20 C
București
joi, septembrie 17, 2026
More

    GCS a anunțat 181 de cazuri zilnice de persoane infectate cu SARS – CoV – 2

    Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 181 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Astfel, până pe 9 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.085.100 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar  1.048.620 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 22 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 34.319 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 08.08.2021 (10:00) – 09.08.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 3 decese (bărbați), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitale din Mehedinți, Olt și Municipiul București.

    Dintre acestea, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani și 2 la categoria de vârstă peste 80 ani.
    Din cele 3 decese înregistrate, 2 sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 al unui pacient care nu a prezentat comorbidități.

    Nu sunt raportate decese anterioare intervalului de referință.

    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 623. Dintre acestea, 80 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.802.928 de teste RT-PCR și 1.966.930 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.451 de teste RT-PCR (1.880 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.571 la cerere) și 8.889 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 1.641 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 736 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 57.575 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 77 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 323 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 8 august, 532 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 179.600 de lei.

    Vaccinare anti-COVID-19 și tratamentul cu anticoagulante

    Chiar dacă urmați tratament cu anticoagulante/aveți trombocitopenie/orice tulburare de coagulare, vă puteți vaccina, dar în mod similar oricărui vaccin, acesta va fi administrat cu prudență pentru a evita apariția sângerărilor/echimozelor, potrivit Ro Vaccinare.

    De asemenea, hipersensibilitate la substanța activă sau la oricare dintre excipienții produsului este contraindicația valabilă pentru toate cele patru vaccinuri anti-COVID-19, autorizate în Uniunea Europeană, potrivit Ro Vaccinare.

    Pe de altă parte, specialiștii atenționează că vaccinarea trebuie amânată în cazul persoanelor care prezintă o afecțiune febrilă severă acută sau infecție acută.

    Totuși, prezența unei infecții minore și/sau creșterea ușoară a temperaturii, nu constituie un motiv de amânare a vaccinării, se arată pe pagina Ro Vaccinare.

    ONU atrage atenția asupra efectelor dezastruoase asupra omenirii pe care le are încălzirea globală

    Comitetul ONU pentru Schimbări Climatice, IPCC, a publicat luni un extras din amplul său raport cu privire la încălzirea globală și efectele acestui fenomen asupra omenirii.

    Potrivit documentului publicat:

    • Temperaturile globale vor atinge creșterea critică de 1,5 grade Celsius deasupra nivelurilor pre-industriale (anii 1850 – 1900) până în 2040 în toate scenariile de reducere a emisiilor. Astfel, pragul critic de la care impactul schimbărilor climatice se va resimți mult mai sever va fi atins în mai puțin de două decade;
    • Influența umană este „foarte probabil”, în proporție de 90%, principalul motor al retragerii globale a ghețarilor din anii 1990 și a scăderii gheții marine arctice
    • Arctica va rămâne, practic, fără gheață în luna septembrie cel puțin o dată înainte de anul 2050 în toate scenariile evaluate;
    • La o creștere a temperaturilor globale de 1,5 grade, fenomenele extreme se vor produce cu o frecvență „fără precedent” în evidențele istorice;
    • Rata recentă de creștere a nivelului mării aproape s-a triplat comparativ cu 1901-1971
    • Evenimentele care implică o creștere extremă a nivelului mărilor și care s-au produs o dată la un secol în istoria recentă vor avea loc cel puțin anual în zonele costiere de referință până în anul 2100.
    • Sezoanele cu incendii de vegetație se vor extinde în multe regiuni.

    Temperatura globală a suprafeței planetei a crescut în perioada 2011 – 2020 cu 1,09 grade Celsius, comparativ cu temperatura din intervalul 1850 -1900.

    Rata recentă a creșterii nivelului mărilor aproape s-a triplat față de perioada 1901 – 1971;

    Ultimii patru ani au fost cei mai fierbinți înregistrați vreodată, din 1850.

