17.6 C
București
marți, septembrie 15, 2026
More

    Investiții de 180 de milioane euro în cabinete de medicină de familie, prin PNRR, până în 2023

    Reprezentanții Federației Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) au anunțat că până pe 30 iunie 2023 vor fi investite 180 de milioane de euro în 3.000 de cabinete sau asocieri de cabinete de medicina familiei din România, prin finanțarea europeană aprobată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

    Potrivit FNPMF, investiții importante au fost aprobate și pentru refacerea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate și pentru pregătirea resursei umane, inclusiv în medicina de familie, până pe 30 septembrie 2025.

    Comisia Europeană a adoptat luni o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din pandemia de COVID-19, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

    Potrivit aceleiași surse, MRR este instrumentul principal al inițiativei NextGenerationEU, care va furniza până la 800 de miliarde euro (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. Planul României face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei digitale, precum și să consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice.

    Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investițiile și reformele cuprinse în plan sprijină tranziția verde și cea digitală, contribuie la soluționarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială a României.

    Asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale a României

    În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi. Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

    În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

    Consolidarea rezilienței economice și sociale a României

    Comisia consideră că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.

    Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi. Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de muncă mai puternică, favorizând creșterea economică. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general. Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare, se arată în comunicatulș Comisiei Europene.

    Sprijinirea proiectelor emblematice de investiții și de reformă

    Potrivit aceleiași surse, Planul României propune proiecte în toate cele șapte domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investiții specifice care abordează aspecte comune tuturor statelor membre, în domenii care creează locuri de muncă și creștere economică și care sunt necesare pentru tranziția verde și cea digitală. De exemplu, planul românesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor și a serviciilor de date ale administrației publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și introducerea cărților de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetățeni.

    În urma evaluării s-a constatat, de asemenea, că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul MRR.

    Sistemele de control instituite de România sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autoritățile naționale vor preveni, depista și corecta cazurile de conflict de interese, corupție și fraudă legate de utilizarea fondurilor.

    „Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral”, a declarat președinta Ursula von der Leyen.

    România începe imunizarea populaţiei cu a treia doză de vaccin anti-COVID

    În România începe, marţi, imunizarea populaţiei cu cea de a treia doză de vaccin anti-COVID.

    Momentul va fi marcat la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „prof. dr. Matei Balş”, unde cadrele medicale aflate în prima linie în lupta împotriva COVID-19 vor primi cea de a treia doză de vaccin.

    Prima persoană vaccinată va fi managerul unităţii spitaliceşti, dr. Cătălin Apostolescu, medic primar Boli Infecţioase.

    De asemenea, va fi prezent preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea anti-COVID, col. dr. Valeriu Gheorghiţă.

    Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătăţii, se va afla la Centrul de vaccinare din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, unde va primi a treia doză de vaccin anti-COVID.

    Cui îi este recomandată a treia doză de vaccin 

    Săptămâna trecută, membrii Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) au decis, având în vedere evoluţia epidemiologică severă din România şi necesitatea asigurării protecţiei maximale a cetăţenilor împotriva maladiei COVID-19, pe baza datelor ştiinţifice disponibile, necesitatea administrării dozei de rapel, începând cu 28 septembrie, pentru toate persoanele care au mai mult de 6 luni de la administrarea dozei a doua, cu oricare dintre vaccinurile pe baza de ARN mesager.

    Potrivit CNCAV, doza a treia de vaccin este ferm recomandată:

    • persoanelor cu risc mare de dezvoltare a unor forme severe – persoane vulnerabile: cei peste 65 de ani, cu boli cronice (indiferent de vârstă), persoanele din centrele medico-sociale şi alte categorii vulnerabile prevăzute în strategia naţională de vaccinare;
    • persoanelor cu risc mare de expunere: personal medico-social şi din învăţământ.

    „Aceste măsuri sunt deosebit de importante pentru menţinerea bunei funcţionări a sistemului de sănătate şi a unităţilor de învăţământ. Accesul la vaccinare este permis şi altor categorii populaţionale, care au cel puţin 6 luni de la administrarea dozei 2 de vaccin, indiferent dacă au istoric de trecere prin boală”, a precizat CNCAV.

