20.2 C
București
miercuri, septembrie 16, 2026
More

    Ministerul Sănătății: Fonduri de 250 milioane euro pentru construcția Spitalului Regional de Urgență Iași

    Guvernul a aprobat în ședința de joi un proiect de lege pentru finanţarea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi, în valoare de 250 milioane euro, prin Banca Europeană de Investiții (BEI), anunță Ministerul Sănătății.

    ”La solicitarea Ministerulului Sănătății și Ministerului Finanțelor, Guvernul României a aprobat în ședința de astăzi, 19 august a.c., proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare pentru Spitalul Regional de Urgență Iași – COVID-19, în valoare de 250 de milioane de euro, semnat între România și Banca Europeană de Investiții (BEI) la Bucureşti şi Luxemburg în 20 aprilie a.c”, transmite Ministerul Sănătății, printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, fondurile vor fi utilizate pentru construcția viitorului Spital Regional de Urgență Iași, iar finanțarea face parte din facilitățile întreprinse de BEI, ca urmare a crizei provocate de pandemia COVID-19, pentru sprijinirea statelor membre în realizarea unor investiții în infrastructura de sănătate.

    ”Noul Spital Regional de Urgență Iași – COVID-19 va înlocui infrastructura învechită și fragmentată a Spitalului Clinic Județean de Urgență Iași cu o structură modernă, la standarde europene, din punct de vedere arhitectural și medical, al echipamentelor și tehnologiei IT. Spitalul va utiliza un nou model operațional de management de spital, financiar, administrativ și clinic, focalizat pe pacient”, arată sursa citată.

    Ministerul Sănătății precizează că noul spital va fi organizat pe centre de îngrijire, grupate pe patologii înrudite și va avea 850 de paturi de spitalizare continuă, 60 de paturi de urgență, 45 de paturi pentru spitalizare de zi, 70 de cabinete ambulatorii, 19 de săli de operație, servicii avansate de imagistică, radiologie intervențională, endoscopie, cardiologie intervențională, neuroștiințe etc. Astfel, spitalul este prevăzut a deveni un centru de nivel terțiar pentru rețeaua de spitale din regiunea Nord-Est, pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt, va integra tehnologii și practici medicale actualizate, abordări multidisciplinare, eficiente și sigure din punct de vedere clinic.

    Conform contractului, finanțarea BEI în valoare de 250 de milioane de euro reprezintă aproximativ jumătate din costul net aferent obiectivului Spitalul Regional de Urgență Iași, diferența urmând a fi asigurată din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat, după cum va fi necesar.

    Conform ultimului calendar, proiectarea spitalului este prevăzută a începe în această toamnă, mai arată sursa citată.

    Vaccinul Sputnik V, modificat pentru a acţiona împotriva variantei Delta, anunţă cercetători ruşi

    Cercetători ruşi au anunţat că au modificat vaccinul anti-COVID-19 Sputnik V, ce este folosit de mai bine de un an, pentru a acţiona împotriva variantei Delta a virusului, considerată mai contagioasă, transmite joi DPA.

    „Noul vaccin se află deja în frigidere”, a declarat şeful Institutului Gamaleia, Aleksandr Ginzburg, pentru agenţia de presă Interfax. El a precizat că este încă prea devreme pentru a se pronunţa cu privire la nivelul de eficienţă al acestui vaccin.

    Şi alţi producători din lume lucrează la modificări ale vaccinurilor pentru a le face eficiente în faţa variantei Delta, notează DPA.

    În acelaşi timp, Ginzburg susţine folosirea vaccinului monodoză Sputnik light pentru a treia vaccinare a persoanelor care au primit ambele doze ale vaccinului BioNTech/Pfizer.

    Până în prezent Rusia a dezvoltat patru vaccinuri împotriva noului coronavirus şi lucrează la un al cincilea.

    Conform ministrului rus al sănătăţii, Mihail Muraşko, vaccinul Sputnik V ar avea o eficacitate de 83% în faţa infecţiilor cu variante Delta a coronavirusului.

