22 C
București
luni, septembrie 14, 2026
More

    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

    Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) informează, vineri, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 61.836 doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson, dintre care 24.800 reprezintă prima doză, 3.074 – doza a doua şi 33.962 – doza a treia.

    Din 27 decembrie 2020, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID-19, au fost administrate 10.299.425 de doze pentru 5.570.830 de persoane, dintre care 5.401.290 au primit schema completă şi 128.052 de persoane au fost vaccinate cu doza a treia.

    Doza a treia se administrează începând de marţi, 28 septembrie.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 42 reacţii adverse, şapte de tip local şi 35 de tip general.

    De la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 17.254 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 1.834 de tip local şi 15.420 de tip general.

    Constanța: Pacienții de la Spitalul de Boli Infecţioase, transferați la alte unităţi medicale din judeţ

    Pacienţii de la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, unde vineri dimineaţa a avut loc un incendiu, au fost transferaţi la alte unităţi medicale din judeţ, în principal la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU), Spitalul Militar şi Spitalul de Pneumoftiziologie Palazu Mare, toate având paturi cu oxigen, a anunţat dr. Rodica Tudoran de la UPU Constanţa, într-o conferinţă de presă.

    Astfel, la UPU Constanţa au ajuns 43 de pacienţi, dintre care unul a decedat, şi trei cadre de intervenţie, la Spitalul Militar au ajuns 29 de pacienţi, dintre care unul a decedat în timpul transportului şi i s-au aplicat manevre de resuscitare fără rezultat favorabil în unitatea medicală, iar alţi 43 de pacienţi au ajuns la Spitalul de Pneumoftiziologie.

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Constanţa a operaţionalizat, vineri, noi paturi pentru pacienţii cu COVID-19, în contextul transferului de bolnavi de la Spitalul de Boli Infecţioase, a mai anunţat medicul Rodica Tudoran.

    „S-au evacuat pacienţii în principal în trei unităţi sanitare: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Spitalul de Pneumoftiziologie Palazu Mare şi Spitalul Militar Constanţa, toate având paturi cu oxigen, iar în Judeţean s-au deschis paturi noi de terapie intensivă prin realocarea unor locuri în Terapie Intensivă Chirurgie Cardiovasculară pentru pacienţii veniţi de la Infecţioase şi s-a deschis un salon de postoperator în fosta zonă a Ortopdiei la etajul V”, a spus dr. Rodica Tudoran.

    Dintre cei 42 de pacienţi ajunşi la SJU Constanţa, 16 au rămas internaţi în această unitate sanitară, iar 10 au fost transferaţi la Spitalul Agigea, şapte au fost transferaţi la Spitalul de Pneumoftiziologie, trei au plecat la domiciliu, la cerere, iar alţi şase pacienţi şi cei trei membri ai echipajelor de intervenţie sunt în curs de evaluare şi tratament.

    „Am primit la Judeţean, în UPU, 42 de pacienţi şi trei membri ai personalului medical de intervenţie. Din păcate, un pacient, în afara celor 42, era decedat. În Spitalul Judeţean s-au internat 16 pacienţi, dintre care şapte pacienţi în ATI COVID, un pacient în Cardiologie, zonă de izolare COVID, doi pacienţi în Pediatrie, o mamă şi un copil, şi şase au fost internaţi în zona de postoperator, etajul V COVID, deschisă astăzi. Am transferat din cei 42 de pacienţi, iniţial primiţi la noi şi evaluaţi de către noi, şapte la Spitalul de Pneumologie Palazu Mare, pacienţi stabili, care necesitau doar o sursă de oxigen. La Spitalul Agigea au fost transferaţi 10 pacienţi. La domiciliu, la cerere, au plecat trei pacienţi, doi copii şi mama unuia dintre ei. La ora actuală, în UPU, mai sunt din pacienţii de la Infecţioase şase pacienţi şi cei trei membri ai personalului de intervenţie care sunt în curs de tratament şi evaluare. De la Spitalul Militar, ulterior am primit doi pacienţi”, a precizat dr. Rodica Tudoran.

    Medicul a precizat că la Spitalul Militar iniţial au fost transportaţi 29 de pacienţi de la Infecţioase, dintre care unul a decedat în timpul transportului.

    Totodată, 50 dintre pacienţii de la Spitalul de Boli Infecţioase au ajuns la Spitalul de Pneumoftiziologie, şapte dintre aceştia şapte fiind iniţial transportaţi la UPU de la SJU.

    Medicul de la UPU Constanţa a punctat că în afara pacienţilor transferaţi de la Spitalul de Boli Infecţioase, la SJU Constanţa s-au primit, vineri, în continuare bolnavi diagnosticaţi sau cu suspiciune de COVID-19, veniţi de la domiciliu.

