Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a prezentat marți bilanțul activității sale la puțin peste patru luni de la preluarea mandatului său de ministru.

”Acum puțin peste patru luni, la preluarea mandatului, împreună cu echipa de la Minister mi-am stabilit trei priorități pe lângă gestionarea pandemiei COVID: fonduri europene pentru reforme și investiții în sănătate, creșterea accesului la servicii medicale de bază și reforma managementului spitalelor și serviciilor de sănătate. În aceste luni, puțin peste patru, am reușit să implementăm, să deblocăm sau să demarăm măsuri și proiecte esențiale pentru toate cele trei priorități. La capitolul investiții, am realizat progrese reale pentru construirea spitalelor regionale. Vorbim, de exemplu, de spitalul regional d ela Iași unde contractul de finanțare în valoare de 250 de milioane de euro a fost semnat cu Banca Europeană de Investiții în aprilie. Contractul de proiectare tehnică este pregătit pentru semnare în luna septembrie anul acesta. La Cluj contractul de finanțare se va semna în luna octombrie, iar în noiembrie se semnează contractul de proiectare. La Craiova, contractul de finanțare se va semna în anul 2022, iar în decembrie se semnează contractul de proiectare. Totodată, s-a demarat prin restructurarea programului operațional de sănătate cu scopul asigurării finanțării a încă două spitale regionale. Acesta este un proiect demarat nefinalizat. Am deblocat proiectele de construire a celor trei centre de mari arși de la Timișoara, de la Târgu Mureș și București. La Timișoara, în cadrul Spitalului Județean de Urgență a fost finalizat proiectul tehnic pentru construire. Licitația pentru contractarea lucrărilor este planificată și inițiată la sfârșitul acestei luni, iar semnarea contractului pentru lucrările de construcție este estimată să se realizeze în februarie 2022. La București a fost finalizată și avizată documentația tehnică și au fost obținute autorizațiile de construire și de demolare. Proiectul tehnic și detaliile pentru execuție sunt în faza de finalizare. Contractarea lucrărilor de construcție esteestimată pentru luna ianuarie 2022. Iar la Târgu Mureș, la sfârșitul lunii iulie a fost aprobată investiția pentru construcția Centrului de Arși din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență. Autorizația de construire este estimată a fi obținută în luna octombrie, urmând ca semnarea contractului să se facă în august 2022”, a declarat ministrul Mihăilă în cadrul unei conferință de presă de la Ministerul Sănătății.

”Totodată, luna trecută a fost aprobat proiectul de lege pentru rtificarea fonsului de împrumut pentru România și Banca Internaționalăpentru Reconstrucție și Dezvoltare aferent finanțării adiționale în valoare de 150 de milioane de euro. Acești bani vor fi utilizați pentru finanțarea lucrărilor de construcție și de dotare a celor două centre de arși din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență pentru Copii ”Grigore Alexandrescu” și Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș. De asemenea, luna aceasta urmează să fie operaționalizată noua unitate de primiri urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov. Tot din finanțări de la Banca Mondială vor fi dotate cu echipmente 7 centre de radioterapie a căror licitație a fost demarată și finalizată în decursul acestor opt luni. În Planul Național de Redresare și Reziliență componenta sănătate are alocat un buget de 2,8 miliarde de euro. 1, 95 de miliarde de euro pentru infrastructura spitalicească, 400 d emilioane de euro pentru infrastructura prespitalicească, pentru digitalizarea sistemului de sănătate și 275 de milioane de euro pentru infrasttructura medicală prespitalicească. Aprobarea PNRR este în linie dreaptă, versiunea finală la care am lucrat împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Minsiterul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost transmisă chiar vineri, 3 septembrie, Comisiei Europene,a probarea fiind preconizată pentru această lună”, a mai adăugat Mihăilă.

Ministrul a mai adus în atenție și măsurile luate la capitolul reforme în sănătate.

”În ceea ce privește spitalele am creat cadrul legal pentru înființarea consorțiilor medicale cu scopul eficientizării activității administrative și medicale a acestor asocieri de spitale. Am introdus în legislație criterii pe care membrii consiliilor de adminsitrație ale spitalelor trebuie să le îndeplinească. De asemenea, consiliile de administrație au primit responsabilități suplimentare de monitorizare a achizițiilor directe, de contractare de servicii de audit extern. Am creat, totodată, cadrul legal  pentru plata în funcție de indicatori de performanță și calitate pentru spitalele publice. Un proiect care a fost demarat și nu este finalizat este proiectul Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, acesta a finalizat circuitul intern de avizare și a fost trimis spre consultare ministerelor avizatoare. Agenția este necesară pentru implemnetarea proiectelor de infrastructură de sănătate cu impact major. Vorbim de spitale regionale, de institute de monospecialitate. Are, de asemenea, rol consultativ opțional pentru autoritățile locale care derulează proiecte de infrastructură în sănătate și rol de reglementare în ceea ce privește anumite norme de operare a unităților sanitare”, a declarat Ioana Mihăilă.