    Rusia, la fel ca multe alte ţări, se luptă cu varianta Delta şi înregistrează în prezent aproximativ 800 de decese pe zi. Conform datelor oficiale, 41,5 milioane de ruşi (28,4% din populaţie) au fost vaccinaţi până în prezent, iar 33,5 milioane dintre ei au primit ambele doze de vaccin (22,9%).

    Uniunea Europeană încă examinează aprobarea vaccinului Sputnik V, iar Rusia este criticată pentru că nu a oferit suficiente date care să ducă la această aprobare.

    Caz rar la SUUB: O tânără cu nanism hipofizar a născut o fetiță de 1,8 kg

    O tânără cu nanism hipofizar, de doar 24 de kg și 1,2 metri înălțime, a adus pe lume, la Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), o fetiță de 1,8 kg.

    Nanismul hipofizar este o boală genetică, iar medicii se tem ca boala să nu fi fost transmisă și copilului. Însă, pentru a depista acest lucru e nevoie de un set de analize care se fac în Germania și care sunt destul de costisitoare. În cazul în care afecțiunea s-a transmis și la copil, prin medicaţie corespunzătoare şi la timp poate avea o viaţă normală.

    ”Este vorba de o boală genetică extrem de complexă, în cariera mea nu am întâlnit un astfel de caz. Astfel de organisme infantile nu reușesc să ducă o sarcină la termen, riscul de avort fiind maxim”, a declarat prof. dr. Monica Cârstoiu, șeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie din cadrul SUUB.

    Proaspăta mămică a fost transferată de la Spitalul din Piteşti, acolo unde a ajuns prima dată, la Spitalul Universitar din Capitală.

    ”Are o șansă să fie un adult normal, dar numai știind ce gene moşteneşte. Pentru a putea înțelege ce se întâmplă asupra fetiței, e nevoie de teste complexe, astfel încât, dacă va moșteni forma cea mai severă a mamei, încă de când e copil, în creștere, să se poată lua măsurile de prevenție”, a mai declarat prof. dr. Cârstoiu.

    Un model bioprintat 3D al unei tumori, creat de o echipă de cercetători israelieni

    sursa foto: Tel Aviv University International/Facebook

    O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Tel Aviv (TAU) a anunţat că a înregistrat un progres ştiinţific după ce a reuşit să creeze o tumoare glioblastom, activă şi viabilă, cu ajutorul unei imprimante 3D, informează agenţia israeliană de presă TPS.

    Tumoarea bioprintată 3D include un sistem complex de tuburi asemănătoare vaselor de sânge prin care pot circula celulele sanguine şi medicamentele, simulând o tumoare reală.

    Noua metodă va permite o predicţie mult mai rapidă a celor mai bune tratamente pentru pacienţi, va accelera dezvoltarea de noi medicamente şi descoperirea unor noi ţinte pentru administrarea medicamentelor.

    Studiul a fost condus de Ronit Satchi-Fainaro, profesoară la Facultatea de Medicină Sackler şi Şcoala de Neuroştiinţe Sagol, directoarea Laboratorului de Cercetare a Cancerului şi Nanomedicină de la TAU. Noua tehnologie a fost dezvoltată de Lena Neufeld, care urmează studii universitare de doctorat, împreună cu alţi cercetători la laboratorul condus de Satchi-Fainaro.

    Modelele bioprintate 3D se bazează pe probe de la pacienţi, prelevate în mod direct în sălile de operaţie.

    Celulele glioblastomului sunt cultivate de obicei în vase Petri 2D din plastic, în laborator. Însă, cancerul, ca toate ţesuturile, se comportă foarte diferit pe o suprafaţă din plastic faţă de interiorul corpului uman. Aproximativ 90% dintre toate medicamentele experimentale eşuează în stadiile clinice deoarece succesul obţinut în laborator nu este reprodus pe subiecţi umani.

