17.9 C
București
joi, septembrie 17, 2026
More

    CNCAV: Peste cinci milioane de persoane vaccinate anti-COVID-19 cu schemă completă

    România a depășit pragul de cinci milioane de persoane vaccinate anti-COVID-19 cu schemă completă, a anunțat, luni, Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

    ”Vaccinarea rămâne cea mai la îndemână soluție de protecție împotriva COVID-19”, a transmis CNCAV, pe pagina de Facebook.

    Potrivit sursei citate, prin vaccinare împotriva COVID-19:

    • se reduce riscul de infectare;
    • se reduce riscul de transmitere a virusului;
    • se reduce considerabil riscul de spitalizare;
    • se reduce considerabil riscul de deces.

    Președintele CNCAV, dr. Valeriu Gheorghiță, a transmis că fiecare persoană vaccinată este o persoană mai bine protejată în fața maladiei COVID-19, indiferent de tipul variantei virale care a determinat îmbolnăvirea.

    ”Decizia de vaccinare împotriva COVID-19 aparține fiecăruia dintre noi și ideal ar trebui să fie bazată pe convingerea că doar așa putem să reducem riscul formelor grave de boală și să salvăm cât mai multe vieți. De decizia noastră depinde, implicit, toată comunitatea din care facem parte”, a scris președintele CNCAV, pe pagina sa de Facebook.

    Cîmpeanu:Personalul din învățământ rămâne cea mai numeroasă categorie socio-profesională vaccinată anti-COVID

    Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, luni, că decizia în acest moment este de începere a școlii din 13 septembrie cu prezența fizică a elevilor în clase și cu respectarea strictă a regulilor de protecție anti-COVID-19. Ministrul a precizat că rata mică de vaccinare în rândul adolescenților și tulpina Delta de coronavirus reprezintă motive de îngrijorare. Pe de altă parte, Cîmpeanu a precizat că personalul din învățământ rămâne în continuare cea mai numeroasă categorie socio-profesională vaccinată anti-COVID-19.

    „Îngrijorări există, nu au cum să nu existe, dar în acest moment există decizia deschiderii școlilor la 13 sepembrie, cu prezență fizică, coroborat cu prudență maximă și respectarea strictă a normelor de protecție sanitară, de la purtarea măștii, distanța adecvată, respectarea regulilor de igienă și aerisirea spațiilor. Toate acestea sunt foarte importante pentru că ne ajută să ținem sub control epidemia. Mai important: singurul act care poate pune capăt acestei perioade de criză sanitară este vaccinarea. De ce spun că sunt încrezător că putem deschide școlile cu prezență fizică din 13 septembrie, deși suntem îngrijorați de incidența noii tulpini, inclusiv asupra celor de vârstă mai mică? Pentru că personalul din învățământ rămâne în continuare cea mai numeroasă categorie socio-profesională vaccinată – 60%. În perioada 1 – 3 septembrie vom avea noi date cu privire la personalul vaccinat. Din perspectiva vaccinării elevilor, avem 30.000 de elevi cu vârsta de 12 – 15 ani vaccinați. Puțini. 4% din numărul elevilor de această vârstă. În categoria 15 – 19 ani sunt 145.000 de tineri vaccinați, adică aproape 20%. Din perspectiva angajaților, suntem mai mult decât dublu mediei naționale, din perspectiva elevilor, suntem sub media națională și asta ne crează motive de îngrijorare”, a declarat ministrul Sorin Cîmpeanu, la un post de televiziune.

     

    Prefectura Prahova, despre apa contaminată cu Clostridium perfringens, la Câmpina

    Reprezentanții Prefecturii Județului Prahova au anunțat că potrivit informațiilor primite de la Direcția de Sănătate Publică Prahova, Serviciul de Ambulanță Județean nu a primit solicitări prin sistemul unic de urgență pentru manifestari gastro-intestinale în municipiul Câmpina.