    Reprezentanţii Comiterului au subliniat că doza de rapel se va efectua numai cu vaccinurile pe bază de ARN mesager, indiferent de schema iniţială. Astfel, persoanele vaccinate cu Astra Zeneca vor primi doza 3 cu unul dintre vaccinurile produse de companiile Pfizer&BioNTech sau Spikevax (Moderna).

    Totodată, având în vedere că în România imunizarea cu Johnson&Johnson a început în 4 mai, pentru persoanele imunizate cu acest vaccin nu este necesară, la acest moment, administrarea dozei de rapel. Detaliile privind această recomandare vor fi stabilite în perioada următoare, pe măsură ce vor fi disponibile noi date ştiinţifice.

    Programarea persoanelor pentru administrarea dozei de rapel (doza 3) se poate face deja prin platforma online, dar doritorii se pot vaccina inclusiv prin prezentarea directă în centrele de vaccinare.

    Pentru persoanele din centrele medico-sociale şi rezidenţiale, imobilizate la domiciliu sau fără adăpost, se va utiliza aceeaşi modalitate de vaccinare, respectiv cu ajutorul echipelor mobile puse la dispoziţie de către direcţiile de sănătate publică judeţene/ a municipiului Bucureşti.

    Beneficiarii vor primi adeverinţe de vaccinare unde va fi specificată schema de vaccinare, cu menţionarea celor trei doze efectuate.

    Vaccinare la Romexpo de luni până duminică, între orele 8.00 – 20.00

    În Bucureşti, persoanele vaccinate care au cel puţin şase luni de la administrarea dozei a doua de vaccin anti-COVID se pot imuniza cu cea de-a treia doză începând de marţi, la centrele de la Romexpo. Sunt aşteptate pentru vaccinare persoanele cu vârsta peste 65 de ani, persoanele cu boli cronice indiferent de vârstă, personalul medical, personalul din asistenţă socială şi alte categorii vulnerabile prevăzute în strategia naţională de vaccinare. Cea de-a treia doză de vaccin poate fi administrată la liber, fără o programare prealabilă.
    În paralel cu administrarea celei de-a treia doze, continuă şi imunizarea persoanelor care doresc să-şi facă pentru prima dată vaccinul anti-COVID.

    Centrele de vaccinare de la Romexpo sunt deschise în fiecare zi, de luni până duminică, între orele 8.00 – 20.00.

    Președinta CE: Vaccinarea anti-COVID salvează vieţi, vă protejează pe dumneavoastră, dar şi pe cei dragi

    Cetăţenii Uniunii Europene sunt „foarte norocoşi” că au acces la vaccinul anti-COVID, a afirmat luni, la Bucureşti, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a încurajat oamenii să se vaccineze pentru a se proteja pe ei, dar şi pe cei apropiaţi.

    „Vaccinarea este foarte importantă şi îi rog pe toţi să profite de ocazie şi să se vaccineze. Vaccinarea salvează vieţi, vă protejează pe dumneavoastră, dar şi pe cei dragi. Noi, în Uniunea Europeană, suntem foarte norocoşi că avem în prezent acces la vaccinuri. Este un avantaj enorm pentru a proteja cetăţenii europeni, dar şi pentru a reduce riscul de răspândire a bolii”, a declarat şefa Executivului comunitar, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Florin Cîţu.

    „Vă rog pe toţi, dacă nu aţi făcut acest lucru încă, ştiinţa este foarte importantă, profitaţi de ocazia de a vă vaccina”, a subliniat Ursula von der Leyen.

    Oficialul european a precizat că gestionarea campaniei de vaccinare anti-COVID este de „competenţă naţională”.

    „Avem nevoie de bună comunicare. În Uniunea Europeană, în medie, 73% din populaţia adultă a fost vaccinată şi lucrurile merg spre mai bine. Impactul virusului nu mai este la fel de grav şi ştim că (vaccinul – n.r.) a salvat vieţi. Aşa că vă încurajez pe fiecare dintre dumneavoastră să vă vaccinaţi”, a mai spus Ursula von der Leyen.

