15.8 C
București
duminică, septembrie 13, 2026
More

    Nelu Tătaru nu înţelege refuzul majorităţii populaţiei de a se vaccina

    Carmen Munteanu
    -
    0
    Nelu Tătaru nu înţelege refuzul majorităţii populaţiei de a se vaccina

    Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că nu înţelege refuzul majorităţii populaţiei de a se vaccina împotriva noului coronavirus, vaccinul fiind singura soluție de a scăpa de pandemia de COVID-19.

    Totodată, Tătaru a pus accent pe epuizarea cadrelor medicale şi pe incapacitatea spitalelor de a trata numărul tot mai mare de pacienţi infectaţi, afirmând că România traversează o perioadă deosebit de grea din punct de vedere sanitar, potrivit unei postări pe pagina sa de Facebook.

    ”2.347 persoane au murit în ultimele 7 zile. Oboseala şi apăsarea acestui plin val 4 par să ne spulbere şi ultima fărâmă de energie. Se luptă pe toate fronturile, cu toate resursele, cu toată bunăvoinţa. Ne aflăm într-o situaţie extrem de grea, pentru că numărul pacienţilor care au nevoie de îngrijiri medicale este mai mare decât capacitatea de tratare a spitalelor. La finalul zilei nu suntem roboţi, iar epuizarea îşi spune cuvântul şi se arată chiar şi într-o simplă imagine. Nu mai suntem goi în faţa bolii, aşa cum eram la începutul anului 2020. Ştim care sunt riscurile. Şi, totuşi, suntem pe primul loc în Europa şi în lume la numărul de decese, pentru că majoritatea populaţiei refuză singura armă pe care o avem astăzi împotriva acestui inamic. De ce?”, a scris Nelu Tătaru.

    Prof. dr. Monica Cîrstoiu: Mamografia în menopauză, la femeile între 50 și 69 de ani, este extrem de utilă

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Prof. dr. Monica Cîrstoiu: Mamografia în menopauză, la femeile între 50 și 69 de ani, este extrem de utilă

    Din păcate, în România suntem pe primul loc în ceeea ce privește mortalitatea la cancerul de col, a avertizat Prof. dr. Monica Cîrstoiu, șef clinică Obstetrica-Ginecologie în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București.

    “Screeningul pentru cancerul de col este extrem de important. Screningul nostru spune că ar trebui să efectuam teste de tip Babeș Papanicolau, anual, până la vârsta de 65 de ani, sau co-testări cu anti-HPV, la cinci ani. După această perioadă se poate stopa, dacă avem în ultimii zece ani cel puțin trei teste Babeș Papanicolau negative și două testări de HPV negative. Din păcate, ne trezim și la ora actuală, cu femei de peste 60 de ani care vin și se prezintă cu cancer de col, cancer care ar fi putut fi stadializat corect și tratat în stadii incipiente. La fel de important este și screeningul pentru cancerul de endometru, evaluând periodic grosimea endometrului. Dacă grosimea endometrului în menopauză începe să crească, se face biopsie și avem o conduită corectă și stadializată în cancerul de endometru, până la apariția simptomelor, de tipul sângerărilor disfuncționale. Nicio sângerare în menopauză nu înseamnă o menstră, ci înseamnă o afectare, de tipul atrofiei, patologiei de coagulare sau, din păcate, cancer de col sau de endometru“, a explicat Prof. dr. Monica Cîrstoiu.

    De asemenea, mamografia în perioada de menopauză, la femeile între 50 și 69 de ani, este extrem de utilă.

    “Mamografia trebuie făcută o dată la doi ani. Din păcate, studiile au arătat că, în România, doar 6,4% din populația eligibilă de femei între 50 și 69 de ani au mers să facă această ecografie de screening în ultimii doi ani. Sunt lucruri foarte grave. Absența prezentării la medic duce la creșterea numărului de cancere. Din păcate, toate acestea apar când femeia este în menopauză, când este mai sensibilă din punct de vedere fizic, al stării generale de sănătate și emoțional. Este clar că medicul nu trebuie evitat“, a precizat Prof. dr. Monica Cîrstoiu.