    De asemenea, nu au fost semnalate cazuri de acest fel nici în rândul pacienților internați la Spitalul de Psihiatrie Voila sau la Spitalul de Pediatrie Ploiești.

    Totodată, reprezentanții prefecturii au precizat că nu au fost înregistrați pacienți pediatrici din municipiul Câmpina cu enterocolite, iar Spitalul Municipal Câmpina a înregistrat prezentarea a trei adulți cu sindrom dispeptic, fără raport de cauzalitate cu Clostridium perfringens, se arată într-un comunicat al Prefecturii.

    Potrivit aceleiași surse, recomandările privind evitarea consumului de apă potabilă în muncipiul Câmpina, au apărut după ce analizele de laborator efectuate periodic pentru determinarea calității apei au arătat prezența Clostridium perfringens în sistemul de aprovizionare cu apă.

    Prezența Clostridium perfringens este un indicator de poluare fecală și nu trebuie confundat cu Clostridium botulinic sau Clostridium difficile, care ar putea să determine îmbolnăviri grave, se arată în comunicat.

    „Măsurile preventive dispuse de DSP Prahova și autoritățile locale, au drept scop protejarea stării de sănătate a consumatorilor din municipiul Câmpina prin evitarea consumului de apă potențial contaminată cu agenți patogeni.
    Aceste măsuri vor fi menținute până la confirmarea încadrării din punct de vedere calitativ a apei furnizate în parametrii de potabilitate”, se arată în comunicatul Prefecturii.

    Care sunt județele cu cele mai multe cazuri noi de COVID-19

    Cele mai multe cazuri noi de COVID-19 faţă de ultima raportare au fost înregistrate în Bucureşti – 36 şi în judeţele Ilfov – 19, Constanţa – 14, Suceava – 12, a informat, luni, Grupul de Comunicare Strategică.

    În şase judeţe – Alba, Brăila, Buzău, Covasna, Giurgiu, Vrancea – nu s-a înregistrat niciun caz nou de COVID-19.

    Toate judeţele şi municipiul Bucureşti rămân în scenariul verde din punct de vedere al infectărilor cu noul coronavirus, cea mai mare incidenţă la mia de locuitori fiind în judeţul Ilfov – 0,37.

    Un milion de cazuri de cancer sunt nediagnosticate în Europa, din cauza pandemiei de COVID-19

    Aproape un milion de cazuri de cancer sunt omise a fi diagnosticate, în prezent, în Europa, din cauza pandemiei de coronavirus şi a contextului sanitar generat de COVID-19, arată datele publicate, la nivel european, în aceste zile, de către Organizaţia Europeană de Combatere a Cancerului (European Cancer Organisation).

    Cifrele Organizaţiei Europene de Combatere a Cancerului (OCE) sunt constatări dure privind provocările întâmpinate de serviciile şi unităţile medicale de tratare a cancerului în Europa, pe durata pandemiei de coronavirus. Aceste date stau la baza lansării campaniei „Time To Act”, concepută şi desfăşurată de Organizaţia Europeană de Combatere a Cancerului (OCE), pentru a determina publicul larg, din ţările europene, pacienţii diagnosticaţi cu diverse forme de cancer, responsabilii în elaborarea politicilor de sănătate, dar şi profesioniştii din domeniul sănătăţii să conştientizeze şi să lupte, în continuare, împotriva cancerului, în ciuda dificultăţilor generate de contextul pandemic, în special asupra sistemelor sanitare de pe continent (şi nu numai).

    Datele European Cancer Organisation (OCE) scot în evidenţă amploarea crizei privind lupta împotriva cancerului, astfel:

    • Aproximativ un milion de cazuri de cancer sunt în pericol să fie nediagnosticate la timp, în ţările din Europa;
    • Aproximativ 100 de milioane de teste de screening, în vederea depistării cancerului, nu au fost efectuate, în Europa, pe durata pandemiei, lucru care duce la diagnosticări în faze tardive şi, implicit, la scăderea, per total, a ratei de supravieţuire a pacienţilor bolnavi;
    • 1 din 2 persoane, care prezintă simptome de cancer, nu au primit trimitere de urgenţă pentru diagnosticare;
    • La ora actuală, 1 din 5 pacienţi diagnosticaţi cu cancer, din Europa, nu primeşte tratamentul chirurgical sau chimioterapia de care are nevoie.

