15.8 C
București
duminică, septembrie 13, 2026
More

    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

    Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 a informat, marţi, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 68.749 doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson, dintre care 36.826 reprezintă prima doză, 7.863 – doza a doua şi 24.052 – doza a treia.

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, din 27 decembrie 2020, au fost administrate 11.306.239 de doze de vaccin, pentru 6.049.777 persoane, dintre care 5.714.291 au primit schema completă şi 574.571 s-au imunizat cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 35 de reacţii adverse, trei de tip local şi 32 de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 17.862 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 1.920 de tip local şi 15.942 de tip general.

    INSP: 4.955 cazuri cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, dintre care 3.199 cu Delta

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează, marţi, că, până la data de 17 octombrie, au fost confirmate în România 3.199 cazuri de COVID-19 cu varianta Delta.

    INSP anunţă că, până la această dată, au fost confirmate 4.955 cazuri cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, dintre care 1.722 cu varianta Alpha, 11 – cu Beta, 23 – cu varianta Gamma şi 3.199 cu varianta Delta.

    Totodată, au fost raportate la INSP – CNSCBT un număr de 5.560 de secvenţieri.

    “Până la data de 10 octombrie 2021 rata de confirmare cu VOC a fost de 89%. Evoluţia săptămânală a proporţiei cazurilor confirmate cu varianta Delta din numărul total de cazuri confirmate cu VOC are un trend crescător”, precizează INSP.

    Conform sursei citate, au fost raportate şi 75 de decese confirmate cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, cele mai multe – 45 – cu varianta Delta.

    Ordinul privind aprobarea Ghidului de management al diabetului zaharat, în Monitorul Oficial

    Ordinul privind aprobarea Ghidului de management al diabetului zaharat a fost publicat, marți, în Monitorul Oficial.

    Vă prezentăm textul Ordinului, publicat în Monitorul Oficial.

    ORDIN
    privind aprobarea Ghidului de management al diabetului zaharat

    Văzând Referatul de aprobare nr. C.A.Z. 1.901 din 13 octombrie 2021 al Direcției generale asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății, având în vedere prevederile art. 16 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, ministrul sănătății, interimar, emite următorul ordin:

    Art. 1. — Se aprobă Ghidul de management al diabetului zaharat, prevăzut în anexă*).
    Art. 2. — Pe baza ghidului prevăzut la art. 1 fiecare unitate sanitară are obligația de a elabora protocoalele terapeutice.
    Art. 3. — Direcțiile de specialitate ale Ministerului Sănătății, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, membrii comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății, unitățile sanitare publice și private, precum și personalul medical implicat în furnizarea de servicii medicale din specialitățile implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
    Art. 4. — Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.
    Art. 5. — Anexa nr. 12 „Ghid medical pentru îngrijirea pacienților cu diabet zaharat” la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.059/2009 pentru aprobarea ghidurilor de practică medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 și 608 bis din 3 septembrie 2009, cu modificările ulterioare, se abrogă.
    Art. 6. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Noul ghid cuprinde reglementări privind diagnosticul și clasificarea tulburărilor metabolismului glucidic, prevenția diabetului zaharat tip 2, evaluarea pacientului cu diabet zaharat tip 2,  managementul diabetului zaharat tip 2, managementul bolilor asociate, complicațiile microvasculare ale diabetului zaharat, neuropatia diabetică, piciorul diabetic, complicațiile acute ale diabetului zaharat, tehnologiile noi în diabetul zaharat, hipoglicemia la pacienții cu diabet zaharat, suportul psihologic în diabetul zaharat, educația terapeutică în diabetul zaharat, diabetul zaharat la vârstnici, diabetul zaharat și sarcina, diabetul zaharat tip 1 la copil și adolescent, abordarea pacientului cu diabet zaharat pe perioada spitalizării și prediabetul.

    “Diabetul zaharat (DZ) tip 2 este o problemă majoră de sănătate publică prin prevalența în continuă creștere, complicațiile cronice, faptul că se constituie în factor de risc major pentru bolile cardiovasculare (BCV) și generează o povară economică enormă prin costuri directe și indirecte. Este importantă prevenția prin optimizarea stilului de viață care duce la o reducere semnificativă a sarcinii sociale și a costurilor economice (1)“, se menționează în Ghid de management al diabetului zaharat.