    Femeia aflată în menopauză, atât în perioada de premenopauză, cât și de postmenopauză, trebuie să se prezinte la medicul ginecolog.

    “Odată intrată la menopuază, femeia consideră că, odată ce s-a încheiat etapa de aducere pe lume a copiilor, consulturile la medicul ginecolog nu își mai au sensul și nici utilitatea. Prin intermediul acestor consulturi putem face prevenția cancerelor. Vorbim despre cancere care sunt controlate de estrogen dependent sau nu. În primul rând, pacienta trebuie să se adreseze ginecologului pentru un consult obișnuit, care înseamnă o evaluare locală. În felul acesta vedem modificările legate de atrofie, dacă sunt predispuse spre apariția tulburărilor de tip incontinențe urinare de efort. Există tratament, iar femeia nu trebuie să sufere din cauza unor astfel de patologii, considerând că sunt normale la menopauză. Există abord local, medicamentos sau abord chirurgical. De asemenea, femeia trebuie să vină la ginecolog să vedem culturile, secrețiile, să prevenim infecțiile vaginale, care creează secundar și infecții urinare. 20 la sută dintre femeile între 60 și 70 de ani și 50 la sută dintre cele peste 80 de ani dezvoltă infecții urinare“, a mai spus Prof. dr. Monica Cîrstoiu.

    Declarațiile au fost făcute, luni seară, în cadrul dezbaterii “Menopauza – Important de știut“, un eveniment de informare organizat de Societatea Română de Endocrinologie în contextul Zilei Mondiale a Menopauzei.

    La dezbatere au participat:

    • Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie
    • Prof. dr. Monica Cîrstoiu, șef clinică Obstetrica-Ginecologie în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București
    • Dr. Ileana Nițu, medic cardiolog, Institutul Național de Endocrinologie ”C.I. Parhon” București

     

    Prof. Dr. Cătălina Poiană, despre terapia hormonală de menopauză: Riscul unei complicații este foarte mic

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Prof. Dr. Cătălina Poiană, despre terapia hormonală de menopauză: Riscul unei complicații este foarte mic

    Obezitatea în postmenopauză este un factor mare de risc pentru cancerul de sân și pentru alte tipuri de cancer, atrage atenția Prof. Dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie.

    “Riscul pe care o femeie îl are de a face cancer de sân ca urmare a terapiei hormonale de menopauză este similar riscului pe care îl are dacă este obeză în perioada de postmenopauză. Obezitatea în postmenopauză este un factor mare de risc pentru cancerul de sân și pentru alte tipuri de cancer. De asemenea, același impact îl are și o menopauză tardivă, pentru că, și una și cealaltă, expun foarte mult sânul la o cantitate mai mare de estrogenși un interval mai lung. Un alt factor de risc, care pune la același grad femeia pentru a face cancer de sân, este abuzul de alcool în postmenopauză, precum și sedentarismul. Așadar, nu avem de ce să ne temem de terapia hormonală de menopauză“, a precizat Prof. Dr. Cătălina Poiană.

    “O femeie care decide să facă această terapie hormonală de menopauză vine la medic. Medicul o evaluează înaintea începerii terapiei și, pe măsură ce observă ceva, trimite pacienta la investigații mai complexă. Evident, o asemenea terapie hormonală nu poate fi condusă decât într-o echipă multidisciplinară, pentru că nu poți să rupi partea endocrinologică de cea ginecologică ori de partea cardiologică. Lucrurile merg împreună, iar femeia este evaluată din toate punctele de vedere. O femeie care decide să facă tratament hormonal este periodic reevaluată și vine mult mai constant pentru controale medicale. Are așadar, un program complex de monitorizare și evaluare, iar riscul de apariție a unei complicații este foarte mic și, dacă totuși apare, este surprinsă din vreme și tratată la timp“, a explicat Prof. Dr. Cătălina Poiană.