    Cîțu, despre accelerarea campaniei de vaccinare anti-COVID: Analizăm măsurile cu impact din țările UE

    Premierul Florin Cîțu a declarat, luni, că Guvernul va analiza care sunt măsurile din restul ţărilor UE ce au avut cel mai mare impact pentru accelerarea vaccinării şi le va aplica şi în România.

    Premierul a fost întrebat, în conferinţa de presă comună cu preşedintele CE, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Klaus Iohannis, cum poate Uniunea Europeană să ajute accelerarea campaniei de vaccinare şi dacă vaccinarea obligatorie a unor categorii de personal poate fi o soluţie în acest sens.

    „La întrebarea cum ar putea să ajute Uniunea Europeană – a ajutat foarte mult prin faptul că am avut acces la vaccin în acelaşi moment în care au avut toate ţările din UE. Am avut şi astăzi o discuţie cu doamna preşedinte (al Comisiei Europene – n.r.) despre campania de vaccinare din România. Sunt mai multe variante în UE şi după cum ştiţi şi la noi se iau în calcul aceste variante pentru a accelera campania de vaccinare. Am văzut că a început să crească, în această perioadă, numărul persoanelor care se vaccinează. Am spus de fiecare dată – singura soluţie pentru a depăşi pandemia o reprezintă vaccinarea. Orice altă măsură nu face decât să încetinească, dar nu elimină pandemia. Ne uităm să vedem în restul ţărilor din Uniunea Europeană care sunt măsurile care au avut cel mai mare impact şi le vom folosi şi aici”, a explicat Florin Cîţu.

    Președintele Klaus Iohannis, despre reevaluarea campaniei de vaccinare anti-COVID-19

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, luni, că săptămâna aceasta va avea o întâlnire cu premierul Florin Cîţu pentru reevaluarea campaniei de vaccinare anti-COVID.

    „Împreună cu premierul am discutat să ne întâlnim încă din această săptămână să reevaluăm campania de vaccinare şi să vedem cum putem să o repunem pe roate. Este un paradox. Noi suntem în plină pandemie, avem arma cu care putem să terminăm pandemia şi nu o folosim. Este foarte păcat. Probabil unii mai sunt reticenţi, alţii necesită încă mai multe zile de gândire, alţii vor date suplimentare şi vom vedea cum putem să îi convingem pe cât mai mulţi. Nu este păcat să stăm cu atâţia bolnavi, cu atâţia oameni care suferă în ATI, cu atâtea familii îndoliate când am putea să terminăm foarte repede această fază acută a pandemiei cu vaccinarea?”, a spus şeful statului, în conferinţa de presă comună cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi premierul Florin Cîţu.

    Președintele a precizat că a cerut date, potrivit acestora, au fost distribuite peste 10 milioane de doze de vaccin, iar aproape cinci milioane şi jumătate de români sunt vaccinaţi cu schema completă.

    „E păcat că sunt aşa puţini. Dacă ne uităm un pic ce se întâmplă în Europa, acum câteva zile, de exemplu, eu am citit un articol despre Danemarca. În timp ce noi avem mii şi mii de noi cazuri zilnice şi, din păcate, şi internaţi în ATI şi decese, în Danemarca s-a renunţat la toate restricţiile. Atenţie, la toate restricţiile. De ce? Fiindcă s-au vaccinat în Danemarca cam toţi. Doze am fi avut şi noi. Şi dacă ne-am fi vaccinat cu toţii, aşa cum şi premierul, şi eu, şi mulţi alţii au recomandat, nu ar fi trebuit să mai purtăm mască. Puteam să mergem oriunde în linişte, puteam să ne întâlnim, puteam să avem concerte, spectacole, întâlniri de tot felul, fără nicio restricţie. Ce i-a făcut pe mulţi să fie reticenţi vom vedea”, a afirmat preşedintele.

    Klaus Iohannis a subliniat că, fără implicarea şefei Comisiei Europene, România nu ar fi beneficiat de un număr important de doze de vaccin anti-COVID.