    Prezentarea şi analiza datelor Organizaţiei Europene de Combatere a Cancerului (OCE), precum şi instrumentele campaniei „Time To Act”, disponibile în peste 30 de limbi, printre care şi limba română, vor fi prezentate în cadrul unui eveniment virtual, ce va avea loc pe 9 septembrie, intervalul orar 10:00-11:00 (ora de vară a Europei Centrale).

    „Aceste constatări scot în evidenţă impactul pe care COVID-19 îl are asupra luptei împotriva cancerului. Avem nevoie urgentă de măsuri, luate la cel mai înalt nivel politic european, pentru a rezolva problemele din domeniul cancerului, precum şi pentru a restabili încrederea în serviciile medicale privind tratarea cancerului şi a combate, totodată, deficitul de forţă de muncă şi de aprovizionare din sectorul medical”, punctează Dr. Matti Aapro, Preşedinte al European Cancer Organisation (OCE).

    „Vrem să ne asigurăm că, pe întreg continentul european, există un cadru esenţial de servicii pentru nevoile psiho-sociale în îngrijirea cancerului, şi în perioada COVID-19. Nu putem vorbi despre supravieţuire fără să ne raportăm la gestionare suferinţei oncologice şi a sănătăţii mintale. Accesul la îngrijirea psiho-socială şi medicală a pacienţilor diagnosticaţi cu cancerului ar trebui recunoscut ca un drept universal al omului. În această pandemie, sănătatea mintală şi nevoile psihologice ale pacienţilor ar trebui să fie considerate la fel de importante precum virusul COVID-19. Căci cele două alcătuiesc componenta umană, extrem de importantă în procesul de combatere a cancerului. Este timpul să acţionăm”, afirmă şi Csaba Degi, membru al Consiliului de Administraţie şi copreşedinte al European Cancer Organisation.

    „La nivel european, pandemia a accentuat inegalităţile în privinţa controlului cancerului, pe fondul accesului diferenţiat, atât la servicii, cât şi la inovaţie. Noua organizare a sistemelor de asistenţă medicală post-pandemie trebuie să pună în centru cetăţeanul şi nevoile sale şi să pună accent, mai mult ca niciodată, pe inovaţia în lupta împotriva cancerului (prevenţie, depistare precoce, screening, diagnostic de precizie şi acces la tratament), căci reprezintă un factor care poate reduce inegalităţile, şi nu sporirea lor”, explică Dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină şi membru al Steering Board Inequalities Network – European Cancer Organisation.

    În campania „Time To Act”, europenii sunt îndemnaţi să fie atenţi la semnalele de avertizare în depistarea cancerului (de exemplu: sângerări în urinare, tumori identificate la sâni, dificultăţi de înghiţire, pierderi neobişnuite în greutate) şi să meargă degrabă la medic, în momentul în care observă că se confruntă cu simptome suspecte.

    Vizitele de screening privind depistarea cancerului sunt esenţiale în creşterea şanselor de diagnosticare la timp şi de tratare a bolii. Totodată, în cazul pacienţilor europeni diagnosticaţi deja cu cancer, tratamentul nu poate fi întârziat, motiv pentru care OCE îi îndeamnă să înţeleagă şi să militeze pentru importanţa programelor lor de tratament, în vederea vindecării cancerului, şi să le menţină.

    „Time To Act” reafirmă misiunea Organizaţiei Europene de Combatare a Cancerului de a îndemna şi sprijini specialiştii din domeniul sănătăţii în angajamentul lor privind oferirea îngrijirii necesare bolnavilor de cancer.