    Cum se instalează menopauza și ce modificări intervin

    “Menopauza, dacă vorbim despre fenomenul natural, înseamnă ieșirea din funcție a ovarelor unei femei. Acest lucru se produce pentru că populația de foliculi ovarieni activi se epuizează. În acel moment, se instalează menopauza. Dacă acest lucru se produce în condiții naturale, nu ca urmare a unei intervenții chirurgicale, de cele mai multe ori, această perioadă este precedată de o serie de modificări, atât din punct de vedere clinic, cât și hormonal, perioadă care este denumită de tranziție către menopauză. În această perioadă de tranziție, încep să apară modificări în ceea ce privește ritmicitatea ciclurilor menstruale, la început mai abundente și mai dese, ca ulterior să fie mult mai rare și cu un flux menstrual mult mai redus. Aceste cicluri sunt treptat anovulatorii și, din punct de vedere al simptomatologiei generale, unul dintre elementele aproape constant este apariția așa numitelor simptome vasomotorii sau a valurilor de căldură, care reprezintă semnătura instalării menopauzei. Apar o serie de modificări ulterioare, care duc la conturarea unui tablou complet. Menopauza este un diagnostic retrospectiv și se pune în jurul vârstei de 50 de ani, după o perioadă de amenoree secundară de un an de zile și de oprire de un an de zile a ciclurilor menstruale“, a precizat Prof. dr. Cătălina Poiană.

    În ultimii ani, se observă o tendință de instalare a menopauzei mai devreme, în special în țările dezvoltate, mai ales în zone poluate și bine dezvoltate din punct de vedere industrial, precizează președintele Societății Române de Endocrinologie.

    “Pe măsura trecerii timpului, în perioada de menopauză apar o serie de modificări, unele dintre ele pot să țină de calitatea tegumentelor, pierzându-și elasticitatea și luminozitatea caracteristice vârstei reproductive, apar tulburări de dispoziție, instabilitate, somnolență. De asemenea, în timp apar o serie de modificări de sferă uro-genitală. Pot să apară și complicații din sfera cardio-vasculară. De asemenea, ca scădere a producției de estrogeni, apare un dezechilibru la nivelul sănătății scheletale, ceea ce face ca oasele să își piardă densitatea minerală, de asemenea, să apară modificări de ordin calitativ, oasele să se fragilizeze și să fie supuse unui risc de fractură, ceea ce se numește osteoporoză de post menopauză. De asemenea, în timp poate să apară și un declin al funcției cognitive. Toate aceste lucruri, conduc la scăderea calității vieții femeii“, a explicat președintele Societății Române de Endocrinologie.

    Elementele care conduc la scăderea calității vieții femeii în timpul menopuzei pot fi ținute sub control 

    “Toate femeile trebuie să înțeleagă că această perioadă este una a bilanțului, o perioadă în care fiecare femeie trebuie să își facă o evaluare a stării de sănătate, să se consulte cu medicul curant, cu medicul de familie, cu medicul specialist – endocrinolog, ginecolog sau cardiolog – pentru a evalua riscurile și beneficiile. Terapia hormonală de menopauză și-a schimbat de-a lungul anilor și denumirea. În urmă cu mulți ani, termenul folosit era de substituție hormonală. În anii 1960, menopauza era privită ca o boală și se considera că trebuie să fie tratată și era folosit tratamentul cu estrogeni. Astfel că, în anii 1980, una din trei femei din SUA sau din Europa utiliza terapie hormonală de substituție. Denumirea acestei medicații s-a transformat din terapie de substituție hormonală, în terapie hormonală de menopauză“, a precizat Prof. dr. Cătălina Poiană.