    „Doamna preşedinte a avut iniţiativă, a riscat – şi bine a făcut – şi a pus pe picioare un mecanism prin care întreaga Uniune Europeană beneficiază de doze foarte multe de vaccin. Şi ţin şi în acest spaţiu, doamnă preşedinte, să vă mulţumesc pentru implicarea extraordinară în acest domeniu. (…) Sănătatea nu este o competenţă a Comisiei, sănătatea este de competenţă naţională, dar această chestiune, fără intervenţia şi fără sprijinul Comisiei, nu ar fi putut să fie rezolvată. În continuare, evident că sprijinul Comisiei constă în dozele de vaccin care vor veni în continuare în România şi în datele pe care le pregătesc forurile europene, comisiile de specialitate şi care sunt distribuite în toate statele membre”, a spus Iohannis.

    Proiect Ministerul Sănătății: Certificatul digital COVID-19, obligatoriu pentru personalul medical

    Ministerul Sănătății a publicat, luni, în transparență decizională, proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul sanitar, pe perioada stării de alertă, pentru personalul din cadrul unor unități publice și private. Potrivit documentului, personalul medical din spitalele publice și private va fi obligat să prezinte dovada vaccinării sau a testării. În cazul în care nu este prezentat certificatul verde, se va suspenda contractul de muncă pentru 30 de zile, după care contractul încetează de drept.

    Certificatul trebuie să ateste îndeplinirea uneia din următoarele condiții:

    • a) vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete;
    • b) se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2;
    • c) rezultat negativ certificat al unui test RT-PCR sau al unui test antigen rapid, pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat în condițiile stabilite prin ordin al ministrului sănătății.

    “Vrem să promovăm actul normativ în regim de urgență. Aceste măsuri sunt necesare în contextul epidemiologic actual, cu o creștere importantă a numărului de cazuri, când trebuie asigurată siguranța pacienților, dar și a personalului medical. Sistemul medical, prin excelență, se bazează pe știință, inovație și tehnologie, în care un loc important în dețin vaccinurile”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sănătății.

    Potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Sănătății, personalul din cadrul unităților publice care nu prezintă rezultat negativ certificat al unui test RT-PCR sau al unui test antigen rapid, pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 va suporta costurile privind testarea, excepție fiind categoria de personal care face dovada unor afecțiuni care reprezintă contraindicație la vaccinare, caz în care costurile de testare vor fi suportate de către angajator.

    Pentru unitățile private costurile privind activitatea de testare împotriva virusului SARS-CoV-2 vor fi suportate conform procedurilor stabilite la nivelul acestora, fie de către angajați, fie de către angajator.

    Potrivit sursei citate, măsurile din cadrul proiectului de lege se aplică și în unitățile din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă și în cadrul unităților subordonate, în cadrul Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne și în cadrul unităților subordonate, precum și în cadrul laboratoarelor de analize medicale.

    Cadrele medicale care nu prezintă certificatul digital COVID sunt suspendate

    În cazul în care personalul medical nu prezintă certificatul digital al UE privind COVID-19 se reglementează suspendarea de drept, pe o perioadă de 30 de zile a contractelor în baza cărora își desfășoară activitatea.

    După cele 30 de zile de suspendare, contractul personalului medical în baza căruia își desfășoară activitatea încetează de drept, iar pentru personalul din unitățile private care cumulează 30 de zile de suspendare, angajatorul poate dispune fie prelungirea suspendării, fie încetarea contractului în baza căruia își desfășoară activitatea.

    În unitățile publice măsura încetării contractului în baza cărora își desfășoară activitatea personalul este necesară pentru a crea posibilitatea încadrării pe acele posturi a altor persoane, în vederea asigurării continuității activității, ținând cont de faptul că în unitățile respective numărul total al posturilor este limitat prin acte normative.

    Responsabilitatea pentru a asigura aplicarea acestor măsuri revine conducerii unităților publice și private.

    “Nerespectarea acestor obligații de către conducătorul unității respective reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei aplicată de către personalul împuternicit din cadrul direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București și din cadrul Inspecției Sanitare de Stat“, potrivit sursei citate.

    GCS: Lista localităților cu rata de incidență COVID-19 mai mare sau egală cu 3 la mia de locuitori

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a informat, luni, că incidenţa cumulată a cazurilor de COVID-19, la 14 zile, este mai mare sau egală cu 3/1.000 de locuitori în 98 de oraşe şi 518 comune.