    Raportul mai arată că extremele termice, inclusiv valurile de căldură, au devenit mai frecvente și mai intense din anii ’50, în timp ce evenimentele „reci” s-au rărit și au devenit mai puțin severe.

    Efectul dăunător al activității umane asupra climei este „o stare de fapt”, spun autorii raportului.

    În acest context, experții nu pot exclude efectele devastatoare, precum creșterea cu 2 metri a nivelului apelor până la finele secolului.

    Cu toate acestea, există speranțe că o reducere accentuată a emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea stabiliza temperaturile în creștere.

    ”2020 a fost un an fără precedent pentru oameni și planetă: o pandemie globală la scară nemaivăzut de mai bine de un secol, cele mai ridicate temperaturi la nivel global global și cea mai mare concentrație de dioxid de carbon în atmosfera noastră. În timp ce mulți își vor aminti cel mai puternic 2020 pentru modul în care a afectat pandemia COVID-19 în lume (…), 2020 a fost, de asemenea, un an extrem din punct de vedere al climei, cu multe schimbări climatice, alimentate de schimbările climatice antropice, care afectează viețile, distrugând mijloacele de trai. (…) Acest raport demonstrează impactul încălzirii globale atât asupra ecosistemelor planetei, cât și asupra și indivizilor și a comunităților, prin furtuni, inundații, valuri de căldură, secete și incendii de mari proporții. Știm ce trebuie să fie făcut pentru a reduce emisiile”, a declarat Antonio Guterres, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite.

    Raportul mai arată că riscul generat de schimbările climatice este în strânsă legătură cu interacțiunile complexe dintre riscurile și vulnerabilitățile mediului, risucrile și vulnerabilitatea, expunerea și capacitatea de adaptare a sistemelor umane și naturale. La nivelurile actuale ale emisiilor globale cu efect de seră la nivel mondial, se așteaptă o depășire a pragurilor de temperatură convenite de 1,5 -2 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale, aspect care va crește riscurile în cee ace privește impactul generalizat al schimbărilor climatice care pot fi observate deja.

    De asemenea, documentul subliniază și faptul că Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă oferă un plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planeta, acum și în viitor. Obiectivul său prevede un set de obiective de dezvoltare durabilă (ODD), care recunoaște că sfârșitul sărăciei și a altor lipsuri trebuie fie în strânsă legătură cu strategii care se îmbunătățesc starea de sănătate și educația, reduc inegalitățile și stimulează creșterea economică, abordând în același timp schimbările climatice și conservarea oceanelor și pădurilor. Realizarea multora dintre aceste obiective este pusă în pericol de schimbările climatice, potrivit raportului. De exemplu, temperaturile în creștere sunt pe primul loc în ceea ce privește pierderea speciilor și ecosistemelor, reducerea randamentelor agricole și piscicole, contribuind la insecuritate alimentară și care afectează mijloacele de trai.

    Evenimentele climatice și meteorologice extreme pot crește riscurile pentru sănătate, deteriorează infrastructura, duc la un deficit de apă, mai atrag atenția specialiștii.

    O aeronavă militară românească, cu 180.000 de doze de vaccin anti-COVID-19, se îndreaptă spre Tunisia

    România sprijină Tunisia în combaterea pandemiei de COVID-19. Prin urmare, o aeronavă C 130 Hercules a Forțelor Aeriene Române asigură transportul în Tunisia a aproximativ 180.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 produs de compania AstraZeneca, teste antigen, precum și materiale sanitare, pentru gestionarea pandemiei în această țară, informează Ministerul Apărării Naționale (MApN) într-un comunicat de presă.

    România s-a numărat printre statele care au primit cerere de acordare a asistenței internaționale din partea guvernului tunisian, prin activarea Mecanismului European de Protecție Civilă. Țara noastră se alătură, astfel, eforturilor europene și internaționale de a sprijini Tunisia în lupta cu virusul SARS-CoV2.