    Pentru a rezolva această problemă, echipa de cercetare din Israel a creat primul model bioprintat 3D al unei tumori glioblastom, care include ţesut canceros 3D şi vase de sânge funcţionale.

    Fiecare model este imprimat într-un bioreactor proiectat în laborator, utilizând hidrogel prelevat şi reprodus din matricea extracelulară prelevată de la pacient, simulând astfel ţesutul în sine.

    După imprimarea cu succes a tumorii 3D, Satchi-Fainaro şi colegii ei au demonstrat că, spre deosebire de celulele canceroase cultivate în vase Petri, modelul bioprintat deţine potenţialul de a fi eficient în vederea unei predicţii rapide, sigure şi uşor de reprodus a celui mai potrivit tratament pentru un anumit pacient.

    Potrivit profesoarei Satchi-Fainaro, această abordare inovatoare va permite, de asemenea, dezvoltarea unor noi medicamente, precum şi descoperirea unor noi ţinte pentru administrarea medicamentelor, la o rată mult mai rapidă decât în prezent.

    Se speră ca în viitor această tehnologie va facilita medicina personalizată pentru pacienţi, respectiv adaptarea tratamentelor fiecărui individ în parte.

    ”Dacă luăm o probă din ţesutul unui pacient, împreună cu matricea sa extracelulară, putem bioprinta 3D din această probă 100 de tumori minuscule şi putem testa multe medicamente diferite, în diferite combinaţii, pentru a descoperi tratamentul optim pentru această tumoare specifică”, a declarat Ronit Satchi-Fainaro.

    ”Alternativ, putem testa numeroşi compuşi pe o tumoare bioprintată 3D şi putem decide care este cel mai promiţător pentru dezvoltarea ca potenţial medicament şi investiţiile ulterioare”, a precizat ea.

    ”Dar, poate cel mai interesant aspect este identificarea unor noi proteine-ţintă pentru medicamente şi gene în celulele canceroase, o sarcină extrem de dificilă atunci când tumoarea se află în creierul unui pacient uman sau al unui model animal. Inovaţia noastră ne oferă un acces fără precedent, fără limite de timp, la tumorile 3D care imită mai bine scenariul clinic, permiţând o investigaţie optimă”, a subliniat cercetătoarea.

    Glioblastomul are o rată de supravieţuire de doar 40% după un an şi de 5% după cinci ani, în pofida intervenţiilor chirurgicale, a radioterapiei şi chimioterapiei. ”Vorbim despre unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer”, a declarat Satchi-Fainaro pentru The Times of Israel în aprilie când echipa sa a publicat primele rezultate după utilizarea bioprintării 3D pentru investigarea rolului P-selectinei în stimularea dezvoltării tumorilor la şoareci şi efectele pe care îl are blocarea acestui compus asupra dezvoltării cancerului.

    Cele mai recente constatări ale echipei de cercetători asupra beneficiului oferit în acest domeniu de bioprintarea 3D au fost publicate miercuri în jurnalul ştiinţific Science Advances.

    GCS: 595 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 14 decese, în ultimele 24 de ore

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, 595 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

    Astfel, până joi, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.089.189 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.050.969 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Până astăzi, 34.379 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 18.08.2021 (10:00) – 19.08.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 14 decese ( 9 bărbați și 5 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitale din județele Harghita, Iași, Mehedinți, Timiș, Vrancea și București

    Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 2 la categoria de vârstă 50-59, 2 la categoria 60-69 ani, 5 la categoria 70-79 și 4 la categoria peste 80.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

    Nu sunt raportate decese anterioare intervalului de referință.

    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 1167 Dintre acestea,153 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.934.166 de teste RT-PCR și 2.149.539 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 14.035 de teste RT-PCR (5.812 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.223 la cerere) și 18.673 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 3.030 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 1.203 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 65.325 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 89 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 544 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 635 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 13 august, 393 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 115.634 de lei.