    Cât de important este stilul de viață pentru a ține sub control neplăcerile provocate de menopauză

    “Managementul unei femei la menopauză trebuie să înceapă cu trebuie să înceapă cu managementul stilului de viață. Trebuie să privim lucrurile mult mai complex, nu ne referim strict la dietă. Ne referim la evitarea unor factori de risc, cum ar fi fumatul și excesul de alcool. Excesul de alcool este considerat un factor de risc și în apariția cancerului de sân, când este consumat în exces în perioadă de postmenopauză. Fumatul și alcoolul sunt factori de risc și în ceea ce privește pierderea de masă oasoasă și riscul de fractură osteoporotică. O componentă inportantă a stilului de viață este exercițiul fizic, recomandat în perioada de postmenopauză“, a mai spus Prof. dr. Cătălina Poiană.

    Deficitul sever de vitamina D, asociat cu riscul de cancer de sân

    “Deficitul sever de vitamina D pare să fie asociat cu riscul de cancer de sân, dar și cu modificările nefavorabile asupra sănătății scheletale, precum și cu riscul de infecție. Însă, în momentul în care vii cu o cantitate mare de vitamina D, atunci cînd boala este deja constituită, beneficiile nu sunt aceleași ca și cum, dacă anteriori, cu ani înainte, faci ca nivelul de vitamina D din organism să fie unul adecvat“, a precizat Prof. dr. Cătălina Poiană.

    Declarațiile au fost făcute, luni seară, în cadrul dezbaterii “Menopauza – Important de știut“, un eveniment de informare organizat de Societatea Română de Endocrinologie în contextul Zilei Mondiale a Menopauzei.

    La dezbatere au participat:

    • Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie
    • Prof. dr. Monica Cîrstoiu, șef clinică Obstetrica-Ginecologie în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București
    • Dr. Ileana Nițu, medic cardiolog, Institutul Național de Endocrinologie ”C.I. Parhon” București

    Polonia și Slovenia și-au anunțat sprijinul pentru România în contextul pandemiei de COVID-19

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Polonia și Slovenia și-au anunțat sprijinul pentru România în contextul pandemiei de COVID-19

    Preşedintele Klaus Iohannis a participat luni, la o întâlnire în format videoconferinţă cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, cu omologul din Lituania şi premierii din Polonia, Slovacia şi Slovenia, în pregătirea reuniunii Consiliului European, care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles.

    Printre subiectele aflate pe agenda reuniunii Consiliului European se află și coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19.

    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul videoconferinţei, preşedintele Iohannis a evidenţiat criza în care se află România în ceea ce priveşte incidenţa cazurilor de COVID-19, arătând că rata de vaccinare scăzută a contribuit semnificativ la această situaţie.

    Şeful statului a menţionat faptul că România a activat Mecanismul european de protecţie civilă şi, în acest context, a mulţumit statelor membre care au oferit deja sprijin ţării noastre.

    „Premierul Poloniei şi premierul Sloveniei au transmis disponibilitatea statelor lor de a ajuta România, iar, la rândul său, preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru ţara noastră”, arată Administraţia Prezidenţială.

     

    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

    Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) transmite că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 62.056 doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson, dintre care 31.958 reprezintă prima doză, 6.644 – doza a doua şi 23.454 – doza a treia.

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, din 27 decembrie 2020, au fost administrate 11.237.605 de doze de vaccin, pentru 6.013.059 persoane, dintre care 5.689.431 au primit schema completă şi 550.530 s-au imunizat cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 38 de reacţii adverse, opt de tip local şi 30 de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 17.827 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 1.917 de tip local şi 15.910 de tip general.

    Coronavirus: EMA a început evaluarea utilizării vaccinului Pfizer la copiii de 5-11 ani

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Coronavirus: EMA a început evaluarea utilizării vaccinului Pfizer la copiii de 5-11 ani

    Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunţat, luni, că a început evaluarea utilizării vaccinului anti-COVID-19 produs de Pfizer şi BioNTech la copiii din grupa de vârstă 5-11 ani, informează Reuters.