    „În continuare am primit pacienţi în UPU, pacienţi diagnosticaţi sau cu suspiciune de COVID, nou veniţi, de la domiciliu, datorită deschiderii unor facilităţi încă avem posibilitatea de a gestiona situaţia. Dacă va fi nevoie, se va apela probabil la ajutor în zilele următoare”, a mai spus dr. Rodica Tudoran.

    Şapte pacienţi au murit, vineri, în incendiul izbucnit la Secţia ATI COVID a Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa. Întregul spital a fost evacuat, iar toate unităţile sanitare din judeţ au preluat pacienţii.

    EMA: Posibilă legătură între vaccinul anti-COVID Johnson&Johnson şi o altă afecţiune rară de coagulare

    O posibilă legătură între cazuri rare de coagulare la nivelul venelor profunde şi vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Johnson&Johnson a fost identificată de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), care recomandă ca acea afecţiune să fie listată ca efect secundar în prospectul oficial al vaccinului, informează Reuters.

    EMA a recomandat totodată ca trombocitopenia imună (ITP), o anomalie hemoragică provocată de organismul uman care atacă din greşeală plachetele sangvine, să fie adăugată pe lista efectelor adverse cu frecvenţă necunoscută înscrise în prospectul vaccinurilor anti-COVID-19 dezvoltate de Johnson&Johnson şi AstraZeneca.

    Ambele vaccinuri au fost anterior asociate cu o combinaţie foarte rară de cheaguri sangvine şi număr scăzut de plachete sangvine, cunoscută sub numele de tromboză cu sindrom de trombocitopenie (TTS).

    Cele două seruri au la bază virusuri-vector inofensivi, care instruiesc celulele umane să sintetizeze o proteină ce pregăteşte sistemul imunitar împotriva viitoarelor infecţii provocate de noul coronavirus.

    EMA a precizat că noua afecţiune de coagulare, potenţial letală şi denumită tromboembolism venos (VTE), trebuie să fie inclusă în prospectul vaccinului anti-COVID-19 Johnson&Johnson separat de TTS.

    VTE începe de obicei printr-un cheag format într-o venă de la nivelul picioarelor, mâinilor şi zonei inghinale, care călătoreşte apoi la plămâni şi blochează fluxul sangvin pulmonar.

    Indiferent de utilizarea vaccinurilor, VTE este cel mai frecvent cauzată de producerea unor vătămări sau de lipsa de mişcare a pacienţilor imobilizaţi la pat. Pastilele contraceptive şi mai multe boli cronice sunt de asemenea considerate factori de risc.

    Cîțu, apel către Ministerul Sănătăţii în urma incendiului de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța

    Premierul Florin Cîţu a declarat că este important în acest moment ca Ministerul Sănătăţii „să se uite exact care sunt soluţiile” pe termen scurt, imediat, astfel ca tragedii precum cea petrecută vineri în urma incendiului de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa să nu se mai întâmple.

    „În primul rând vreau să transmit condoleanţe familiilor îndoliate după tragedia de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa. Am ţinut în permanenţă legătura cu Ministerul Afacerilor Interne, cu Ministerul Sănătăţii, cu autorităţile, pentru a mă asigura că pacienţii sunt transferaţi la spitalele din zonă. Este de neacceptat să se întâmple aceste lucruri, o astfel de tragedie în spitalele din România şi este o realitate pe care, începând din acest an, încercăm să o modificăm după 20-30 de ani de zile în care nu s-a făcut aproape nimic pentru sistemul de sănătate din România. În ceea ce priveşte cazul incendiului, nu mă voi pronunţa în acest moment, aşteptăm informaţiile şi vom vedea exact ce s-a întâmplat. Aşa cum am cerut Ministerului Sănătăţii, în urmă cu câteva luni, să pregătească valul 4, am cerut acea anchetă pentru a vedea cum a fost pregătit valul 4, în acest moment este important ca Ministerul Sănătăţii să se uite exact care sunt soluţiile pe termen scurt, imediat, ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple”, a declarat Florin Cîţu, vineri, la Palatul Victoria.

    Premierul a subliniat că, în această perioadă, există o presiune pe sistemul de sănătate pe termen scurt.

    „Aşteptăm măsurile ca această presiune să fie redusă”, a completat el.

    Cîţu a precizat că, în acelaşi timp, a solicitat specialiştilor în domeniu un răspuns la întrebarea dacă această tragedie putea fi evitată.

    Pe termen mediu, a adăugat premierul, este foarte important ca tot ce există în PNRR să fie implementat pentru a avea un sistem sau o infrastructură spitalicească care să facă faţă tuturor situaţiilor.