În ceea ce privește reformele care vizează profesioniștii din sănătate, ministrul Mihăilă a precizat: ”Printre principalele măsuri amintim: demararea concursurilor pentru managerii de spitale, pentru spitalele din subordinea Ministerului Sănătății. Am aprobat legislația pentru organizarea și desfășurarea consursurilor pentru managerii generali din cadrul serviciilor județene de ambulanță. În iunie a fost organizat concursul pentru ocuparea posturilor de conducere la nivelul Agenției Naționale a Medicamentului pentru prima dată de când a fost publicată legea de organizare și funcționare a Agenției în 2019. Pentru stabilirea în mod obiectiv a necesaarului de specialiști dintr-un anumit domeniu și repartiția acestora pe arii geografice, am creat baza legală pentru înființarea Registrului național al Profesioniștilor din sistemul de sănătate, o platformă electronică în administrarea care va furniza datele necesare pentru managementul și ppoliticile de resurse umane în sănătate.”

Modificări au fost aduse și în ceea ce privește accesul la medicamente.

”În aceste patru luni am implementat o serie de măsuri, printre care: lista medicamentelor esențiale, în total 1.000 de medicamente, pe listă găsindu-se medicamente esențiale din programul național de oncologie, cele carre sunt necesare tratamentului bolii Wilson, diabetului și bolilor endocrine. Medicamentele se află pe cea mai recentă listă de medicamente esențiale recomandată de Organizația Mondială a Sănătății și sunt decontate 100% de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Am demarat dezvoltarea sistemului electronic de raportare, principalul mecanism de monitorizare a pieței medicamentului din România. Sistemul de raportare a fost înființat în 2016, dar funcționalitățile nua u mai fost dezvoltate și updatate în ultimii patru ani, ceea ce a condus la o reducere semnificativă a capacității Ministerului și a Agenției Naționale a Medicamentului de a lua măsurile necesare pentru asigurarea disponibilității medicamentelor. Am reglementat pentru prima dată în România, în august, punerea pe piață a medicamentelor autorizate în UE și necesare pentru acoperirea unor nevoi de sănătate publică printr-o procedură rapidă și simplificată. (…) Am deblocat aprovizionarea cu medicamente pentru nevoi speciale și am introdus o procedură clară de selecție pentru solicitanții de autorizații având ca prim criteriul timpul de punere pe piață a medicamentului. De asemenea, am introdus șia m reglementat niște obligații clare pentru deținătorii de autorizații, precum și pentru procedura de retragere a autorizației în situația în care medicamentele nu sunt puse pe piață în termenul asumat. Scopul este asigurarea de stocuri adecvate și continue pe toată durata de valabilitate a autorizației. Am creat cadrul legal pentru evitarea întârzierilor în aprobarea studiilor clinice și pentru aprobarea punerii pe piață a medicamentelor de uz uman. (…) Pentru întărirea capacității de producție a liniilor de fabricație de medicamente din România, am deschis un dialog cu producătorii care dețin linii d efabricație în România în vederea identificării unor soluții viabile de producție a medicamentelor cu rosc crescut de discontinuitate. (…) Am demarat 2 proiecte pentru producția a 6 medicamente a căror discontinuitate a fost frecventă în ultimii ani și pe care pacienții din România le achiziționează din afara țării, de cele mai multe ori. Termenul de finalizare estimat de producător este trimestrul 1 din 2022 pentru autorizare, respectiv trimestrul 2 din 2022 pentru punerea efectivă pe piață”, a declarat Mihăilă.

De asemenea, măsuri au fost luate și în cazul pacienților cu arsuri.

”Pentru pacienții cu arsuri, am eficientizat mecanismul de transfer al marilor arși astfel încât pacienții să fie transferați în siguranță, în timp util, cu șanse mai mari de supraviețuire. Am înființat pentru prima dată în România Comisia Multidisciplinară de Arsuri a Ministerului Sănătății, cu rolul de a furniza expertiza necesară pe baza căreia Ministerul coordonează din punct de vedere științific, profesional și metodologic rețeaua de asistență medicală specializată în tratarea arsurilor. Am elaborat ghidul terapeutic pentru medicină fizică și recuperarea pacientului cu leziuni prin arsură, punându-se astfel bazele organizării la nivelul sistemului de sănătate publică a acestor servicii specializate și a creării bazei legale pentru decontarea acestora de către CNAS. Am dezvoltat o aplicație de telefon destinată sprijinirii medicilor din spitalele din țară care nu sunt specializate în tratarea arsurilor severe pentru a veni în sprijinul evaluării corecte, în urgență, a suprafeței și profunzimii arsurii și calculării corecte a cantității de fluide necesară resuscitării pacientului clinic. Împreună cu CNAS, am modificat legislația privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate astfel încât pacienții cu arsuri grave să beneficieze de concedii pe toată perioada de tratament și recuperare. Am implementat măsuri concrete penrtu eficientizarea gestionării cazurilor de urgențe medicale fie că vorbim de transferuri între spitale din România sau din alte state pentru creșterea siguranței pacienților și pentru întărirea capacității sistemului medical”, a subliniat Ioana Mihăilă.

