Criza momentului în lupta cu pandemia de COVID-19 vine de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Sfanta Parascheva” din Iaşi. Medicul ATI Florin Roşu, managerul unităţii medicale anunţa duminică, în jurul prânzului, că stocurile de oxigen mai ajung doar pentru câteva ore. În situaţia crizei de oxigen se află însă şi spitale din Bucureşti, nu doar din provincie, care se confruntă cu un consum ridicat de oxigen medical, căruia furnizorii îi fac faţă cu greu.

„Aşteptăm să vină transportul de oxigen. Avem promisiuni că în două ore va ajunge. (…).Existau discuţii de folosire a oxigenului tehnic, care nu este oxigen medical, este un oxigen care are o concentraţie de 93%, dar conţine reziduri, nefiind pentru scopuri medicale. În momentul de faţă, avem rezerve de astfel de oxigen. Nu vom lăsa pacienţii fără oxigen, dar şcoala de medicină nu ne-a învăţat să folosim oxigen tehnic în tratarea pacienţilor, iar eu refuz să îl folosesc. Doar în cazuri extreme”, ne-a declarat managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Sfanta Parascheva” din Iaşi, medicul ATI Florin Roşu.

Potrivit medicilor intervievaţi de Sănătatea TV şi Ro Health Review, consumul de oxigen a crescut enorm în acest val al pandemiei de COVID-19, iar furnizorii de oxigen medical fac față cu greu cererilor, care cresc de la o zi, la alta.

„Sunt probleme la acest moment, și nu doar la ATI. Sunt foarte mulți pacienți care sunt pe oxigen, dar nu au criterii de ATI, nu sunt atât de grav, dar necesită administrare de oxigen. Există criză de oxigen pentru că, din păcate, furnizorii nu pot să ne aducă, noi avem oxigenul prin stocatoare, care merge prin rețeaua de oxigen a spitalului, dar, pentru că nu avem pentru toate paturile posturi cu oxigen, sunt pacienți care necesită administrare de oxigen prin butelii. Aceste butelii nu pot fi încărcate în ritmul în care le descărcăm”, a declarat, pentru Sănătatea TV și RoHealth Review, Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr, șef secția II Boli Infecțioase și Tropicale Spitalul Victor Babeș.

Consumul de oxigen în pandemie

Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr a subliniat că a crescut consumul de oxigen de câteva zeci sau chiar sute de ori, față de perioada anterioară pandemiei.

„Este vorba despre faptul că, pur și simplu, cei care produc acest oxigen medical nu fac față cererii. Ei ne aduc, dar noi rămânem fără până să ne aducă următoarea tranșă. Nu am avut, din fericire, situații dramatice în care chiar să rămânem fără oxigen. Avem două modalități de aprovizonare. Una, furnizorii ne aduc cu camionalele, pentru că avem niște stocatoare mari de oxigen aprovizionate și, din acest punct de vedere, nu avem probleme. Pentru posturile de oxigen existente în spital nu au fost probleme, cel puțin la noi la spital. Au fost, însă, probleme pentru că necesităm suplimentarea acestor tuburi de oxigen, pentru că au fost și pacienți pe paturi unde nu sunt posturi de oxigen și atunci trebuie să le furnizăm oxigenul din butelie. Iar buteliile, ca atare, nu sunt infinite”, a mai spus Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr.

Există o presiune foarte mare pe spitale, avertizează Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr.

„Este o presiune foarte mare la acest moment pe spitale. Sunt puțini producători în toată țara, iar cererea este imensă, practic la acest moment orice spital are nevoie de necesar de oxigen, nu cred că mai există vreun spital în România care să nu ceară cantități uriașe de oxigen față de ce era înainate de pandemie. Există o cerere enormă din toată țara. Din această cauză, sunt multe spitale care intră în deficit din acest punct de vedere. În mod cert, ar trebui să crească numărul furnizorilor de oxigen, numai că un furnizor de oxygen medical trece printr-o procedură de acreditare”, a subliniat Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr.

În valul patru al pandemiei, necesarul de oxigen a crescut semnificativ, a precizat Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr.

„Nu cred că există spital în România care să nu spună că a crescut semnificativ necesarul de oxigen în valul patru al pandemiei. În valurile anterioare, internam pacienți și cu forme mai ușoare de boală. Acum, majoritatea au forme medii și severe, grave. În mod categoric, fiind o transmitere mult mai mare a acestei tulpini virale, sunt mai mulți pacienți”, a explicat Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr.

Stocatorul de oxigen de la Institutul „Marius Nasta”, alimentat zilnic

La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, stocatorul de oxigen este alimentat zilnic. „Ne confruntăm cu o situație pe care nu ne-am imaginat-o ca posibilă”, au declarat reprezentanții Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală.