    VIDEO Șef lucr. dr. Ioana Ardeleanu, despre screeningul fenilcetonuriei și al hipotiroidismului congenital

    Șef lucr. dr. Ioana Ardeleanu, medic primar pediatru în cadrul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului ”Alessandrescu- Rusescu” și coordonator în Programul Național de Sănătate de screening neonatal pentru depistarea hipotiroidismului, explică de ce este important să existe un screening neonatal al nou-născutului și de ce trebuie pus accent și pe screeningul fenilcetonuriei și al hipotiroidismui congenital.

    97% din decesele COVID-19 înregistrate în perioada 9-15 august, la persoane nevaccinate. Raportul INSP

    În săptămâna 9 – 15 august, 97% din decesele înregistrate ca urmare a infectării cu SARS-CoV-2 au fost la persoane nevaccinate, iar 3% la persoane vaccinate cu schemă incompletă, se arată într-un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), preluat de pagina de Facebook Ro Vaccinare.

    Potrivit raportului, în aceeaşi săptămână, 82,4% din cazurile confirmate de COVID-19 au fost înregistrate la persoane nevaccinate.

    De asemenea, 44,5% din totalul cazurilor de COVID-19 s-au înregistrat în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Constanţa şi Suceava, iar 51,6% din totalul deceselor au fost înregistrate în Iaşi, Suceava, Caraş Severin, Bacău şi Galaţi.

    De la începutul pandemiei până în prezent:

    – 1 din 77 din totalul cazurilor a fost înregistrat la personal medical;
    – 86,1% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 57,5% din decese au fost la bărbaţi;
    – 94,6% din persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate asociată;

    Conform raportului INSP, de la începutul pandemiei până în prezent, din totalul de 1.087.509 cazuri confirmate: 17% au fost din Bucureşti; 5,3% din Cluj; 5% din Timiş; 4,2% din Ilfov şi 4% din Braşov.

    Din totalul de 34.353 de decese: 9,2% au fost din Bucureşti; 4,6% din Prahova; 4% din Bihor; 3,9% din Cluj; 3,7% din Constanţa.

    „Trebuie să protejăm persoanele vulnerabile! Doar prin responsabilitate putem reveni la normalitate! Cea mai simplă şi mai la îndemână metodă prin care putem să învingem virusul rămâne vaccinarea”, se arată în mesajul publicat de Ro Vaccinare.

    Cum a evoluat incidența cazurilor COVID-19 în România, până la 15 august 2021. Datele CNSCBT

    sursa foto: CNSCBT

    Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a publicat, la 18 august 2021, Raportul săptămânal de supraveghere COVID-19 actualizat cu intervalul 9-15 august 2021. Astfel, până la 15 august 2021, 94,6% dintre decese aveau comorbidităţi asociate, 86,1% din totalul deceselor au survenit la persoane de peste 60 de ani, iar 57,5% dintre decese erau întâlnite la bărbaţi. 82.4% din cazurile confirmate au fost înregistrate la persoane nevaccinate, potrivit raportului publicat pe site-ul www.cnscbt.ro.

    Evoluţia îmbolnăvirilor de la începutul epidemiei în ţara noastră arată o tendinţă constantă în perioada 23 martie-18 mai 2020, o scădere a numărului de cazuri în intervalul 25 mai-3 august 2020 şi o uşoară creştere între 10 august şi 20 septembrie 2020. De la începutul lunii octombrie 2020 până la 16 noiembrie 2020, trendul infectărilor a fost constant crescător, iar din 30 noiembrie 2020 până în 28 decembrie 2020 s-a observat o scădere a numărului de cazuri. O nouă uşoară creştere s-a înregistrat în intervalul 28 decembrie 2020-11 ianuarie 2021. Nivelul infectărilor în intervalul 18 ianuarie-15 februarie 2021 s-a menţinut într-o fază de platou, în timp ce, în intervalul 15 februarie-15 martie 2021, numărul cazurilor a fost din nou în creştere. În intervalul 29 martie-19 iulie 2021, trendul a fost constant descendent sau în fază de platou. Începând cu 19 iulie, numărul cazurilor a început din nou să crească uşor, conform graficului din analiza CNSCBT.