    Dozele de vaccin vor fi transportate în cutii frigorifice, împreună cu elementele de răcire și dispozitive de monitorizare a temperaturii, puse la dispoziție de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“ din București, care asigură respectarea lanțului frigorific până la destinație, la temperaturi de 2-8ºC.

    Materialele sanitare donate constau în: măști FFP2 și FFP3, măști chirurgicale și teste antigen.

    De asemenea, o echipă medicală formată din 13 cadre medicale (cinci medici și opt asistenți medicali) se va deplasa în această țară pentru a oferi sprijin personalului sanitar tunisian în lupta cu virsusul SARS-CoV-2, potrivit sursei citate.

    Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene coordonează răspunsul la dezastrele naturale și provocate de om la nivelul UE, permițând acordarea asistenței coordonate, eficace și rapide în sprijinul populațiilor afectate.

    Capacitatea europeană de răspuns în situații de urgență este realizată prin punerea în comun, în mod voluntar, a resurselor alocate în prealabil de statele membre, în vederea desfășurării imediate în interiorul sau în afara UE.

    Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență este nucleul operațional al mecanismului de protecție civilă: este activ non-stop și coordonează eforturile UE de răspuns în caz de dezastre.

     

    Proiect de modificare a Legii nr. 95/2006: Spitalele publice se pot asocia în consorții medicale

    Spitalele publice se pot asocia în consorții medicale, cu personalitate juridică, în scopul derulării în comun de activități medicale, cercetare științifică, investiții în infrastructură, achiziții de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi altele asemenea, precum și alte activități specifice unităților sanitare respective. Prevederea este cuprinsă în Proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, postat de Ministerul Sănătății în transparență decizională.

    Astfel, consorțiile medicale ar urma să se înființează în baza unui contract de parteneriat încheiat între părți.

    Totodată, proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății arată că din punct de vedere al învăţământului şi al cercetării ştiinţifice medicale, spitalele pot fi:
    a)spitale clinice publice cu secţii/compartimente clinice;
    b)institute;
    c)spitale private cu secţii/compartimente clinice.”

    De asemenea, Proiectul introduce noi prevederi privind secțiile/compartimentele clinice: „Secțiile/compartimentele clinice se înfiinţează prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea instituţiei de învăţământ superior cu profil medical și cu avizul ministrului educaţiei.Condițiile și metodologia privind înființarea/desființarea și reorganizarea sectiilor/compartimentelor clinice se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății și al ministrului educaţiei, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.”

    Totodată, proiectul precizează că spitalul clinic  este spitalul care are în componenţă secţii/compartimente clinice care asigură asistenţă medicală, desfăşoară activitate de învăţământ, cercetare ştiinţifică-medicală şi de educaţie medicală continuă (EMC), având relaţii contractuale cu o instituţie de învăţământ medical superior acreditată. Institutele, centrele medicale şi spitalele de specialitate care au în componenţă o secţie/compartiment clinic sunt spitale clinice. Pentru activitatea medicală, diagnostică şi terapeutică, personalul didactic este în subordinea administraţiei spitalului, în conformitate cu prevederile contractului de muncă.”

    Printre modificările propuse în proiectul legislativ se numără și aceea că secţiile/compartimentele clinice – secţiile/compartimentele de spital în care se desfăşoară activităţi de asistenţă medicală, învăţământ medical, cercetare ştiinţifică-medicală şi de educaţie medicală continuă (EMC). În aceste secţii/compartimente este încadrat cel puţin un cadru didactic universitar, prin integrare clinică. Pentru activitatea medicală, diagnostică şi terapeutică, personalul didactic este în subordinea administraţiei spitalului, în conformitate cu prevederile contractului de muncă.

    Totodată, în același proiect introduce o nouă reglementare, respectiv „condiţiile și metodologia privind avizarea înființării spitalelor private, avizarea structurii organizatorice, precum și avizarea modificării acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe”.