    EMA a precizat că va revizui datele medicale legate de vaccin, cunoscut sub numele de Comirnaty, inclusiv rezultatele unui studiu clinic în curs care implică copii din această grupă de vârstă.

    Deşi vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de alianţa Pfizer-BioNTech nu este în prezent aprobat pentru această grupă de vârstă, el a primit autorizarea pentru adolescenţii de peste 12 ani atât în Statele Unite, cât şi în Uniunea Europeană.

    Cele două companii au cerut la începutul lunii octombrie Agenţiei pentru alimente şi medicamente (FDA) din Statele Unite să autorizeze acest ser pentru copiii din grupa 5-11 ani, iar un comitet consultativ din cadrul FDA se va reuni în luna noiembrie pentru a examina acele date medicale.

    Deşi copiii sunt mai puţin susceptibili să dezvolte forme severe de COVID-19, ei pot totuşi să transmită virusul SARS-CoV-2 altor persoane, inclusiv populaţiilor vulnerabile, care prezintă riscuri medicale mai mari.

    Vaccinul Pfizer-BioNTech a demonstrat că induce o reacţie imunitară puternică în rândul copiilor cu vârste cuprinse între cinci şi 11 ani, în cadrul unui studiu realizat pe 2.268 de participanţi, au anunţat reprezentanţii celor două companii în data de 20 septembrie.

    Comisia Europeană: Câte certificate digitale privind COVID-19 au fost generate până în prezent

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Comisia Europeană: Câte certificate digitale privind COVID-19 au fost generate până în prezent

    Certificatul digital al UE privind COVID-19 a fost unul din elementele esenţiale ale răspunsului Europei la pandemia de coronavirus, fiind generate peste 591 de milioane de certificate, indică un raport adoptat, luni, de Comisia Europeană, potrivit unui comunicat al executivului comunitar.

    Certificatul, care atestă vaccinarea, testarea şi vindecarea de COVID-19, facilitează călătoriile în condiţii de siguranţă pentru cetăţeni şi a fost, de asemenea, esenţial pentru sprijinirea industriei europene a turismului, grav afectată de criză. Certificatul digital al UE privind COVID este un succes la nivel mondial: acesta a stabilit un standard global şi în prezent este singurul sistem care funcţionează deja la nivel internaţional – 43 de ţări de pe patru continente sunt conectate la sistem, iar în următoarele săptămâni şi luni vor urma şi alte ţări.

    În total, Comisia a fost contactată de 60 de ţări terţe interesate să adere la sistemul UE. Pe lângă cele deja conectate, sunt în curs discuţii tehnice cu 28 dintre aceste ţări.

    Sectorul transportului aerian a beneficiat în mare măsură de certificatul digital al UE privind COVID, care a devenit operaţional exact la timp pentru perioada de vârf a călătoriilor din vară. Asociaţia Airports Council International (ACI Europe) a raportat că, în iulie 2021, volumul total al pasagerilor a crescut de peste două ori faţă de iulie 2020. ACI Europe atribuie această evoluţie introducerii certificatului digital al UE privind COVID, precum şi relaxării restricţiilor de călătorie.

    Potrivit unui sondaj Eurobarometru al Parlamentului European, aproximativ două treimi (65%) dintre respondenţi au considerat că certificatul digital al UE privind COVID este cel mai sigur mijloc de a călători liber în Europa în timpul pandemiei de COVID-19.

    Un număr de 20 de state membre ale UE utilizează, de asemenea, certificatul digital al UE privind COVID în scopuri interne, cum ar fi accesul la evenimente de amploare şi în restaurante, cinematografe şi muzee, cu o bază juridică naţională suplimentară.