    Cîțu l-a demis pe preşedintele ANMCS și a cerut demiterea managerului Spitalului din Constanța

    Prim-ministrul Florin Cîţu a anunţat vineri că a cerut demiterea managerului Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa, Stela Halichidis, şi că l-a demis din funcţie pe preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS).

    „Am luat două decizii. În primul rând, l-am sunat pe domnul primar al Constanţei, Virgil Chiţac, şi am cerut să o demită din funcţie pe doamna manager al Spitalului de Boli Infecţioase. În acelaşi timp, am semnat ordinul prin care l-am demis pe preşedintele ANMCS, care de când a intrat în funcţie nu a mai făcut nicio evaluare şi era în atribuţiile domniei sale să facă evaluări şi în ce priveşte acreditările spitalelor din România”, a afirmat premierul.

     

     

    IGSU: Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, înștiințat din 2017 cu privire la autorizația de incendiu

    Prim-adjunctul IGSU, Cristian Radu, a declarat, vineri, că Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa nu a depus documentele necesare obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu, deşi conducerea unităţii a fost înştiinţată oficial încă din 2017 cu privire la această obligaţie.

    „Din documentele pe care le-am consultat până la acest moment, (…) obiectivul conţine mai multe clădiri care sunt vechi şi la momentul edificării nu se supuneau, potrivit legislaţiei, procesului de avizare-autorizare. De la acel moment, au fost edificate diferite lucrări care, de asemenea, până în anul 2004, nu s-a supus procesului de avizare-autorizare. (…) În perioada 2004-2007, s-au edificat o serie de lucrări printre care şi parte din acea instalaţie de detecţie şi semnalizare la incendii, dar şi alte lucrări (…) care atrăgeau această obligaţie. Astfel, noi am identificat că în anul 2007 exista un proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor care, din punctul de vedere al specificului acelor lucrări puse în operă, atrăgeau această obligaţie”, a explicat Cristian Radu, într-o conferinţă de presă.

    El a precizat că în 2017, în timpul unui control, reprezentanţii ISU Constanţa au comunicat conducerii spitalului obligaţia legală de a obţine această autorizaţie.

    „Modalitatea prin care s-a comunicat oficial a fost în anul 2017, pe timpul unui control al colegilor mei de la ISU Constanţa, care au comunicat conducerii spitalului această obligaţie, au comunicat-o oficial, nefiind depuse de la acel moment documentaţia şi proiectul prin care se puneau în operă respectivele lucrări. Deci, la acest moment, concluzionăm că nu există o solicitare şi o depunere de acte sau documente prin care să se solicitate obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, deşi această obligaţie s-a născut odată cu anul 2007, când au fost recepţionate lucrări care se supun acestei prevederi legale”, a mai spus prim-adjunctul IGSU.

    La rândul său, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a arătat că la această unitate sanitară au fost făcute controale de către ISU atât în 2020, cât şi în februarie 2021, în timpul ultimului control fiind depistate nereguli precum improvizaţii şi nefuncţionalitatea instalaţiei de semnalizare a incendiului.

    „În cadrul ultimului control au fost constatate anumite nereguli, (…) care se referă la instalaţiile electrice şi unele improvizaţii, la siguranţe dezechilibrate, (…) şi s-a constatat nefuncţionalitatea instalaţiei de semnalizare a incendiului. Exista în spital (…) senzori pentru oxigen care existau în saloane, am înţeles, dar instalaţia de detectare a incendiilor nu exista”, a spus secretarul de stat.

    Arafat, despre pacienții evacuați de la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat, vineri, că nu este necesar transferul în alte judeţe al pacienţilor evacuaţi de la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, unde a avut loc un incendiu în care au murit şapte oameni.

    Potrivit acestuia, în spital erau 125 de pacienţi, din care 120 diagnosticaţi cu COVID, 10 dintre ei fiind internaţi la terapie intensivă. Aceştia au fost transferaţi la alte unităţi sanitare, iar după discuţiile cu autorităţile locale s-a stabilit că nu sunt pacienţi cu arsuri printre cei care sunt internaţi şi nu este necesar transferul unor pacienţi în alte judeţe.

    Raed Arafat a explicat că DSP Constanţa avea identificate 201 paturi, din care mare parte cu oxigen, care urmau să fie activate şi la care s-a apelat în această situaţie.

    „La început s-a confirmat cifra de 9 persoane decedate, după care a fost corectată şi actualizată la 7. Când raportăm date în dinamică, astfel de lucruri pot să se întâmple. (…) Informaţiile pot veni în dinamică şi uneori poate să (…) se calculeze de două ori cei doi pacienţi care au fost, din păcate, decedaţi în afara zonei spitalului. (…) Ne cerem scuze pentru situaţia iniţială. (…) Asta înseamnă situaţia în dinamică, datele pot să se schimbe pe parcurs”, a precizat secretarul de stat în MAI.