    Oamenii de știință urmăresc noi variante de coronavirus

    Răspândirea continuă a virusului SARS-CoV-2 a dat naștere unui alfabet grecesc de variante, un sistem de denumire utilizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru a urmări noile mutații ale virusului care cauzează COVID-19.

    Varianta Delta, ”variantă îngrijorătoare”

    În acest moment, cercetătorii rămân concentrați asupra variantei Delta, de altfel varianta dominantă care se răspândește rapid rapid în întreaga lume. Cu toate acestea, oamenii de știință au în vedere și alte potențiale variante, care ar putea să ia locul variantei Delta.

    Până la descoperirea unei alte noi variante, Delta, detectată pentru prima dată în India, rămâne cea mai îngrijorătoare având în vedere rapiditatea cu care se răspândește, dar și numărul mare de persoane infectate inclusiv în rândul celor vaccinate, potrivit Reuters.

    Potrivit OMS, Delta este capabilă să crească transmisibilitatea, să provoace boli mai severe sau să reducă beneficiile vaccinurilor și tratamentelor.

    Potrivit lui Shane Crotty, virolog la Institutul de Imunologie La Jolla din San Diego, „superputerea” Deltei este transmisibilitatea sa. Cercetătorii chinezi au descoperit că persoanele infectate cu Delta poartă de 1.260 de ori mai mult virus în nas, comparativ cu versiunea originală a coronavirusului. Unele cercetări din SUA sugerează că „încărcătura virală” la persoanele vaccinate anti-COVID-19 care se infectează cu Delta este la egalitate cu cele care nu sunt vaccinate, dar sunt necesare mai multe cercetări.

    Dacă pentru coronavirusul inițial puteau să treacă până la șapte zile până la apariția simptomelor, în cazul Delta simptomele pot apărea cu două până la trei zile mai repede, oferind sistemului imunitar mai puțin timp pentru a răspunde și a-și crea o apărare.

    Delta pare, de asemenea, să cunoască mutații, existând rapoarte care arată o variantă ”Delta Plus”, o sub-linie care poartă o mutație suplimentară care s-a dovedit că evită protecția imunitară.

    Potrivit sursei citate, India a listat ”Delta Plus” ca o variantă îngrijorătoare în iunie, dar nici Centrele SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și nici OMS nu au făcut-o încă. Potrivit Outbreak.info, o bază de date open source COVID-19, ”Delta Plus” a fost detectată în cel puțin 32 de țări. Experții spun că nu este încă clar dacă este mai periculoasă această mutație.

    Experți internaționali  în boli infecțioase: Varianta Lambda ar putea să nu mai reprezinte un pericol

    Varianta Lambda a noului coronavirus a atras atenția ca potențială nouă amenințare. Dar această versiune a coronavirusului, identificată pentru prima dată în Peru în decembrie, ar putea să se retragă, după cum au declarat pentru Reuters mai mulți experți în boli infecțioase.

    OMS clasifică Lambda drept o ”variantă de interes”, ceea ce înseamnă că poartă mutații suspectate de a provoca o schimbare a transmisibilității sau de a provoca boli mai severe, dar este încă în curs de investigare. Studiile de laborator arată că are mutații care rezistă anticorpilor induși de vaccin.

    Dr. Eric Topol, profesor de medicină moleculară și director al Scripps Research Translational Institute din La Jolla, California, a declarat că procentul de noi cazuri Lambda raportate la GISAID, o bază de date care urmărește variantele SARS-CoV-2, a scăzut, un semn că varianta este în declin.

    De asemenea, recent, experții în boli infecțioase au spus că Lambda nu pare să provoace o transmisibilitate crescută și vaccinurile par să reziste bine împotriva acestuia.

    Varianta B.1.621, de luat în calcul

    Varianta B.1.621, care a apărut pentru prima dată în Columbia în luna ianuarie, unde a provocat un focar major, nu are încă un nume de literă greacă, dar Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor o consideră ”variantă de interes”. Pe de altă parte, Public Health England descrie B.1.621 ca o variantă în curs de investigare.