    Comisia Europeană va continua să monitorizeze îndeaproape valabilitatea certificatelor de vaccinare şi de vindecare, precum şi utilizarea testelor de depistare a anticorpilor şi a celor antigenice rapide pentru certificatele de vindecare şi să reexamineze opţiunile de îndată ce se primesc noi orientări ştiinţifice.

    De asemenea, executivul comunitar îşi va continua eforturile de conectare a altor ţări la sistemul UE, va colabora cu statele membre la nivel tehnic pentru punerea în aplicare a Regulamentului referitor la certificatul digital al UE privind COVID şi va solicita orientări din partea ECDC şi a Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) cu privire la evoluţiile relevante în ceea ce priveşte dovezile ştiinţifice.

    Până la 31 martie 2022, Comisia va prezenta un alt raport privind aplicarea regulamentului. Acest raport poate fi însoţit de o propunere legislativă de prelungire a perioadei de aplicare a regulamentului, ţinând seama de evoluţia situaţiei epidemiologice. Comisia nu exclude faptul că va prezenta o astfel de propunere într-o etapă anterioară, pentru a se asigura că procedura legislativă necesară poate fi încheiată în timp util.

    La 14 iunie 2021, Parlamentul European şi Consiliul au adoptat regulamentul referitor la certificatul digital al UE privind COVID, document care solicită Comisiei să prezinte un raport Parlamentului European şi Consiliului până la 31 octombrie 2021.

    Regulamentul stabileşte un cadru comun pentru eliberarea, verificarea şi acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare sau vindecare de COVID-19, pentru a facilita libera circulaţie a cetăţenilor UE şi a membrilor familiilor acestora pe durata pandemiei de COVID-19. Acesta este însoţit de Regulamentul UE 954/2021, care extinde cadrul UE referitor la certificatele digitale privind COVID la resortisanţii ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere legală sau care au reşedinţa legală pe teritoriul unui stat membru şi care au dreptul de a călători în alte state membre în conformitate cu legislaţia UE.

    La 31 mai, Comisia Europeană a propus o actualizare a recomandării Consiliului referitoare la coordonarea restricţiilor privind libera circulaţie în UE, care au fost instituite ca răspuns la pandemia de COVID-19. Având în vedere că situaţia epidemiologică se îmbunătăţea, iar campaniile de vaccinare se accelerau pe întreg teritoriul UE, Comisia a propus ca statele membre să relaxeze treptat măsurile privind călătoriile, inclusiv, în primul rând, pentru deţinătorii certificatului digital al UE privind COVID. Consiliul UE a convenit asupra recomandărilor actualizate la 14 iunie.

    CNSU: Containere cu paturi, trimise din rezervele statului la mai multe spitale pentru triajul pacienților

    Mateescu Cristi
    -
    0
    CNSU: Containere cu paturi, trimise din rezervele statului la mai multe spitale pentru triajul pacienților

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat, luni, o hotărâre prin care este solicitată Guvernului scoaterea din rezervele de stat a unor construcţii modulare pentru operaţionalizarea unor centre de triaj la mai multe spitale şi centre de vaccinare. De asemenea, o altă decizie a CNSU vizează acceptarea de către România a ajutorului oferit de Republica Moldova pentru combaterea pandemiei.

    ”Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat în şedinţa de astăzi, 18 octombrie 2021, Hotărârile numărul 88 şi 89”, au transmis, luni, autorităţile.

    Prima decizie vizează scoaterea din rezervele de stat a unor construcţii modulare.

    ”Se propune Guvernului aprobarea scoaterii de la rezervele de stat a trei construcţii uşoare din elemente modulate dotate cu câte un sistem de încălzire şi câte patru paturi cu cazarmament complet fiecare, pentru operaţionalizarea unor centre de triaj observaţional/epidemiologic la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, Spitalul Municipal Caracal şi Spitalul Orăşenesc Corabia din judeţul Olt”, se arată în document.