    Ponderea cazurilor confirmate şi a deceselor pe judeţe
    În săptămâna 9-15 august 2021, 44,5 % din totalul cazurilor s-au înregistrat în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Constanţa şi Suceava. De asemenea, 51.6 % din totalul deceselor au fost înregistrate în Iaşi, Suceava, Caraş Severin, Bacău şi Galaţi.

    Ponderea cazurilor confirmate pe categorii de vârstă: categoria 40-49 ani, cea mai afectată; grupele de vârsta 0-9 şi 10-19 ani, cel mai puţin afectate
    Referitor la cazurile confirmate în funcţie de vârstă, cel mai mare procent este asociat, şi în intervalul 9-15 august 2021, cu categoriile de vârstă 40-49 ani (aproximativ 23%) şi 50-59 ani (aproximativ 21%). Categoriile de vârstă 30-39 ani şi 60-69 ani erau asociate, până la 15 august 2021, cu aproximativ 14%, respectiv circa 13%. Grupele de vârstă cel mai puţin afectate de noul coronavirus rămân, şi după acest interval, 0-9 ani (aproximativ 2,5%), 10-19 ani (aproximativ 3,5%), peste 80 de ani (aproximativ 5,5 %), 70-79 ani (aproximativ 7,5%), 20-29 ani (aproximativ 8%). Evoluţia după criteriul vârstă nu a cunoscut modificări semnificative nici faţă de săptămâna anterioară, nici de la începutul epidemiei în ţara noastră.

    Ponderea deceselor pe categorii de vârstă: categoriile 70-79 ani, peste 80 de ani şi 60-69 ani, cele mai afectate
    Analiza deceselor până la 15 august 2021 indică faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 70-79 ani, peste 80 de ani şi 60-69 ani sunt, la fel ca în perioada anterioară, cele mai afectate: aproximativ 33% (70-79 ani), aproximativ 27% (peste 80 de ani) şi 25% (60-69 ani). Grupa de vârstă 50-59 ani are un procent de decese de cca 9%, în timp ce persoanele din categoria 40-49 ani au un procent de mortalitate de aproximativ 3,5%. Procentul de mortalitate corespunzător grupei de vârstă 20-29 de ani era de cca 0,5%, iar pentru grupa 30-39 de ani era de aproximativ 1%.

    Caracteristicile cazurilor confirmate: 96,5% dintre persoane erau vindecate la 15 august 2021
    Dintre cazurile analizate până la 15 august 2021, 46,2% (502.379 persoane) erau de sex masculin, iar 1,3% (14.495 persoane) erau reprezentate de personal sanitar. Vârsta medie a persoanelor infectate cu COVID-19 era, până la data menţionată, de 48 de ani, mai informează raportul. Procentul de persoane vindecate era, până la 15 august, de 96,5 (1.049.958 persoane). Până la 8 august – data anteriorului raport – procentul celor vindecaţi era de 96,6% (1.048.620 persoane).

    Caracteristicile deceselor: 94,6% dintre persoanele decedate aveau comorbidităţi asociate
    Până la 15 august 2021, din totalul deceselor analizate, vârsta medie a persoanelor decedate era de 71 de ani, 57,5% (19.750 persoane) fiind de sex masculin. De asemenea, 94,6% dintre persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate: afecţiuni cardiovasculare (72,1% – 24.763 persoane), diabet (31,3% – 10.756 persoane), afecţiuni neurologice (21% – 7.220 de persoane), obezitate (19,3% – 6.618 de persoane), afecţiuni renale (14,4% – 4.958 persoane), afecţiuni pulmonare (12,8% – 4.399 de persoane), neoplasm (10,5% – 3.590 de persoane), altele (22,5% – 7.728 de persoane), relevă raportul CNSCBT.