    Organizaţia Europeană de Combatere a Cancerului (European Cancer Organisation) este cea mai mare organizație multi-profesională din domeniul cancerului, din Europa. Aceasta vizează reducerea suferințelor cauzate de cancer și îmbunătățirea rezultatelor de depistare și a calității îngrijirii acordate pacienților diagnosticați cu cancer prin intermediul multidisciplinarității și a caracterului multiprofesional.

    Vaccinare obligatorie pentru unele categorii în Grecia: Angajați ai unui azil, „suspendați”

    Zece angajaţi ai unui azil de bătrâni din Volos, Grecia, au fost suspendaţi luni pentru că au refuzat să se vaccineze împotriva noului coronavirus, în prima zi a intrării în vigoare a legii care face obligatorie vaccinarea în aceste unităţi, informează France Presse, potrivit presei internaționale.

    Ca răspuns la răspândirea variantei Delta, Grecia a impus vaccinarea obligatorie pentru toţi îngrijitorii şi personalul din căminele pentru persoane în vârstă şi cu handicap.

    Potrivit legii, angajaţii acestor unităţi trebuiau să fie vaccinaţi până cel târziu luni, în caz contrar urmând să fie „puşi în concediu temporar”.

    Este cazul a zece angajaţi ai unui azil de bătrâni din Volos (centrul ţării), cinci îngrijitori şi cinci angajaţi din administraţie, care au fost suspendaţi luni ”pe o perioadă nedeterminată”, a declarat presei locale directorul unităţii, Pavlos Panos.

    Personalul sanitar din spitalele publice şi clinicile private are termen până la 1 septembrie pentru a se conforma obligaţiei de vaccinare, potrivit aceleiaşi legi.

    În caz de încălcare a dispoziţiei sunt prevăzute şi amenzi.

    La Volos, unde trei rezidenţi ai azilului de bătrâni au fost depistaţi pozitiv cu noul coronavirus, este programat luni seară un protest împotriva suspendării celor zece angajaţi, cu întreruperea lucrului.

    Japonia extinde ”starea de urgență” în contextul pandemiei de COVID-19

    Guvernul japonez a decis să extindă „starea de urgență” în mai multe regiuni, inclusiv Tokyo, până la mijlocul lunii septembrie, dar și să adauge alte câteva regiuni pe lista celor aflate în ”stare de urgență”.

    Starea actuală de urgență urmează să expire pe 31 august, dar creșterea continuă a cazurilor de coronavirus a determinat luarea unei decizii în ceea ce privește extinderea acesteia, a raportat luni cotidianul Sankei Shimbun, scrie CNBC.

    Oficialii de la Jocurile paralimpice de la Tokyo, programate să înceapă din 24 august, urmează să se întâlnească luni pentru a decide cum să rezolve problema spectatorilor.

    Organizatorii au convenit săptămâna trecută să limiteze spectatorii la evenimentele paralimpice din cauza stării de urgență continuă în Tokyo.

    În Japonia, aproximativ 36% din populație este vaccinată complet împotriva noului coronavirus. Duminică, Tokyo a înregistrat 4.295 de cazuri noi de coronavirus.

    Fonduri PNRR: 400 de milioane de euro, planificate pentru proiecte de digitalizare a sistemului de sănătate

    România are planificate investiţii de 400 milioane de euro în proiecte de digitalizare a sistemului de sănătate, prin intermediul fondurilor provenite prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), susţin reprezentanţii unei companii internaţionale de consultanţă în management.

    „Această sumă reprezintă mai puţin de jumătate din bugetul alocat de Polonia, o altă beneficiară a PNRR, care a planificat investiţii de un miliard de euro în digitalizarea sistemului de sănătate. România a decis ca, din totalul de 29,2 miliarde euro, primiţi de la Uniunea Europeană prin intermediul PNRR, 2,45 să fie direcţionaţi spre domeniul sănătăţii. Acest buget este unul dintre cele mai mari din Europa Centrală şi de Est, destinat sectorului de sănătate”, se menţionează în comunicat.