    Potrivit documentului, strategiile de prevenție a DZ tip 2, ca a oricărei boli cronice, pot fi clasificate în patru etape:
    – Prevenția primordială este adaptarea strategiilor în faza de toleranță normală la glucoză pentru a opri apariția factorilor de risc;
    – Prevenția primară înseamnă diagnostic/screening în stadiul de prediabet – alterare glicemiei à jeun (AGJ) și/sau scăderea toleranței la glucoză (STG) – și intervenții active;
    – Prevenția secundară include strategiile care sunt realizate după ce DZ tip 2 a fost detectat pentru a preveni sau întârzia dezvoltarea complicațiilor cronice ale bolii;
    – Prevenția terțiară se realizează în stadiul în care s-au instalat deja complicații, cu scopul de a preveni progresia acestora.

    Prevenția primară este posibilă în stadiul de prediabet, fiind o alegere adecvată și accesibilă.

    Ghidul de management al diabetului zaharat poate fi consultat AICI

     

    GCS: Niciun pat liber la ATI pentru pacienții COVID-19 la nivel național

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că, la acest moment, la nivel national nu mai este disponibil niciun loc liber în secțiile ATI COVID, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2.

    “În data de 19 octombrie 2021, conform datelor existente în aplicația alerte.ms, la nivel național există 1.635 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19. De asemenea, la nivel național există o rezervă operațională de 182 paturi ATI destinate pacienților de COVID-19. Aceste paturi sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienților ATI depășește capacitatea secțiilor principale”, potrivit unui comunicat al GCS.

    La acest moment, 1.805 paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii țări.

    În București sunt avizate de către Direcția de Sănătate Publică 347 de paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19.

    “La nivel național, la acest moment, nu sunt paturi ATI libere, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2”, arată sursa citată.

    Potrivit GCS, se lucrează pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare.

    “Menționăm faptul că în procesul de operaționalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiții medicale și care sunt și confirmate cu SARS-COV-2 pentru că în aceste cazuri respectivii pacienți prezintă afecțiuni grave ce pot constitui comorbidități și sunt expuși unui risc mult mai mare”, explică GCS.

    GCS: 1.805 pacienți, dintre care 36 de copii, internați la ATI. Au fost înregistrate 574 decese

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, 18.863 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 273 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Astfel, până marți, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.486.264 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 6.103 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Totodată, 1.261.267 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Până astăzi, 42.616 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 18.10.2021 (10:00) – 19.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 574 decese (294 bărbați și 280 femei), dintre care 13 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.

    Dintre cele 574 decese, 5 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 26 la categoria de vârstă 40-49 ani, 60 la categoria de vârstă 50-59 ani, 141 la categoria de vârstă 60-69 ani, 197 la categoria de vârstă 70-79 ani și 145 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    518 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 46 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 10 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

    Au fost raportate 13 decese anterioare intervalului de referință, survenite unul în luna septembrie 2021 și 12 în luna octombrie 2021, în județele Argeș, Constanța, Ialomița, Maramureș, Mureș și Suceava.

    Din totalul de 574 de pacienți decedați, 528 erau nevaccinați și 46 vaccinați. Cei 46 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între 40 și 80 de ani. 43 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 3 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități.

    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 19.730. Dintre acestea, 1.805 sunt internate la ATI.

    Din totalul pacienților internați, 486 sunt minori, 450 fiind internați în secții și 36 la ATI.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.036.450 de teste RT-PCR și 3.978.693 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 27.819 teste RT-PCR (15.039 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 12.780 la cerere) și 53.235 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 137.484 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 18.506 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 56.258 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 144 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 11.172 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 867 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 18 octombrie, 2.550 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 487.600 lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    Octavian Jurma, despre pandemia COVID-19: Avem de 20 de ori mai multe cazuri de infectare decât în primul val

    Medicul și cercetătorul Octavian Jurma avertizeză că, dacă se menține actualul ritm de creștere zilnică a numărului de cazuri COVID-19, în următoarele două săptămâni încă un milion de români se vor infecta, iar 10.000 vor muri.

    Jurma subliniază că, în prezent, avem de 20 de ori mai multe cazuri de infectare decât în primul val, când a fost impusă carantina ”pentru a nu ajunge ca în Lombardia”.

    ”Acum am ajuns mai rău ca Lombardia pentru că am refuzat carantina de 30 de zile și prin asta am refuzat să mai avem vreodată doar 500 de cazuri pe zi în vârful unui val. Acum le aratam noi italienilor cum arata un val pandemic in care politicienii au luat locul medicilor”, a scris Jurma în mesajul postat pe Facebook.

    Cercetătorul avertizează că actualul val este mai grav decât valurile doi și trei combinate.

    ”Săptămâna trecută am depășit pragul de 100.000 de cazuri noi pe săptămână. Acumulăm acum mai multe cazuri într-o săptămână decât într-o lună în toată luna octombrie 2020 din valul 2 sau în luna aprilie din valul 3-Alpha. La o ratăă de detecție de 1:5, în realitate acum se îmbolnăvesc săptămânal jumătate de milion de români (500.000). Tot ăptămâna trecută am înregistrat 2.361 de morți. În ultimele 14 zile, aproape 5.000 de români au fost uciși de COVID-19”, arată cercetătorul.