„Problema nu se pune doar la nivelul stocatorului, pentru că de la stocator alimentăm rețeaua de oxigen a spitalului, ci se pune la nevoia suplimentară de oxigen pe care o asigurăm cu ajutorul buteliilor de oxigen, și a concentratoarelor, unde consumul a crescut foarte mult. De aproximativ trei săptămâni avem foarte mulți pacienți internați, inclusive pe paturi suplimentare, dar și pacienți care vin și stau pe scaune sau pe banchete în cursul nopții, pentru a beneficia de tratament. Ne confruntăm cu o situație pe care nu ne-am imaginat-o ca posibilă. Ca să putem să descongestionăm zona de COVID, pacienții cu mai mult de 14 zile au fost mutați în zona de post COVID, unde peste 40 la sută din paturi sunt ocupate la acest moment de pacienți cu sindroame post COVID, cu necesar mare de oxigen, peste 10 de litri, ceea ce a dus la creșterea consumului de oxigen în ultimele zile, astfel încât avem mari dificultăți în a asigura o presiune de oxigen adecvată în instalația spitalului, iar consumul oxigenului din butelii a crescut”, a declarant dr. Beatrice Mahler.

Reprezentanți din cadrul spitalelor Covid au subliniat că, în valul patru al pandemiei de COVID-19, consumul de oxigen s-a triplat față de valurile anterioare.

„În acest val al pandemiei, consumul de oxigen cel puțin s-a triplat. Lucrurile se schimbă de la o zi la alta, dar nu într-un sens bun, din păcate. Avem un număr mare de cazuri severe, un număr mare de cazuri diagnosticate, iar procentul persoanelor care au nevoie de asistență în spital crește”, a adăugat dr. Beatrice Mahler.

Soluții pentru asigurarea oxigenului

„Există posibilitatea ca spitalele să ajungă într-o criză de oxigen. Noi am cumpărat reductoare pentru a optimiza consumul de oxigen din butelii, am aprovizionat spitalul cu oxigen livrat în butelii de 50 de litri, dar manevrarea lor în saloane este extrem de dificilă, iar riscurile de manevrare sunt net crescute. Este o ultimă soluție, care, până la urmă, poate să aducă oxigenul atât de necesar în această afecțiune. Este chiar ultima soluție pe care o avem în acest moment. Am vorbit cu toți furnizorii acreditați de oxigen medical, ne-au precizat că lucrează la capacitate maximă, dar nu se poate oferi cantitatea de butelii necesare către spitale, nu pentru că nu ar avea butelii goale, ci pentru că nu au capacitatea de umplere pe măsura consumului”, a precizat șef lucr. dr. Beatrice Mahler, manager la Institutul Marius Nasta.

Și în spitalele din țară, consumul de oxigen a crescut semnificativ în ultima perioadă.

La Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iaşi, unde sunt tratate cazuri severe de COVID-19, consumul a crescut de cinci ori, în ultimele săptămâni.

„Sunt foarte mulți pacienți care au nevoie de oxigen. Noi avem o stație de oxigen, dar este întinsă la maximum, funcționează peste parametri pentru care a fost construită. Este foarte dificil, se consumă foarte multe tuburi. Stațiile de oxigen sunt obligatoriu echipate cu trei surse. Fabrica de oxigen are o linie principală, una secundară și o rampă de tuburi. În condiții de normalitate, ele funcționează alternativ. Acum funcționează toate trei la capacitate maximă. Aveam în mod normal consum de 18-19 metri cubi, acum am avut vârfuri și de 90. Cred că a crescut consumul de patru, cinci ori. Noi tratăm cazuri severe și foarte severe, nu avem pacienți cu necesar mic de oxigen”, a declarat, pentru Sănătatea TV și RoHealth Review, dr. Radu Crișan-Dabija, managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi.

Medicamentul îl poți înlocui cu altul, dar oxigenul chiar nu ai cu ce să îl înlocuiești

„Cel mai probabil vom asista la o criză de oxigen în perioada următare, pentru că furnizorii nu vor putea face față cererii crescute. Medicamentul îl poți înlocui cu altul, dar oxigenul chiar nu ai cu ce să îl înlocuiești”, a avertizat dr. Radu Crișan-Dabija.

Față de perioada anterioară pandemiei, necesarul de oxigen a crescut enorm, a precizat Dr. Adrian Marinescu, director medical interimar al Institutului „Matei Balș” din București.

„Într-adevăr, sunt locuri unde nu sunt surse de oxigen, pe de o parte, și unde nici nu se poate asigura necesarul. Sunt clar locuri punctuale în țară. La noi la spital, la acest moment necesarul de oxigen este acoperit, însă nu putem ști ce va fi în viitor. Acum , toate locurile de internare la noi au surse de oxigen. Este clar că majoritatea celor care ajung la spital au forme severe de boală. Față de perioada anterioară pandemiei, necesarul de oxigen a crescut enorm. Dacă înainte un pacient din șapte avea nevoie de oxigen, acum procentul este de 70-80 la sută dintre pacienți. Este o diferență enormă”, a subliniat Dr. Adrian Marinescu.