    Ponderea cazurilor confirmate pe grupe de vârstă şi sex: 40-49, 50-59 şi 30-39 de ani, categoriile cele mai afectate
    În ceea ce priveşte ponderea îmbolnăvirilor pe grupe de vârstă şi sex, se observă că, atât la femei, cât şi la bărbaţi, cele mai afectate grupe de vârstă sunt 40-49 ani (aproximativ 20%, atât la femei, cât şi la bărbaţi) şi 50-59 ani (aproximativ 19% la femei şi aproximativ 18% la bărbaţi). De asemenea, atât bărbaţii, cât şi femeile de 30-39 de ani erau afectaţi în proporţie de aproximativ 17%.

    Ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex: categoria cea mai afectată atât la bărbaţi, cât şi la femei, 70-79 de ani
    Referitor la numărul de decese pe grupe de vârstă şi sex, se observă, până la 15 august 2021, că cea mai mare pondere a deceselor la femei era la grupele de vârstă 70-79 de ani (aproximativ 34%) şi peste 80 de ani (aproximativ 33%); următoarea categorie cea mai afectată la femei era grupa de vârstă 60-69 de ani (aproximativ 24%). Şi la bărbaţi, grupa de vârstă 70-79 de ani era cea mai afectată, cu un procent de mortalitate de 34%; următoarele grupe de vârstă cele mai afectate, la bărbaţi, erau 60-69 de ani (aproximativ 26%) şi peste 80 de ani (aproximativ 24%), conform www.cnscbt.ro. Se observă, astfel, o diferenţă între bărbaţi şi femei la categoria de vârstă peste 80 de ani, femeile înregistrând o mortalitate de 33%, în timp ce bărbaţii un procent de 24%.

    Spitalele, pregătiri pentru creșterea incidenței cazurilor COVID-19. Ce a solicitat ministrul Sănătății

    Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a organizat videoconferințe cu directorii Direcțiilor de Sănătate Publică și cu managerii spitalelor pentru pregătirea capacității de răspuns în cazul creșterii cazurilor de COVID-19. Temele abordate au vizat măsuri organizatorice cu scopul eficientizării capacității de răspuns a spitalelor față de creșterea incidenței cazurilor de pacienți cu COVID-19 spitalizați.

    ”Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a organizat în 17 și 18 august a.c., alături de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, videoconferințe cu directorii direcțiilor de sănătate publică județene, respectiv a Municipiului București și cu managerii unităților sanitare implicate în acordarea asistenței medicale pacienților infectați cu SARS-CoV-2, în vederea pregătirii spitalelor pentru creșterea incidenței cazurilor de pacienți COVID-19. La videoconferințe, a participat și dr. Călin Alexandru, din partea Departamentului pentru Situații de Urgență. Temele abordate au vizat măsuri organizatorice cu scopul eficientizării capacității de răspuns a spitalelor față de creșterea incidenței cazurilor de pacienți cu COVID-19 spitalizați și pregătirea din timp a avizelor sanitare pentru aprobarea unui număr mai mare de paturi destinate pacienților COVID-19, corespunzător contextului epidemiologic”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Sănătății.

    Potrivit sursei citate, având în vedere faptul că tulpina Delta afectează într-un număr mai mare copiii și populația tânără, comparativ cu variantele dominante din valurile anterioare, ministrul Sănătății a solicitat centralizarea numărului de paturi la nivel județean care pot fi alocate îngrijirii pacienților pediatrici, inclusiv pentru ATI pediatrie.

    De asemenea, ministrul Sănătății a solicitat verificarea la nivelul unităților sanitare a existenței unui stoc adecvat de materiale și echipamente de protecție, precum și a faptului că aparatele de ventilație și sistemele de alimentare cu oxigen funcționează în parametri optimi și că nu vor exista dificultăți în aprovizionarea cu oxigen.

    ”Totodată, a fost solicitată realizarea unei evidențe a medicilor din specialitatea ATI, precum și a medicilor rezidenți (anii IV și V) care pot fi detașați către alte unități sanitare, în situația în care contextul epidemiologic va impune această măsură”, precizează sursa citată.