    Cu actualul ritm de creștere a infectărilor, fără măsuri suplimentare și cu o rată mică de vaccinare, în următoarele două săptămâni se vor mai infecta un milion de români și vor muri 10.000, estimează cercetătorul.

    ”Vom continua la acest nivel stratosferic încă cel puțin două saptmani: un milion de romani se vor mai imbolnavi in urmatoarele două săptămâni dintre care vom depista doar 200.000, iar 10.000 de români vor fi uciși de COVID-19 în următoarele două săptămâni, dintre care vom depista doar 5.000”, a explicat Octavian Jurma.

    Potrivit cercetătorului, cu cât atingem mai târziu vârful actualului val, cu atât spitalele vor fi mai copleșite, iar numărul deceselor va crește dramatic.

    ”Din păcate pentru sistemul medical, amânarea chiar și cu o săptămână a atingerii vârfului este devastatoare. Faptul că săptămâna trecută nu am atins încă vârful înseamnă că urmează încă două săptămâni de creștere a numărului de cazuri grave care necesită internare și ATI. Dar nu mai avem paturi de ATI și paturi cu oxigen în spitale. E inutil să mai facem prognoza pentru internări și ATI, pentru că necesarul depășeșete deja cu sute de paturi capacitatea. Chiar dacă nu ne pasă de ceea ce se întamplă în spitale, numărul de decese ne va lovi pe toți. Indiferent ce credem despre pandemie și vaccin, sunt prea puțini care vor putea nega moartea unui cunoscut. Moartea este ultimul apel la trezirea din minciună”, a transmis Octavian Jurma.

    OMS Europa: Niciun sistem sanitar n-a fost pregătit când „a lovit COVID-19”

    Dr. Hans Kluge, director regional OMS pentru Europa, a subliniat, marţi, că niciun sistem sanitar n-a fost pregătit când „a lovit COVID-19” şi că cea mai mare greşeală a fost a statelor care nu au investit în sănătatea publică şi nu au elaborat politici în domeniu.

    „Biroul Regional OMS pentru Europa va organiza o întâlnire cu observatorii europeni privind politicile luna viitoare. Vom analiza astfel ce face fiecare ţară pentru a relua serviciile, pentru a nu mai amâna şi, tocmai de aceea, trebuie să învăţăm unii de la ceilalţi pentru a merge înainte în mod coordonat. (…) Când a lovit COVID-19, niciun sistem sanitar n-a fost pregătit. Marea greşeală – de a nu investi în sănătatea publică, deşi ştiam că avem nevoie în ţările în care nu s-au făcut politicile pe baza dovezilor, acolo au fost probleme. Dar acolo unde totul a fost cât mai bine făcut şi mai solid, acele ţări au reuşit să depăşească mai bine problemele”, a declarat oficialul OMS.

    Oficialul a adăugat că este avută în vedere continuarea serviciilor sanitare pentru ceilalţi pacienţi.

    „Acum încercăm să ţinem pasul şi să tratăm pacienţii conform celor mai recente evoluţii. Ţările care au sisteme de sănătate solide s-au descurcat mai bine, pentru că virusul i-a pus la grea încercare pe toţi. Preţul pe care l-am plătit a însemnat pierderea de multe vieţi, însă preţul poate fi mult mai mare dacă nu învăţăm. (…) Multe ţări au avut nevoie de reforme urgente ale sistemului sanitar. Aceste reforme trebuie să integreze şi starea de pregătire şi de intervenţie în sistemele sanitare. Astfel, trebuie să se reorienteze toate investiţiile în sistemul de sănătate. Accesul universal la sănătate şi la securitatea sănătăţii sunt două feţe ale aceleiaşi monede. Acum trebuie să punem în practică lecţiile pe care le-am învăţat”, a explicat directorul regional al OMS.

    Potrivit acestuia, din cauza COVID-19, oameni cu alte probleme de sănătate, precum cele mentale, au avut parte de tratament într-o măsură mult mai mică. În acelaşi timp, a adăugat el, bariere în calea sănătăţii digitale au fost depăşite peste noapte.

    „Atitudinile faţă de instrumentele de utilizare la distanţă s-au schimbat dramatic. Trebuie să valorificăm acest potenţial şi să ne asigurăm că este implementat şi reglementat în consecinţă. Astfel, dacă vom face acest lucru, vom putea să fim mai rezilienţi, mai puternici”, a mai spus Hans Kluge.