    Studiul realizat de Horvath, în prima parte a acestui an, vizează întrebuinţarea fondurilor provenite prin PNRR în sistemul de sănătate din şase ţări europene: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Croaţia.

    Potrivit sursei citate, România şi-a declarat intenţia ca o parte semnificativă din cei 2,45 miliarde euro alocaţi sănătăţii, respectiv 1,9 miliarde euro, să meargă către înnoirea infrastructurii, prin proiecte ca modernizarea spitalelor existente şi construirea unora noi, precum şi achiziţia de aparatură medicală modernă.

    În ceea ce priveşte digitalizarea sistemului medical, România pregăteşte proiecte care ţin de consolidarea telemedicinei, îmbunătăţirea infrastructurii digitale a unităţilor sanitare publice, sistemele mobile de monitorizare a pacienţilor şi asistenţa tehnică pentru dezvoltarea şi integrarea soluţiilor de sănătate digitală. Prin comparaţie, Polonia investeşte o sumă care depăşeşte dublul bugetului ţării noastre, în proiecte avansate precum cele de Inteligenţă Artificială pentru analiză şi diagnoză medicală.

    „Digitalizarea este o componentă vitală pentru modernizarea sistemului medical. Investiţiile pe acest segment sunt foarte importante, în special dacă ne gândim la faptul că domeniul sănătăţii în Europa Centrală şi de Est se află la un nivel de dezvoltare mult mai scăzut faţă de restul statelor membre ale UE. De exemplu, date Eurostat din 2018 arată că mortalitatea cauzată de boli care puteau fi prevenite sau tratate este cu 70% mai mare în ţări ca România şi Ungaria, faţă de media UE. Dintre vecinii noştri, Cehia avea, în 2018, cea mai scăzută rată a mortalităţii, care se plasa cu doar 9% peste media europeană, cu 297 de decese per 100.000 locuitori. Aşadar, este necesar ca România să pună la punct o strategie coerentă prin care bugetul generos alocat domeniului sănătăţii să fie corect distribuit. Este evident că sistemul local de sănătate are nevoie de investiţii consistente, dar implementarea fondurilor alocate prin PNRR va constitui cu siguranţă o provocare. Rata României pentru absorbţia fondurilor europene este de 33% pentru perioada 2014-2020, a doua cea mai mică din Europa de Est, după Croaţia. La polul opus se află Polonia, cu 45%, pentru acelaşi interval”, a explicat Constantin Pelehra, reprezentat al companiei Horvath.

    De asemenea, cheltuielile pentru sănătate, ajustate la puterea de cumpărare a populaţiei, plasau România pe ultimul loc, dintre cele şase state analizate în cercetarea Horvath, în ciuda unei creşteri de 45%, între 2015 şi 2018. Astfel, ţara noastră a cheltuit 1.210 euro/cap de locuitor, în 2018, în timp ce Republica Cehă, 2.280 euro per capita, în acelaşi an. Slovacia, Ungaria şi Polonia au raportat fiecare peste 1.510 euro per capita, iar media UE a fost de 3.080 euro per capita.

    România este singurul stat, dintre cele şase incluse în analiza Horvath, care intenţionează să recurgă la totalul de granturi şi împrumuturi accesibile prin PNRR, ajungând la suma de 29,2 miliarde euro. Cehia va obţine 7,1 miliarde euro prin PNRR, Ungaria ar trebui să ia 7,2 miliarde euro, iar Slovacia, 6,6, miliarde euro, şi niciuna dintre aceste ţări nu va apela la împrumuturi.

    Croaţia, care va obţine 6,5 miliarde euro, şi Polonia, care va accesa 36 miliarde euro, şi-au definit planurile cu două treimi granturi şi o treime împrumuturi. Planurile naţionale ale Croaţiei, Cehiei şi Slovaciei au fost aprobate deja de Comisia Europeană. Polonia şi România aşteaptă aprobarea, iar evaluarea pentru Ungaria este suspendată, în prezent.