    Varianta B.1.621 poartă mai multe mutații cheie, inclusiv E484K, N501Y și D614G, care au fost legate de transmisibilitate crescută și protecție imunitară redusă.

    Până în prezent, au existat 37 de cazuri probabile și confirmate în Marea Britanie, potrivit unui raport recent al guvernului, iar varianta a fost identificată la un număr de pacienți din Florida.

    Există risc de noi variante de SARS-CoV-2?

    Dr. Anthony Fauci, consilierul medical principal al Casei Albe, a avertizat recent că Statele Unite ar putea avea probleme dacă nu vor fi vaccinați mai mulți americani, întrucât un grup mare de persoane nevaccinate oferă virusului mai multe oportunități de răspândire și posibilitatea de apariție a noi variante.

    Pe de altă parte, dr. Gregory Poland, un om de știință în vaccinuri la Mayo Clinic, este de părere că vaccinurile actuale nu previn infecția, ci doar previn formele severe ale bolii. Acest lucru se datorează faptului că virusul este încă capabil să se replice în nas, chiar și în rândul persoanelor vaccinate, care pot transmite apoi boala prin picături mici, pe cale aeriană, potrivit sursei citate.

    Dr. Gregory Poland spune că, pentru a învinge virusul SARS-CoV-2, va necesita probabil o nouă generație de vaccinuri care să blocheze și transmiterea. Până atunci, lumea va rămâne vulnerabilă la apariția noilor variante de coronavirus.

    Proiect: Schimbări în funcționarea serviciilor medicale de urgență

    Ministerul Sănătății a lansat în transparență decizională Proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care aduce mai multe schimbări în funcționarea serviciilor medicale de urgență, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile legate de acestea.

    Vă prezentăm în continuare modificările propuse pentru a fi aduse serviciilor de asistenţă publică integrată de urgenţă, de ambulanţă judeţean şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov sau în unitățile de primiri urgențe, cuprinse Proiectul de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății:

    „La articolul 92 alineatul (1), literele b), m), u) și v) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    „b) asistenţă publică integrată de urgenţă – asistenţa asigurată de instituţiile publice de stat aflate în structurile Ministerului Sănătăţii, Ministerului Afacerilor Interne şi/sau în structura autorităţilor publice locale, precum şi de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale prin Direcţia pentru apel unic de urgenţă 112 și în coordonarea operațională a Departametului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

    m) serviciul de ambulanţă judeţean şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov – unităţile sanitare publice de importanţă strategică, cu personalitate juridică, aflate în coordonarea departamentului de specialitate din Ministerul Sănătăţii și în coordonarea operațională a Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, având în structura lor un compartiment pentru asistenţă medicală de urgenţă şi transport medical asistat, cu echipaje medicale de urgenţă, cu sau fără medic, şi un compartiment pentru consultaţii medicale de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat. Compartimentul pentru asistenţă medicală de urgenţă funcţionează în regim de lucru continuu, în aşteptarea solicitărilor de asistenţă medicală de urgenţă;

    u) unitate de primire a urgenţelor, denumită în continuare UPU – secţia sau secţia clinică aflată în structura unui spital judeţean, regional sau în structura spitalelor aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii și în coordonarea operațională a Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării şi tratamentului de urgenţă al pacienţilor cu afecţiuni acute care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaţi de ambulanţe;
    v) compartiment de primire a urgenţelor, denumit în continuare CPU – secţia aflată în structura unui spital orăşenesc, municipal sau în structura spitalelor aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii și în coordonarea operațională a Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării şi tratamentului de urgenţă al pacienţilor cu afecţiuni acute care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaţi de ambulanţe;”

