului an şcolar, pentru că acolo anticipăm că vor avea loc aglomeraţii de persoane şi că nu se va putea menţine corespunzător distanţarea fizică. Activitatea sportivă se poate desfăşura preferabil în spaţii exterioare. Dacă condiţiile meteo nu permit, se poate desfăşura în interior până la incidenţă de 2 la mie fără mască de protecţie”, a arătat Mihăilă.
Ioana Mihăilă a anunţat că, „suplimentar faţă de ceea ce a fost prevăzut în anul anterior, măştile utilizate de către elevii din învăţământul primar, gimnazial, liceal, precum şi la nivelul universităţilor şi facultăţile trebuie să fie măşti de uz medical”.
„Deci nu se mai permite utilizarea măştilor textile. Avem în vedere această modificare şi aceste menţineri a mijloacelor de protecţie, deoarece cifrele privind incidenţa infecţiei şi severitatea infecţiei cu COVID 19 la copii sunt îngrijorătoare atât la nivel internaţional, cât şi la nivel naţional. Ce vedem acum, în zilele acestea sunt rate destul de crescute de spitalizare pentru copii infectaţi cu COVID”, a încheiat ministrul Sănătăţii.
Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a anunțat, marți, că, până la data de 22 august 2021, au fost confirmate 450 cazuri cu varianta Delta, detectată pentru prima dată în India, potrivit datelor puse la dispoziție de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. 24 de persoane, dintre care două vaccinate cu schema completă, au murit, după ce s-au infectat cu varianta Delta a SARS-CoV-2.
Potrivit INSP:
Potrivit sursei citate, dintre cele 450 cazuri confirmate cu varianta Delta, 94 (20,9%) fuseseră vaccinate: 4 incomplet și 90 complet vaccinate (20% din total). Intervalul dintre data finalizării vaccinării complete și data recoltării probei a fost de 10-192 zile, cu o medie de 111 zile și o mediană de 106 zile.
”Amintim faptul că unul dintre criteriile de selecție a cazurilor de COVID-19 pentru secvențiere este vaccinarea, așa încât proporția de cazuri vaccinate din totalul de cazuri confirmate cu varianta Delta nu reflectă situația din populația generală, ci dintr-un grup selectat”, precizează INSP.
24 decese la cazuri confirmate cu varianta Delta
INSP precizează că au fost înregistrate 24 decese la cazuri confirmate cu varianta Delta. Potrivit sursei citate, trei dintre persoanele decedate, confirmate cu varianta Delta, erau vaccinate anti-COVID-19 cu schema completă.
INSP a transmis că în acest moment nu există evidențe de transmitere comunitară susținută, la nivel național, a variantei Delta.
”Cu toate acestea, în ciuda limitărilor (variabilitatea numărului de probe secvențiate de la o săptămână la alta și secvențierea cu precădere a unor probe selectate dintre cele pozitive la RT-PCR specific de variantă), observarea datelor colectate pentru cazurile cu probe secvențiate, cuplată cu rata de creștere a numărului de cazuri, arată că actualul profil de evoluție a epidemiei este determinat de transmiterea variantei Delta”, potrivit sursei citate.
Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat că 70% dintre medici și un procent semnificativ mai mare dintre medicii de boli infecțioase și pneumologi sunt vaccinați anti-COVID.
„70% dintre medici și un procent semnificativ mai mare dintre medicii de boli infecțioase și pneumologi sunt vaccinați anti-COVID, adică cei care vin în contact direct cu toate tragediile care sunt cauzate de COVID-19 sunt vaccinați. Este bine să mergem pe mâna lor (…)ca și restul personalului medical să adopte această măsură”, a declarat Ioana Mihăilă.
Col. dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, a declarat marți că, în urma unor evaluări privind eficiența centrelor de vaccinare la nivel național, programul de lucru al acestora a fost redus la jumătate.
Astfel, în loc de 12 ore, cât era programul inițial, activitatea în centrele de vaccinare anti-COVID se va rezuma la șase ore.
”În ceea ce privește activitatea centrelor de vaccinare, în momentul de față aproximativ 26% dintre centrele de vaccinare care au fost active la nivel național au activitatea suspendată temporar. Aproximativ 60% din centrele de vaccinare care sunt în momentul de față active, și anume 603 centre, au programul de lucru redus la 6 ore și am transmis în urma unor evaluări pe care le facem periodic în ceea ce privește eficiența centrelor de vaccinare ca programul de lucru al tuturor centrelor de vaccinare să fie redus la 6 ore în loc de 12 ore în perioada următoarelor două sau trei săptămâni, în funcție de adresabilitatea pe care o vom înregistra. Sigur că programul poate să revină la forma inițială sau putem reactiva anumite centre care au fost suspendate temporar”, a declarat Valeriu Gheorghiță.
Gheorghiță a mai precizat că se așteaptă ca în perioada următoare, din cauza creșterii numărului de cazuri, la nivel național ”să avem și o adresabilitate în creștere la vaccinare”.
Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că la nivelul municipiului Bucureşti aproape 49% dintre persoane sunt vaccinate, din populaţia eligibilă de peste 12 ani.
„În ceea ce priveşte acoperirea vaccinală, avem în municipiul Bucureşti aproape 49% acoperire vaccinală, deci uşor-uşor ajungem la 50% acoperire vaccinală din populaţia eligibilă de peste 12 ani, urmat de judeţul Cluj cu 45,2% acoperire vaccinală din populaţia eligibilă rezidentă”, a spus Gheorghiţă.
El a precizat că sunt 12 judeţe care au o rată de acoperire vaccinală peste media naţională – 30%, sunt alte 27 de judeţe care au acoperire vaccinală între 20% şi 29,9% şi sunt doar trei judeţe care mai au acoperire vaccinală sub 20%.
„De asemenea, la nivelul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie până la acest moment au fost vaccinate aproape 5,19 milioane de persoane cu cel puţin o doză, majoritatea fiind persoane vaccinate cu schemă completă, peste 5 milioane de persoane”, a afirmat preşedintele CNCAV.
El a arătat că grupa de vârstă 12-15 ani are un procent de acoperire vaccinală de circa 4%.
„Sunt aproape 33 de mii de copii cu vârsta cuprinsă între 12-15 ani care au primit cel puţin o doză de vaccin şi peste 150 de mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 19 ani care au primit cel puţin o doză de vaccin, practic vorbim de un procent de acoperire vaccinală de circa 20%”.
Grupa de vârstă 60-69 de ani are cea mai mare acoperire vaccinală, de aproape 39%, urmată de 50-59 de ani, aproape 37,5% şi grupa de vârstă 70-79 de ani – 36%.
„Aş atrage atenţia asupra faptului că la grupa de vârstă de peste 80 de ani avem circa 19,5% rata de acoperire vaccinală şi evaluarea Institutului Naţional de Sănătate Publică pentru săptămânile 2 – 15 august ne arată o tendinţă de creştere mai accentuată a cazurilor de îmbolnăvire la grupa de vârstă de peste 80 de ani, unde riscul de evoluţie către formă severă este mai mare. Practic, s-a înregistrat o creştere cu 130% a cazurilor de COVID-19 în ultimele două săptămâni la persoanele cu vârsta de peste 80 de ani”, a mai declarat Gheorghiţă.
El a atras atenţia şi asupra faptului că există o tendinţă de a înregistra cazuri noi la persoane tinere.
„În momentul de faţă mediana vârstei este de circa 43 de ani, faţă de 48 de ani cât era anterior, la cazurile din ultimele săptămâni. De asemenea, media de vârstă a deceselor este în scădere, fiind în momentul de faţă de 67 de ani, faţă de 71 de ani cât era cunoscută anterior şi un lucru foarte important: la decesele înregistrate, dacă 94,5% aveau comorbidităţi, în momentul de faţă la decesele înregistrate în săptămânile 2 -15 august doar 88,3% dintre persoanele decedate aveau comorbidităţi”, a precizat preşedintele CNCAV.
Gheorghiţă a spus că acest lucru întăreşte semnalul legat de o probabilitate mai mare de a dezvolta forme severe, inclusiv în rândul persoanelor mai tinere şi care nu au boli cronice asociate, aspect care este îngrijorător.
„Aşa cum am mai transmis, în momentul de faţă, prin vaccinarea împotriva COVID-19 putem să prevenim pierderile de vieţi omeneşti şi decesele. Indiferent de cât de mult ne uităm la datele de eficienţă şi de eficacitate, vaccinurile, dacă rămân în frigider, nu vor produce niciun efect benefic şi anume trebuie să ne vaccinăm. Deci, practic, vaccinarea aduce beneficii şi nu vaccinul în sine”, a mai afirmat Gheorghiţă.
În ceea ce priveşte reacţiile adverse la nivel naţional, el a arătat că până la data de 23 august au fost raportate 16.976 de cazuri de reacţii adverse postvaccinare, cu o rată de raportare de 1,75 la 1.000 de doze administrate, majoritatea fiind reacţii generale, comune, anticipate, cu febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie şi reacţii alergice uşoare de tip urticariană.
Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, col. dr. Valeriu Gheorghiță, a declarat marți că acțiunile de vaccinare s-au finalizat în 67% dintre comune, în mediul rural fiind administrate în total peste 2,56 de milioane de doze de vaccin.
De asemenea, 1,13 milioane de persoane au fost vaccinate cu ambele doze de vaccin anti-COVID.
”În momentul de față, 97% dintre comune au loc și au avut loc activități de vaccinare. Au fost organizate acțiuni de vaccinare. Cu siguranță ele vor fi reluate în perioada următoare. Este un efort extraordinar de mare care a fost susținut pe perioada acestor luni tocmai pentru a ajunge cu vaccinul cât mai aproape de oameni. În felul acesta s-au finalizat acțiunile de vaccinare în 67% dintre comune, au fost administrate în total în mediul rural, prin toate mijloacele de vaccinare, peste 2,56 de milioane de doze și au fost vaccinate 1,13 milioane de persoane cu schemă completă”, a declarat Valeriu Gheorghiță în cadrul unei conferințe de presă de la Palatul Victoria.