    Torordată, potrivit Hotărârii CNSU, se propune Guvernului aprobarea scoaterii de la rezervele de stat a şase construcţii uşoare din elemente modulate simple, pentru operaţionalizarea unor centre de triaj observaţional/epidemiologic, respectiv deservirii zonelor postvaccinare la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu”, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş”, respectiv Centrelor de Vaccinare de tip drive-through din judeţul Timiş.

    A doua decizie vizează acceptarea ajutorului pentru combaterea pandemiei oferit de Republica Moldova.

    ”Se acceptă oferta de asistenţă internaţională prin care Republica Moldova pune la dispoziţie o echipă medicală compusă din medici, asistenţi medicali şi echipaje SMURD pentru a sprijini unităţile spitaliceşti din România în vederea acordării asistenţei medicale pacienţilor cu COVID-19. Repartizarea echipajelor medicale şi a personalului medical, precum şi stabilirea locaţiilor în care desfăşoară activitatea, se realizează prin Ordin al Comandatului Acţiunii, Secretar de Stat, Şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă”, se arată în decizie.

    Potrivit Hotărârii CNSU, se abilitează Ministerul Sănătăţii, Colegiul Medicilor din România şi Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, să emită în regim de urgenţă documentele necesare pentru exercitarea temporară a profesiei de asistent medical şi medic pe teritoriul României pentru membrii echipei din Republica Moldova.

    Republica Moldova trimite 32 de cadre medicale la Spitalul de la Lețcani pentru tratarea pacienților COVID

    Republica Moldova trimite, în perioada 18-31 octombrie, 22 de medici şi zece paramedici care vor lucra alături de colegii lor din România la tratarea pacienţilor bolnavi de COVID-19, a informat,  luni, Direcţia comunicare şi protocol a Guvernului Republicii Moldova.

    Echipa din Republica Moldova va activa în cadrul spitalului modular de la Leţcani, judeţul Iaşi.

    Decizia vine după ce situaţia pandemică din România s-a agravat în ultimele zile, ţara ocupând primul loc în lume după numărul de decese zilnice cauzate de COVID -19, potrivit sursei citate.

    „Spitalele din România sunt copleşite de numărul de pacienţi de COVID-19. În această situaţie extrem de gravă, Guvernul Republicii Moldova vine cu un gest simbolic, deoarece înţelegem că e necesar de a uni forţele pentru că, mai mult ca oricând, personalul medical şi sistemul sanitar al României au nevoie de ajutor. Solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale în aceste momente, reprezentând principiile pe care se bazează Uniunea Europeană”, a declarat premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa.

    OMS: România va ajunge în doi ani și jumătate la o acoperire vaccinală de 70%

    Mateescu Cristi
    -
    0
    OMS: România va ajunge în doi ani și jumătate la o acoperire vaccinală de 70%

    România va ajunge abia peste șapte luni să aibă 40% din populație vaccinată anti-COVID, iar pentru a avea o acoperire de 70 la sută i-ar trebui 31 de luni, dacă se păstrează ritmul de vaccinare al ultimelor șase săptămâni și se mențin strategiile de vaccinare în vigoare, estimează Organizația Mondială a Sănătății.

    Biroul regional al OMS pentru Europa și OMS România, împreună cu înalți oficiali din Comitetul Național de Coordonare pentru Activitățile de Vaccinare împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătății și ai Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile au analizat, luni, motivele din spatele tendinței actuale în procesul de vaccinare COVID-19 pentru a elabora acțiuni pragmatice, bazate pe dovezi, în sensul creșterii rapide a eforturilor.

    Reprezentanții români au informat că țara se confruntă cu o creștere foarte mare a cazurilor severe și a deceselor, 92% dintre decesele legate de COVID-19 fiind înregistrate la persoanele nevaccinate. Cele mai multe dintre acestea au avut și alte boli, dar au fost înregistrate decese și în rândul tinerilor, copiilor și tineri și populației active.