În ceea ce privește gestionarea pandemiei COVID-19, au fost luate măsuri pentru accelerarea campaniei de vaccinare.

Astfel:

• A fost aprobată prin Ordonanță de Urgență acordarea de tichete de masă în valoare de 100 de lei, precum și organizarea loteriei pentru stimularea vaccinării (OG 19/30.08.2021). Persoanele care se vaccinează cu schemă completă vor beneficia de vouchere în valoare totală de 100 de lei, sub forma tichetelor de masă. Tot ca măsură pentru stimularea vaccinării, va fi organizată o loterie care constă în acordarea de premii în bani persoanelor vaccinate cu schemă completă. Astfel, după emiterea certificatului de vaccinare, persoanele respective se pot înscrie pentru participarea la loterie pe site-ul www.certificat-covid.gov.ro, în cadrul căruia Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) va dezvolta funcționalitatea de înscriere. Ordinul Ministrului Sănătății referitor la procedura achiziției și acordării tichetelor valorice, respectiv Ordinul comun al ministrului Sănătății, ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și al Serviciului de Telecomunicații Speciale pentru organizarea loteriei vaccinării au fost redactate (nu au fost emise, din cauza neaprobării rectificării bugetare).
• A fost creat cadrul legal pentru vaccinarea la domiciliu de către medicii de familie și în ambulatoriile de specialitate împotriva COVID-19 (OG 7/30.08.2021).
• A fost crescută suma pe care medicii de familie o primesc pentru vaccinarea împotriva COVID-19 la nivelul cabinetului de medicină de familie (Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 3/2021). Siguranță și tratament
• A fost creat cadrul legal astfel încât măștile de protecție acordate de Ministerul Sănătății și nedistribuite de la nivelul direcțiilor județene de sănătate publică, respectiv al autorităților publice locale să poată fi repartizate inspectoratelor școlare județene, conform solicitărilor acestora, în vederea distribuirii lor către elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal (OG 19/30.08.2021).
• A fost actualizat ordinul comun al ministrului Sănătății și al ministrului Educației pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.
• A fost modificat ordinul privind măsurile necesare în vederea redeschiderii creșelor, grădinițelor, afterschool-urilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 (ORDIN nr. 4.472 din 26 iulie 2021)
• A fost redactat și publicat Ordinul privind asigurarea asistenței medicale a preșcolarilor, elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar și studenților din instituțiile de învățământ superior pentru menținerea stării de sănătate a colectivităților și pentru promovarea unui stil de viață sănătos (Ordinul nr. 438/4.629/2021 din 30.08.2021).

De asemenea, a fost schimbat modul de abordare privind organizarea spitalelor care asigură asistența medicală atât pacienților COVID-19 cât și celor non-COVID prin organizarea de circuite mixte.

Pentru pregătirea în fața valului 4 spitalele au depus Planuri de reziliență care prevăd creșterea numărului de paturi ATI și paturi pe secții pentru pacienți COVID în cazul creșterii incidenței.

Alte măsuri vizează:

• Testare rapidă în farmacii pentru diagnosticul infecției cu SARS-CoV-2
• Servicii de recuperare pentru pacienții cu afecțiuni post-infecție COVID-19

Pacienții cu afecțiuni post infecție COVID-19 pot beneficia de fizioterapie, consiliere psihologică și psihoterapie, la recomandarea medicilor din specialitățile clinice cardiologie și pneumologie. Serviciile acordate pacienţilor cu afecţiuni post infecţie COVID – 19 sunt decontate în sistemul de asigurări de sănătate cu condiţia ca medicii care le acordă să îşi desfăşoare activitatea în clinici aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Îmbunătățirea circuitului informațional privind pacienții COVID-19

• S-au reanalizat datele de raportare privind decesele COVID 19 și s-au corectat parțial diferențe.
• S-a cerut publicarea pe site-urile DSP a planurilor judeţene faţă de recrudescenţa COVID, verificarea şi asigurarea unui stoc suficient de materiale de protecţie sanitară.
• S-au efectuat modificări ale ordinului 1829/2020 pentru aprobarea fluxului informațional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul cu SARS-CoV-2 și a fost emis un ordin al comandantului acțiunii pentru reorganizarea Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției și îmbunătățirea machetelor de raportare, cu scopul limitării erorilor de raportare de până la acel moment, precum și în vederea îmbunătățirii capacității de răspuns în situația unui nou val al pandemiei.