    Dintre cele 98 de oraşe, 26 au incidenţă de peste 5 la mia de locuitori. Cele mai mari valori ale incidenţei COVID-19 s-au înregistrat în:

    • Bragadiru (judeţul Ilfov): 255, incidenţă 8,23;
    • Slănic (judeţul Prahova): 43, incidenţă 8,08;
    • Voluntari (judeţul Ilfov): 351, incidenţă 7,66;
    • Fundulea (judeţul Călăraşi): 48, incidenţă 7,35;
    • Popeşti-Leordeni (judeţul Ilfov): 318, incidenţă 7,24;
    • Otopeni (judeţul Ilfov): 148, incidenţă de 7,22;
    • Municipiul Timişoara: 2.306, incidenţă 7,15;
    • Măgurele (judeţul Ilfov): 85 cazuri, incidenţă de 6,75;
    • Horezu (judeţul Vâlcea): 46, incidenţă 6,68;

    Dintre cele 518 de comune, 158 au incidenţa infecţiilor cu SARS-CoV-2 de peste 5 la mia de locuitori. Cele mai mari valori s-au înregistrat în:

    • Ticvaniu Mare (judeţul Caraş-Severin): 28 cazuri, incidenţă de 14,1;
    • Cătina (judeţul Cluj): 21 cazuri, incidenţă de 12,81;
    • Zâmbreasa (judeţul Teleorman): 15 cazuri, incidenţă 11,78
    • Gura Vadului (judeţul Prahova): 24 cazuri, incidenţă de 11,78;
    • Garnic (judeţul Caraş-Severin): 14 de cazuri, incidenţă de 10,98;
    • Bârsana (judeţul Maramureş): 49 de cazuri, incidenţă de 10,61.

    Lista completă a localităților o puteți consulta AICI

    GCS: Cele mai multe cazuri noi de COVID-19, în Capitală, Timiş, Cluj și Ilfov

    Grupul de Comunicare Strategică a informat, luni, că cele mai multe cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate în Bucureşti – 2.559 şi în judeţele Timiş – 356, Cluj – 265, Ilfov – 274, Dolj – 258.

    Cele mai puţine cazuri noi de COVID-19 au fost în judeţele Vrancea – 11, Covasna – 12, Harghita – 13, Vrancea – 16, Tulcea – 18.

    Capitala are o incidenţă de 4,95 de cazuri la mia de locuitori.

    Judeţul Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte incidenţa infectărilor cumulate la 14 zile, cu 5,93 cazuri la mia de locuitori, fiind urmat de judeţele Timiş – 5,32, Cluj – 3,99, Bistriţa-Năsăud – 3,67, Dolj – 3,59, Satu Mare – 3,50, Maramureş – 3,43, Teleorman – 3,23, Olt – 3,04, Constanţa – 3,04, acestea aflându-se în zona roşie.

    În zona galbenă se află 18 judeţe, printre care Giurgiu – 2,94, Arad – 2,92, Mehedinţi – 2,73, Giurgiu – 2,69, Sălaj – 2,78, Suceava – 2,71, Călăraşi – 2,67.

    Situaţia pe judeţe a cazurilor noi de infectare cu SARS-CoV-2:

    * Alba – 58
    * Arad – 111
    * Argeş – 114
    * Bacău – 143
    * Bihor – 104
    * Bistriţa-Năsăud – 58
    * Botoşani – 122
    * Brăila – 49
    * Braşov – 72
    * Buzău – 69
    * Călăraşi – 54
    * Caraş-Severin – 51
    * Cluj – 265
    * Constanţa – 233
    * Covasna – 12
    * Dâmboviţa – 87
    * Dolj – 258
    * Galaţi – 177
    * Giurgiu – 100
    * Gorj – 65
    * Harghita – 13
    * Hunedoara – 52
    * Ialomiţa – 85
    * Iaşi – 204
    * Ilfov – 274
    * Maramureş – 96
    * Mehedinţi – 94
    * Mureş – 60
    * Neamţ – 60
    * Olt – 63
    * Prahova – 188
    * Sălaj – 50
    * Satu Mare – 56
    * Sibiu – 39
    * Suceava – 151
    * Teleorman – 58
    * Timiş – 356
    * Tulcea – 18
    * Vâlcea – 31
    * Vaslui – 111
    * Vrancea – 16
    * Municipiul Bucureşti – 2.559