    Ministrul Afacerilor Interne, despre controalele de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa

    0

    Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a precizat vineri că echipele ISU care au efectuat controale, anul trecut şi anul acesta, la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, unde vineri a avut loc un incendiu soldat cu şapte morţi, au constatat o serie de disfuncţionalităţi şi nereguli, în urma cărora au fost aplicate sancţiuni.

    „Am avut un control desfăşurat la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa în luna noiembrie a anului trecut, respectiv un control desfăşurat în luna februarie a acestui an. Acolo au fost constatate o serie de disfuncţionalităţi şi nereguli, au fost aplicate sancţiuni, dar despre toate aceste disfuncţionalităţi, nereguli şi termenele de conformare vă va vorbi, de la faţa locului, secretarul de stat Raed Arafat. El coordonează ancheta din punct de vedere al IGSU”, a spus Bode într-o conferinţă de presă care a avut loc în faţa Ministerului Afacerilor Interne.

    El a mai precizat că la locul incendiului s-au deplasat specialişti ai Institutului Naţional de Criminalistică, ai Direcţiei de Investigaţii Criminale, iar ancheta a fost preluată de Parchetul Tribunalului Constanţa.

    „Pe măsură ce aceste structuri vor ajunge la anumite concluzii, ele vor fi făcute publice”, a adăugat Bode.

    Şapte pacienţi au murit, vineri, în incendiul izbucnit la Secţia ATI COVID a Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa. Întregul spital a fost evacuat, iar toate unităţile sanitare din judeţ au fost pre-alertate pentru preluarea pacienţilor.

    Incendiu la Constanța: A fost redeschis Sistemul Medical Modular de Izolare şi Tratament

    Sistemul Medical Modular de Izolare şi Tratament (SMMIT) Constanţa a fost redeschis, în regim de urgenţă, în cursul zilei de vineri, pentru a prelua pacienţi evacuaţi în urma incendiului de la Spitalul de Boli Infecţioase din localitate.

    Potrivit MApN, activitatea este în plină dinamică, medicii efectuând trierea pacienţilor în cadrul Compartimentului Primiri Urgenţe al Spitalului Militar de Urgenţă „Dr. Alexandru Gafencu” Constanţa (SMUCT), până la această oră fiind preluaţi 29 de pacienţi.

    Dintre aceştia, 26 pacienţi au rămas internaţi la SMUCT, iar trei pacienţi au fost transferaţi la SMMIT Constanţa.

    Capacitatea totală a SMMIT Constanţa este de 100 de locuri, cu suplimentarea personalului medical. Numărul de paturi care poate fi operaţionalizat în maxim 72 de ore este de 56 (din care, pentru cazurile medii, 20 de paturi cu oxigen de la reţea şi 20 paturi cu concentratoare de oxigen), cu personalul existent în acest moment în cadrul SMUCT.

    SMMIT funcţionează ca secţie externă a Spitalului Militar de Urgenţă „Dr. Alexandru Gafencu” Constanţa şi a fost operaţionalizat pe data de 27 septembrie 2020, pentru a prelua cazuri uşoare şi medii de infectare cu noul coronavirus.

    Întreaga facilitate este organizată într-un grup modular de containere care au înlocuit structura temporară de tip cort instalată iniţial pe acest amplasament. Aceasta a fost proiectată de la zero şi racordată la toate utilităţile necesare (incluzând instalaţie de oxigen) şi interconectată la sistemul informatic al SMUCT.

    Lucian Bode: Şapte oameni au murit în urma incendiului de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa

    Şapte oameni au murit în urma incendiului de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, a anunţat vineri ministrul de Interne, Lucian Bode.

    Anterior, autorităţile anunţaseră că sunt 9 oameni morţi în incendiul de la Constanţa.

    Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a mai spus că pompierii au intervenit în opt minute la incendiul de la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, iar în mai puţin de o oră focul a fost stins.

    „În opt minute am intervenit, în mai puţin de o oră a fost stins incendiul”, a spus Bode, într-o conferinţă de presă care a avut loc în faţa Ministerului Afacerilor Interne.

    El a precizat că este vorba despre şapte persoane decedate în urma incendiului, şi nu nouă.

    „În spital erau 10 pacienţi la ATI. În acest moment investigatorii verifică dacă spitalul avea sau nu avea obligaţia să deţină aviz de securitate la incendiu. (…) Ancheta a fost preluată de Parchetul Tribunalului Constanţa”, a arătat Bode.

     

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.