    19 august – Ziua mondială pentru asistenţă umanitară

    La 19 august, începând din 2009, este marcată Ziua mondială pentru asistenţă umanitară, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008.

    Această zi are o dublă semnificaţie: de a evidenţia eforturile celor care îşi riscă în mod dezinteresat viaţa şi sănătatea pentru a-şi ajuta semenii aflaţi în situaţii extreme, precum şi de a atrage atenţia asupra faptului că milioane de oameni au nevoie de asistenţă umanitară.

    Data de 19 august nu a fost aleasă întâmplător, în 2003 aceasta fiind ziua în care Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului şi Reprezentantul Special al Secretarului General al Naţiunilor Unite în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi-a pierdut viaţa în timpul unei misiuni umanitare în Irak, alături de alţi 21 de asistenţi umanitari. Peste 100 de asistenţi umanitari au fost răniţi.

    Cu prilejul ediţiei din 2021 a Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară, ONU atrage atenţia asupra pericolelor pe care încălzirea globală le ridică pentru categoriile sociale defavorizate. Schimbările climatice au un impact devastator pe tot cuprinsul mapamondului, cu o magnitudine căreia oamenii din liniile întâi şi comunitatea asistenţilor umanitari nu îi pot face faţă.

    Situaţia este pe punctul de a deveni fără ieşire pentru categoriile cele mai expuse, deşi, paradoxal, cei care fac parte din ele au contribuit cel mai puţin la încălzirea globală. Milioane de oameni şi-au pierdut locuinţele, sursele de venit şi chiar viaţa pe fondul schimbărilor climatice, arată un.org.

    Sub titlul „#theHumanRace”, ONU lansează un apel către toate ţările şi popoarele de a-i proteja pe cei vulnerabili şi a face tot posibilul pentru a atenua efectele încălzirii globale.

    La 9 august 2021, cu mai puţin de trei luni înaintea Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, experţii în domeniul climei din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite au prezentat un raport potrivit căruia oamenii sunt ”indiscutabil” responsabili pentru dereglările climatice şi nu au altă soluţie în afara reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră dacă vor să limiteze efectele negative.

    Cu efecte mai severe şi într-un ritm mai accelerat, încălzirea globală ar putea atinge pragul de +1,5 grade Celsius în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimările, ameninţând cu noi dezastre ”fără precedent” omenirea lovită deja de valuri de caniculă şi inundaţii.

    În legătură cu activitatea asistenţilor umanitari, ONU arată că, în anul 2020, 475 dintre aceştia au fost atacaţi, 108 fiind ucişi, 242 răniţi şi 125 răpiţi. Cele mai periculoase zone ale planetei pentru asistenţii umanitari au fost Sudanul de Sud, Siria, Republica Centrafricană şi Mali.

    În anul 2020, Ziua mondială pentru asistenţă umanitară a avut loc în contextul pandemiei de coronavirus, care nu doar că a creat noi crize umanitare în nouă ţări, dar a îngreunat misiunea şi aşa dificilă a participanţilor la acţiuni umanitare în peste 54 de ţări, conform un.org.

    Ediţia din 2019 a Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară a fost dedicată femeilor implicate în acţiuni umanitare din zonele de criză de pe mapamond. Sub titlul „#WomenHumanitarians”, campania gândită de ONU a urmărit atât să le fie recunoscătoare femeilor care ajută victimele nevinovate ale conflictului din Afganistan sau victimele lipsei de alimente din zona de tranziţie Sahel din Africa, cât şi să atragă atenţia asupra femeilor ce sunt, la rândul lor, victime în Africa Centrală, Sudan, Siria sau Yemen.

    Eforturile umanitare din 2019 au însemnat vaccinarea a 29 milioane de copii împotriva pojarului, accesul la apă potabilă pentru aproximativ 30 de milioane de persoane şi oferirea de asistenţă psihologică pentru peste 92 de milioane de oameni, arată un.org.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.