    11.La articolul 92 alineatul (1), după litera z) se introduc două noi litere, literele aa) și ab), cu următorul cuprins:
    „aa) compartiment de primire urgenţe de specialitate, denumit în continuare CPU – S, structura aflată în cadrul unui spital de specialitate, cu personal din specialitatea secţiei sau secţiilor de specialitate, destinată triajului, evaluării şi tratamentului de urgenţă al pacienţilor cu afecţiuni acute specifice profilului spitalului respectiv.
    ab) modul medical pentru autospecialele de intervenție, unități mobile, rapid deplasabile, utilizate în răspunsul medical de urgență la un eveniment generator sau potențial generator de victime multiple, ce au componentă logistică și medicală și sunt deservite de personal din cadrul UPU-SMURD și al inspectoratelor pentru situații de urgență, dar și din alte structuri, în funcție de necesitățile operative.”

    12.Alineatul (7) al articolului 100 se modifică și va avea următorul cuprins:
    „(7) UPU şi CPU din cadrul spitalelor de urgență sunt finanţate din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii sau prin bugetele ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, după caz, cu sumele aferente următoarelor cheltuieli:
    a)cheltuielile cu personalul încadrat și/sau cu contract de muncă cu timp parțial pentru asigurarea continuității activității medicale la nivelul unității sanitare care desfășoară activitatea în UPU/CPU în mod nemijlocit;
    b)cheltuielile cu medicamente, reactivi şi materiale sanitare:
    i.cheltuielile ocazionate de investigaţiile paraclinice pentru cazurile rezolvate în aceste structuri, fără a fi necesară internarea lor în unitatea sanitară din care face parte respectiva UPU sau respectivul CPU;
    ii.cheltuielile cu filmele de radiologie, materiale de curățenie şi dezinfectanţi;”
    c)cheltuielile necesare pentru repararea, întreţinerea, asigurarea şi verificarea echipamentelor medicale din dotarea UPU/CPU, inclusiv pentru piesele de schimb;
    d)cheltuielile cu consumabilele de birotică şi papetărie.

    13.După alineatul (7) al articolului 100, se introduce un nou alineat, alineatul (71), cu următorul cuprins:
    „(71) Următoarele tipuri de cheltuieli nu sunt finanţate de la bugetul de stat şi sunt suportate din fondurile unităţilor sanitare în care funcţionează UPU/CPU:
    a) cheltuieli de întreținere și funcționare, cum sunt cele cu alimentarea cu apă, energie electrică, energie termică, servicii de telefonie, poștă, abonamente de televiziune, servicii internet;
    b) cheltuielile cu prestări servicii de spălătorie și curățătorie;
    c) cheltuielile cu prestări servicii de pază.”

    14.La articolul 100 la alineatul (8), literele g) și h) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    ,,g) cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare, precum și cheltuieli de întreținere și verificare a echipamentelor și modulelor medicale pentru autospecialele de intervenție la accidente colective, calamități și dezastre aflate în dotarea structurilor din cadrul sistemului SMURD;
    h) cheltuieli cu asigurări, piese de schimb, carburanţi și servicii de întreţinere pentru autospecialele din dotarea UPU care au în structură şi SMURD.’’
    15.La articolul 100 alineatul (8), după litera h) se introduce o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins:
    ,,i) cheltuielile pentru echipamentele de protecție specifice activității prespitalicești atât pentru sezonul de vară cât și pentru sezonul de iarnă;”

    16.Alineatul (13) al articolului 108 se modifică și va avea următorul cuprins:
    „(13) Modalităţile de monitorizare şi îndrumare, precum şi modalităţile de colectare a datelor se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii și ministrului afacerilor interne.”

    17.Alineatul (3) al articolului 109 se modifică și va avea următorul cuprins:
    „(3) Protocoalele de transfer interclinic al pacientului critic se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii și ministrului afacerilor interne. Spitalele regionale şi cele judeţene de urgenţă, precum şi spitalele de urgenţă din municipiul Bucureşti furnizează centrelor operative pentru situații de urgență ale Ministerului Sănătății și Departamentului pentru Situații de Urgență, periodic sau la solicitare, datele necesare privind locurile şi resursele medicale disponibile pentru rezolvarea cazurilor de urgenţă.”