    „Studiul pe care l-am realizat a avut drept ţinte să compare performanţa sistemelor de sănătate din Europa Centrală şi de Est şi să identifice nivelul şi obiectivele de finanţare în domeniul sănătăţii din PNRR şi modul în care acestea contribuie la reducerea decalajului de performanţă. Strategia de finanţare din PNRR este formulată pentru a contribui la micşorarea decalajului de performanţă ale sistemelor de sănătate din Europa Centrală şi de Est în comparaţie cu cele din ţările din Vest. Măsura în care se va realiza acest lucru depinde de succesul definirii şi implementării portofoliului de proiecte”, a conchis Constantin Pelehra.

    Horvath este una dintre cele mai importante companii internaţionale, independente, de consultanţă în management, prezentă şi pe piaţa din România, începând cu 2005.

    GCS: 286 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și cinci decese, față de ultima raportare

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, 286 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Astfel, până luni, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.087.509 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.049.958 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Până astăzi, 34.353 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 15.08.2021 (10:00) – 16.08.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 5 decese ( 2 bărbați și 3 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitale din județele Călărași, Caraș-Severin, Gorj, Hunedoara, Suceava.

    Dintre acestea, 2 decese a fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 2 la categoria de vârstă 60-69 ani și 1 la categoria de peste 80 de ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru două dintre persoanele decedate nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

    Nu sunt raportate decese anterioare intervalului de referință.

    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 941 Dintre acestea, 121 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.889.244 de teste RT-PCR și 2.087.521 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.890 de teste RT-PCR (1.730 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 3.160 la cerere) și 13.844 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 2.483 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 1.051 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 64.374 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 65 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 376 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat 533 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 213.350 de lei.

    De asemenea, a fost întocmit un dosar penal pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

    Melbourne: Carantină prelungită cu două săptămâni, însoţită de restricţii de circulaţie

    Carantina instituită la Melbourne, al doilea oraş ca mărime din Australia, a fost prelungită, luni, cu două săptămâni şi va fi însoţită de restricţii de circulaţie, au anunţat autorităţile, care încearcă astfel să oprească un focar de COVID-19 provocat de varianta Delta de coronavirus, foarte contagioasă, relatează AFP.

    Cei peste cinci milioane de locuitori din Melbourne nu vor avea voie să-şi părăsească locuinţele între orele 21:00 şi 05:00 începând de luni, cu excepţia celor care lucrează în sectoare considerate esenţiale.

    Premierul statului Victoria, Dan Andrews, a declarat că a fost obligat să ia această măsură după un număr mare de adunări organizate în weekend.

    „Am văzut o mulţime de persoane încălcând regulile, care nu fac ceea ce ar trebui să facă”, a spus premierul, precizând că Melbourne se află într-un „moment decisiv” în lupta împotriva epidemiei.

    Premierul Andrews a afirmat că lockdown-ul, care a intrat în vigoare pe 5 august, va fi prelungit până pe 2 septembrie, pentru a evita ca oraşul să se afle în aceeaşi situaţie ca Sydney, unde lucrurile nu sunt încă sub control.

    Peste 8 milioane de locuitori din statul New South Wales, inclusiv Sydney, sunt în carantină de aproape două luni.

    Peste 8.200 de cazuri şi 56 de decese au fost înregistrate în acest stat de la începutul focarului declanşat de varianta Delta la jumătatea lunii iunie.

    Lentă la început, campania de vaccinare s-a accelerat în ultimele săptămâni şi un sfert dintre australieni sunt acum complet vaccinaţi.

    De la începutul pandemiei, Australia a înregistrat peste 39.000 de cazuri de coronavirus şi 966 de decese asociate COVID-19 la o populaţie de 25 de milioane de locuitori.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.