    București: Incidența calculată la 14 zile a ajuns la 16,44 cazuri la mia de locuitori

    Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile a ajuns, marţi, în Bucureşti, la 16,44 cazuri la mia de locuitori, față de 16,42, în urmă cu o zi, potrivit site-ului Direcţiei de Sănătate Publică.

    Acum o lună, pe 19 septembrie, incidenţa COVID-19 în Bucureşti era de 2,44 cazuri la mia de locuitori, conform DSP.

    Incidenţa COVID a trecut de 6 la mia de locuitori pe 29 septembrie.

    Cum a crescut rata de infectare în București în octombrie:

    • 19.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 16.44
    • 18.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 16.42
    • 17.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 16.27
    • 16.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 16.1
    • 15.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 15.83
    • 14.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 15.42
    • 13.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 15.1
    • 12.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 14.71
    • 11.10.2021 –  ora 10.00 – valoarea 14,2
    • 10.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 13.6
    • 9.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 12.65
    • 8.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 12.24
    • 7.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 11.49
    • 6.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 10.93
    • 5.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 10.31
    • 4.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 9.64
    • 3.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 8.98
    • 2.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 8.28
    • 1.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 7.68

    Record de infectări cu SARS-CoV-2 în Bulgaria și Cehia. Bilanţ record de decese în Ucraina

    Bulgaria a raportat, marţi, aproape 5.000 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, cel mai ridicat bilanţ zilnic consemnat după data de 24 martie, arată cifrele Ministerului Sănătăţii, informează Reuters.

    În total, 214 persoane infectate au murit în ultimele 24 de ore, astfel încât bilanţul de până acum al pandemiei în Bulgaria a ajuns la 22.488 de decese.

    Bulgaria, care se confruntă cu varianta Delta a coronavirusului, înregistrează o creştere a numărului de infectări de la începutul lunii septembrie.

    În ţară există un grad ridicat de neîncredere în vaccinuri şi doar 24% dintre adulţi au primit schema completă, comparativ cu media de 74% la nivelul Uniunii Europene.

    În spitale se află mai mult de 6.200 de pacienţi cu COVID-19, dintre care 537 la terapie intensivă, copleşind sistemul de sănătate.

    În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii are în vedere noi restricţii sau introducerea unui paşaport sanitar pentru limitarea transmiterii virusului.

    Cehia: 2.521 de noi cazuri zilnice de COVID-19

    La rândul său, Cehia a anunţat marţi un bilanţ de 2.521 de noi cazuri de COVID-19, cel mai ridicat de la sfârşitul lunii aprilie şi aproape dublu faţă de marţea precedentă.

    Până luni, în Cehia se vaccinaseră cu schemă completă 6,03 milioane din cei 10,7 milioane de locuitori.

    Guvernul ceh a optat să nu înăsprească măsurile antiepidemice, axându-se pe vaccinare, iar datele demonstrează că majoritatea celor infectaţi nu sunt vaccinaţi.

    Numărul spitalizărilor a ajuns la 544, cel mai ridicat de la sfârşitul lunii mai, dar încă mult inferior celui din martie, când precedentul val epidemic a măturat ţara.

    În ultimele şapte zile au murit 54 de pacienţi cu COVID-19, mai mulţi decât în toată luna septembrie.

    Ucraina: 538 de decese , în ultimele 24 de ore

    În Ucraina, Ministerul Sănătăţii a raportat marţi că în ultimele 24 de ore s-au înregistrat 538 de decese la persoane infectate cu noul coronavirus, un bilanţ record după cel înregistrat pe 7 aprilie, când au fost anunţate 481 de decese.

    Tot în ultimele 24 de ore au fost raportate 15.579 de cazuri noi de infectare, care ridică la 2,66 milioane numărul total, din care 61.348 de decese.

    O nouă tranșă de Remdesivir, distribuită în spitalele care au în tratament pacienți infectați cu SARS-CoV-2

    Ministerul Sănătății continuă aprovizionarea spitalelor cu medicamentele necesare asigurării asistenței medicale a pacienților cu COVID-19.

    Astfel, a fost distribuită o nouă tranșă de Remdesivir în unitățile sanitare cu paturi care au în tratament pacienți infectați cu SARS-CoV-2.

    Este vorba despre 8.570 de flacoane de Remdesivir de 100 mg din stocul existent, informează Ministerul Sănătății.

    Medicamentul a ajuns în 94 spitale din toată țara pentru tratarea pacienților infectați cu SARS-Cov-2 cu forme medii de boală.

    Criteriile de repartizare ale medicamentului au ținut cont de necesarul minim de flacoane/pacient tratat și de numărul pacienților internați, confirmați, în secții și în ATI care necesită administrare.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.