    Proiect: Concurs anual pentru ocuparea posturilor vacante de medici, organizat de Ministerul Sănătății

    Ministerul Sănătăţii poate organiza anual, prin excepție de la Codul muncii, concurs național pentru ocuparea posturilor vacante de medici aparținând unităților sanitare publice din rețeaua Ministerului Sănătății, precum și aparținând ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, se arată într-un articol al Proiectului de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, lansat în transparență decizională.

    Potrivit Proiectului, condițiile și modul de organizare al concursului național se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

    De asemenea, proiectul de lege aduce modificări și în ceea ce privește conducerea direcţiile de sănătate publică judeţene
    şi a municipiului Bucureşti.

    Proiectul arată că funcţiile de director executiv se exercită în baza unui contract de management încheiat cu ministrul sănătăţii, pe o perioadă de maximum patru ani, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului sănătății.

    Totodată, persoanele care ocupă funcţii de director executiv ca urmare a promovării unui concurs sunt numite prin act administrativ al ministrului sănătăţii și încheie contract de management cu ministrul sănătății în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe. Până la ocuparea prin concurs a funcțiilor vacante de director executiv din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, directorii executivi sunt numiți interimar, prin ordin al ministrului sănătății.

    În proiectul legislativ se arată că funcţiile de director executiv sunt incompatibile cu:

    a)exercitarea oricăror altor funcţii remunerate, neremunerate sau/şi indemnizate, cu excepţia funcţiilor sau activităţilor în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice şi în domeniul medical, desfăşurate în afara programului normal de lucru şi care nu au legătură cu funcţia deţinută;
    b)exercitarea oricărei activităţi sau oricărei alte funcţii de conducere, inclusiv cele neremunerate;
    c)exercitarea oricărei funcţii în cadrul organizaţiilor sindicale sau patronale de profil.
    (5) Dacă directorul executiv se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese, acesta este obligat să înlăture motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese în termen de 30 de zile de la apariţia acestora.
    (6) Contractul de management încetează de plin drept la data rămânerii definitive a hotărârii prin care a fost declarat incompatibil sau în conflict de interese, după caz.”

    În nota de fundamentare a proiectului legislativ se arată că în contextul epidemiologic actual, atât pe perioada stării de urgență, cât și pe perioada stării de alertă, în unitățile sanitare publice nu s-au putut organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de medici.

    Pe de altă parte, deși în perioada anterioară declarării pandemiei de către Organizația Mondială a Sănătății, precum și începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 33/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 183/2020 privind desfăşurarea pe perioada stării de alertă a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul unor instituţii din sistemul justiţiei, precum şi din cadrul Curţii de Conturi, deși foarte multe unități sanitare au scos posturile vacante la concurs, la acestea nu s-au înscris medici pentru ocuparea lor. Din acest motiv este necesară publicarea posturilor vacante la nivel național și organizarea unui concurs la nivel național, astfel încât să se asigure accesul medicilor din alte județe care ar putea fi interesați de posturi aflate în structura spitalelor din alte zone / județe ale țării, se arată în nota de fundamentare.

    Potrivit aceleiași surse, totodată, ținând cont de faptul că la data de 15 septembrie 2021 încetează aplicabilitatea prevederilor Legii nr.33/2021 și având în vedere faptul că la data de 1 ianuarie 2022 medicii care susțin examenul de specialitate în sesiunea octombrie 2021 trebuie reîncadrați / angajați ca medici specialiști, după caz, se impune crearea instrumentului legal care să permită Ministerului Sănătății să își poată exercita rolul de autoritate centrală în domeniul asistenței de sănătate publică, inclusiv în ceea ce privește politica resurselor umane în sistemul sanitar.