    Cîțu, despre evoluția pandemiei COVID-19: Ținta pentru Ministerul Sănătății este de 2.000 de paturi la ATI

    Premierul Florin Cîţu a afirmat, luni, că țina Ministerului Sănătății este de 2.000 de paturi la ATI, dedicate pacienților bolnavi de COVID-19.

    “Ministerul Sănătăţii a venit cu mai multe soluţii, sunt mai multe spitale care se transformă în spitale COVID, soluţiile sunt în continuă mişcare, am crescut numărul de paturi de la 600 la peste 1200, ţinta ar putea fi 2.000 de paturi, dar acestea sunt soluţiile pe termen scurt. Majoritatea covârşitoare, peste 99% dintre persoanele care astăzi se îmbolnăvesc, se infectează cu COVID, sunt persoane nevaccinate”, a transmis premierul.

    Florin Cîțu a dat asigurări că sistemul de sănătate va face faţă valului patru al pandemiei, menţionând că autorităţile au un plan pentru a transforma mai multe unități medicale, în special în Bucureşti, în spitale 100% COVID.

    “Vom face faţă, sistemul de sănătate va face faţă. E adevărat că nu a pornit cum trebuia, nu cred că valul patru a fost pregătit cum trebuia, dar acum de când e domnul ministru Cseke lucrurile merg mai bine şi veţi vedea că vom face faţă. (…) Avem un plan pentru a transforma mai multe spitale, şi în special în Bucureşti, în spitale COVID, 100% COVID, mai sunt şi celelalte TIR-uri pe care le vom folosi. Sunt soluţii pe care le vom folosi, dar, în acelaşi timp, este clar că trebuie să avem soluţii şi pe termen lung şi asta înseamnă investiţii”, a transmis Florin Cîţu.

    Totodată, Cîțu a declarat că România nu a fost pregătită pentru valul patru al pandemiei, iar mesajele anti-vacciniste sunt principalul motiv pentru care campania de imunizare nu a fost un succes.

    “Campanii antivaccinare care sunt făcute de ani de zile, este greu să le demontezi în câteva luni de campanie pro-vaccinare” a mai transmis premierul.

    Întrebat dacă vor fi decise noi restricţii, Florin Cîţu a răspuns: “Avem deja toate măsurile care se iau de la 6 la mie. Nu avem ce să implementăm până la 6 la mie”.

    București: Niciun pat liber în secțiile de Terapie Intensivă pentru pacienții COVID-19

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat, luni, că, la acest moment în Capitală nu mai este niciun loc liber în secțiile ATI COVID, iar la nivel național mai sunt disponibile 24 paturi ATI pentru bolnavii infectați cu SARS-CoV-2, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2.

    “În data de 27 septembrie 2021, conform datelor existente în aplicația alerte.ms, la nivel național există 1311 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19. De asemenea, 1218 de paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii țări”, potrivit unui comunicat al GCS.

    În București sunt avizate de către Direcția de Sănătate Publică 271  de paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19.

    “La nivel național sunt libere 24 paturi ATI pentru pacienții bolnavi de COVID-19, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2, iar în București nu sunt paturi libere la acest moment”, arată sursa citată.

    Potrivit GCS, se lucrează pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare.

    “Menționăm faptul că în procesul de operaționalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiții medicale și care sunt și confirmate cu SARS-COV-2 pentru că în aceste cazuri respectivii pacienți prezintă afecțiuni grave ce pot constitui comorbidități și sunt expuși unui risc mult mai mare”, explică GCS.

    Situația paturilor ATI destinate pacienților de Covid-19, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2, neocupate:

    • Argeș -1
    • Bacău 1
    • Brăila – 1
    • Brașov – 1
    • Constanta – 8
    • Dolj – 4
    • Mureș – 1
    • Timiș – 2
    • Vrancea -5
    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.