    În ciuda unui început foarte bun al campaniei de vaccinare în decembrie 2020, există în continuare provocări programatice și operaționale în extinderea vaccinării, arată biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Se remarcă diferențe mari în acoperirea vaccinală de la un județ la altul, județele din nord-est și sud având o acoperire vaccinală mai mică. Acoperirea pe grupe de vârstă arată o acoperire de vaccinare de aproximativ 50% la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani, dar numai în jur de 20% la persoanele de peste 80 de ani.

    Există, de asemenea, un decalaj de gen, deoarece femeile sunt semnificativ mai puțin vaccinate decât bărbații, cu o diferență de aproape 20%.

    Obiectivul României este de a vaccina două milioane de persoane împotriva COVID-19 (prima doză) până la sfârșitul acestui an (45% din populație) și 70% din populație până în primul trimestru al anului 2022.

    Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și stagnează, fiind sub media generală a vaccinării regionale. Vaccinarea este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani).

    „Modelarea OMS arată că, dacă se menține ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni și strategiile de vaccinare în vigoare, România va ajunge în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%. Pe de altă parte, nivelul de vaccinare cu schema completă este mare în România, indicând faptul că persoanele care încep vaccinarea fac dozele necesare. Este necesar să ne asigurăm că și restul cadrelor medicale nu doar se vaccinează, ci și recomandă populației vaccinarea împotriva COVID-19”, arată sursa citată.

    OMS a observat o creștere constantă în ultimele trei săptămâni în ceea ce privește vaccinarea, dar mai ales în rândul persoanelor sub 50 de ani: „Este important ca România să se concentreze pe furnizarea vaccinurilor care salvează vieți celor care prezintă cel mai mare risc de deces și forme grave ale bolii, cum ar fi vârstnicii, persoanele cu boli cronice și alte categorii la risc (persoanele gravide, personalul care activează în domenii esențiale). Studiile sociologice comportamentale și cercetările formative privind factorii determinanți și barierele ce țin de atitudinea cadrelor medicale față de vaccinare, arată că, în timp, intenția populației de a se vaccina a crescut în România”.

    Pentru a defini o strategie de comunicare care să susțină extinderea vaccinării în România, este esențial ca politicile să fie definite printr-o mai bună înțelegere a motivelor din grupele de vârstă ale populației cu nivel redus de vaccinare.

    Ca pași următori, OMS va colabora îndeaproape cu Comitetul Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătății, Centrul Național de Supraveghere și Controlul Bolilor Transmisibile pe teme legate de oportunități de instruire și schimburi de informații ale profesioniștilor din domeniul sănătății cu privire la siguranța vaccinurilor și dezvoltarea unor strategii de comunicare, printr-o mai bună înțelegere a motivelor nivelului scăzut de vaccinare în grupurile de populație.

    Coronavirus: Rusia a depăşit pragul de opt milioane de cazuri de COVID-19

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Coronavirus: Rusia a depăşit pragul de opt milioane de cazuri de COVID-19

    Rusia a înregistrat 34.325 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore, un nou record de la izbucnirea pandemiei în ţară, numărul total de cazuri la nivel naţional ajungând la 8.027.012, a anunţat, luni, Centrul oficial de monitorizare şi răspuns, relatează Xinhua.

    Totodată, numărul deceselor la nivel naţional a crescut cu 998, ajungând la 224.310, în timp ce numărul persoanelor care s-au însănătoşit a crescut cu 16.431, atingând cifra de 7.017.055, a spus sursa citată.

    Capitala Moscovei a raportat 6.823 de noi infectări, numărul total de cazuri la nivelul întregului oraş ajungând la 1.726.237.

    Peste 47,3 milioane de ruşi au fost complet vaccinaţi, potrivit rapoartelor mass-media.

    1...843844845...3.310Pagina 844 din 3.310

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.