Investiții de 180 de milioane euro în cabinete de medicină de familie, prin PNRR, până în 2023

0
100

Reprezentanții Federației Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) au anunțat că până pe 30 iunie 2023 vor fi investite 180 de milioane de euro în 3.000 de cabinete sau asocieri de cabinete de medicina familiei din România, prin finanțarea europeană aprobată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit FNPMF, investiții importante au fost aprobate și pentru refacerea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate și pentru pregătirea resursei umane, inclusiv în medicina de familie, până pe 30 septembrie 2025.

Comisia Europeană a adoptat luni o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din pandemia de COVID-19, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Potrivit aceleiași surse, MRR este instrumentul principal al inițiativei NextGenerationEU, care va furniza până la 800 de miliarde euro (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. Planul României face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei digitale, precum și să consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investițiile și reformele cuprinse în plan sprijină tranziția verde și cea digitală, contribuie la soluționarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială a României.

Asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale a României

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi. Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Consolidarea rezilienței economice și sociale a României

Comisia consideră că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.

Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi. Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de muncă mai puternică, favorizând creșterea economică. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general. Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare, se arată în comunicatulș Comisiei Europene.

Sprijinirea proiectelor emblematice de investiții și de reformă

Potrivit aceleiași surse, Planul României propune proiecte în toate cele șapte domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investiții specifice care abordează aspecte comune tuturor statelor membre, în domenii care creează locuri de muncă și creștere economică și care sunt necesare pentru tranziția verde și cea digitală. De exemplu, planul românesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor și a serviciilor de date ale administrației publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și introducerea cărților de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetățeni.

În urma evaluării s-a constatat, de asemenea, că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul MRR.

Sistemele de control instituite de România sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autoritățile naționale vor preveni, depista și corecta cazurile de conflict de interese, corupție și fraudă legate de utilizarea fondurilor.

„Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral”, a declarat președinta Ursula von der Leyen.

Articolul precedentRomânia începe imunizarea populaţiei cu a treia doză de vaccin anti-COVID
Articolul următorAndrei Baciu, despre câte persoane s-au programat până acum pentru a treia doză de vaccin anti-COVID