Înalta Autoritate Sanitară franceză (HAS) a recomandat marţi cea de-a treia doză de rapel a vaccinurilor împotriva COVID-19 pentru toate persoanele de peste 65 de ani precum şi pentru persoanele aflate în categoria de risc de a suferi forme grave ale bolii, precum şi vaccinarea concomitentă cu un ser anti-COVID de tip mARN şi cu vaccinul antigripal, transmite AFP.
„După analiza datelor disponibile, HAS a propus o doză de rapel cu un vaccin mARN (Pfizer sau Moderna) pentru persoanele în vârstă de cel puţin 65 de ani, precum şi pentru persoanele care prezintă comorbidităţi care cresc riscul unor forme grave de COVID-19”, a anunţat HAS într-un comunicat.
Ministrul Sănătăţii, Olivier Véran, a anunţat luni seară următoarea campanie de vaccinare cu rapel pentru această categorie de persoane, precizând că aşteaptă însă confirmarea din partea HAS.
Pentru HAS, „prioritatea pentru săptămânile ce urmează este creşterea acoperirii vaccinale, în special la categoria de vârstă de peste 80 de ani” pentru care acoperirea vaccinală ce a fost deja atinsă, de 79,9%, este considerată insuficientă.
HAS a propus „simplificarea parcursului vaccinal” al persoanelor din categoriile vizate prin „administrarea concomitentă a vaccinului antigripal şi a celui împotriva COVID-19” începând de la sfârşitul lunii octombrie.
De asemenea, HAS a recomandat o doză de rapel cu un vaccin mARN şi pentru persoanele inoculate cu vaccinul monodoză Janssen, precizând că acest rapel ar trebui administrat după patru săptămâni de la prima inoculare.
Persoanele infectate cu varianta Delta mai contagioasă a coronavirusului SARS-CoV-2 au o încărcătură virală de 300 de ori mai mare decât cele infectate cu varianta originală atunci când sunt observate primele simptome, potrivit unui studiu sud-coreean, relatează marţi Reuters.
Dar încărcătura virală scade apoi treptat, ajungând să fie până la 30 de ori mai mare după patru zile şi de peste 10 ori mai mare după nouă zile, pentru ca după 10 zile nivelul ei să fie comparabil cu cel al altor variante ale coronavirusului, relevă studiul realizat de Agenţia Coreeană pentru Controlul şi prevenirea Bolilor (Korea Disease Control and Prevention Agency – KDCA).
O încărcătură virală mai mare înseamnă că virusul se transmite mult mai uşor de la o persoană la alta, crescând astfel numărul îmbolnăvirilor şi al spitalizărilor, explică un responsabil sanitar sud-coreean, Lee Sang-won. ”Dar aceasta nu înseamnă că varianta Delta este de 300 de ori mai contagioasă. Credem că rata ei de transmitere este de 1,6 ori faţă de varianta Alpha şi aproximativ dublă faţă de varianta originală”, remarcă acesta.
În cadrul studiului a fost comparată încărcătura virală a 1.848 de pacienţi infectaţi cu varianta Delta cu cea a altor 22.106 de persoane infectate cu alte variante ale coronavirusului SARS-CoV-2.
România se află în valul patru al pandemiei, iar varianta Delta a virusului este pe cale să devină dominantă, a declarat, marţi, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.
„Este clar că suntem în momentul de faţă pe un trend ascendent din punct de vedere epidemiologic, suntem în valul patru, înregistrăm un număr din ce în ce mai mare de cazuri noi şi ca urmare a faptului că varianta Delta este pe cale să devină dominantă în România”, a spus Gheorghiţă, în cadrul unei conferinţe.
Președintele CNCAV a precizat că un motiv important pentru creşterea numărului de cazuri în această perioadă este mobilitatea crescută, interacţiunea crescută între persoane, coroborat cu nerespectarea măsurilor de prevenţie şi din acest motiv nu se aşteaptă ca în perioada următoare situaţia să se stabilizeze.
„La nivelul medicilor de familie, în momentul de faţă sunt 2.730 de cabinete care înregistrează activităţi de vaccinare şi au fost vaccinate până pe data de 22 august peste 346.000 de persoane, majoritatea – 55%, fiind în mediul rural. La nivelul unităţilor sanitare sunt 149 de spitale publice care au activităţi de vaccinare pentru pacienţii cronici, pentru pacienţii internaţi şi au fost vaccinaţi, începând cu a doua jumătate a lunii mai, peste 7.177 de pacienţi cronici. Cred că este o oportunitate când ajungem la spital să solicităm, în cazul în care nu am fost vaccinaţi, să beneficiem de vaccinare”, a afirmat președintele CNCAV.
Gheorghiță a adăugat că sunt 26 de unităţi sanitare private care înregistrează şi care au activităţi de vaccinare pentru pacienţii internaţi, fiind imunizate 1.521 de persoane până la acest moment.