     

    Coronavirus Franța: Certificatul COVID, necesar de luni pentru unele activități zilnice

    Începând de luni, în toată Franţa, activităţi zilnice, cum ar fi mersul la o cafenea sau o călătorie cu trenul, vor fi permise doar celor care pot dovedi prin certificatul COVID-19 că sunt vaccinaţi, că s-au vindecat sau că au fost testaţi negativ pentru noul coronavirus, ca urmare a unor măsuri controversate care au intrat în vigoare.

    Normele mai stricte, care prevăd, de asemenea, obligativitatea vaccinării tuturor lucrătorilor din domeniul sănătăţii până la 15 septembrie, vor fi în vigoare până la jumătatea lunii noiembrie şi se vor aplica tuturor celor care au peste 18 ani, potrivit DPA.

    Chiar și adolescenţii cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani vor trebui să prezinte o astfel de dovadă începând cu data de 30 septembrie.

    Restaurantele, autobuzele care circulă pe distanţe lungi, avioanele, târgurile comerciale şi unităţile de sănătate se numără printre locurile în care trebuie să se prezinte de acum înainte o astfel de dovadă. De la jumătatea lunii iulie un paşaport digital de sănătate este deja necesar pentru a merge la cinema, la  muzee sau pentru a participa la un eveniment major.

    Cu toate acestea, unele dintre reguli nu vor fi atât de dure cum au fost planificate iniţial, cum ar fi posibilitatea ca un test negativ să rămână valabil până la 72 de ore, în loc de 48, a precizat duminică ministrul Sănătăţii din Franța, Olivier Veran pentru cotidianul Le Parisien.

    Autotestele sunt, de asemenea, acceptate, cu condiţia ca să fie efectuate sub supravegherea unui profesionist din domeniul medical.

    Dintre cei 67 de milioane de locuitori ai Franţei, aproximativ 63% au primit cel puţin o doză de vaccin anti-COVID-19. Mai mult de jumătate sunt complet vaccinaţi, potrivit sursei citate.

    Sondaj Sanitas: Care este procentul medicilor și al asistenților care s-au vaccinat anti-COVID

    Un procent de 68,52% dintre medicii din sistemul de sănătate sunt vaccinați, fie cu schemă completă de vaccinare, fie doar cu prima doză, acestora adăugându-se aproape 3 procente de medici care au trecut prin boală în ultimele șase luni și au dezvoltat anticorpi, astfel că decizia privind vaccinarea mai poate fi amânată, se arată într-un sondaj realizat de Feredația Sanitas.

    Potrivit aceleiași surse, doar 0,22% dintre medici declară că au contraindicații la vaccinare.

    De asemenea, sondajul mai arată că aproape 60% dintre asistenții medicali care lucrează în spitale sunt fie vaccinați, fie au dezvoltat anticorpi în urma infectării cu SARS-CoV-2.

    Potrivit sondajului, statistic, 55,28% dintre asistenții medicali sunt vaccinați (fie cu schemă completă, fie cu prima doză).

    La acestea se adaugă peste 4 procente (4,07%) asistenți medicali care s-au infectat cu SARS-CoV-2 în ultimele șase luni și au dezvoltat anticorpi, astfel că decizia privind vaccinarea, în cazul lor, mai poate fi amânată fără a pune pe nimeni în pericol.

    Un procent de 40,36% din această categorie profesională nu s-au vaccinat, iar 0,29% declară că au contraindicații medicale la vaccinare.

    Evaluarea este realizată de Federația SANITAS pe baza datelor statistice colectate din spitalele publice din România. Eșantionul reprezentativ cuprinde atât instituțiile aflate în subordinea Ministerului Sănătății și a autorităților publice locale, cât și pe cele care funcționează în rețele de instituții publice de sănătate aflate în subordinea altor ministere și autorități publice centrale (Transporturi, Justiție, MAI, SRI, Academia Română etc.). La acestea se adaugă datele primite de la DSP-uri, Servicii Județene de Ambulanță și Centre de Transfuzie Sanguină din întreaga țară.

    Datele sunt valabile la nivelul lunii iulie 2021.

     

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.