21.3 C
București
joi, septembrie 10, 2026
More

    SRDNBM, de Ziua Mondială a Diabetului: Jumătate dintre adulții cu diabet zaharat rămân nediagnosticați

    Mateescu Cristi
    -
    0
    SRDNBM, de Ziua Mondială a Diabetului: Jumătate dintre adulții cu diabet zaharat rămân nediagnosticați

    Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) lansează un apel către persoanele cu diabet, în contextul Zilei Mondiale a Diabetului, îndemnând la controlul afecțiunii și în timpul pandemiei, ”respectând recomandările medicului diabetolog și să ia toate măsurile necesare pentru a se proteja față de infectarea cu virusul SARS-CoV-2!”.

    Diabetul zaharat reprezintă una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică ale acestui secol. Potrivit IDF Diabetes Atlas, 63 de milioane de adulți, adică 1 din 11, trăiesc cu diabet zaharat, iar numărul lor va crește, potrivit estimărilor, la 578 milioane până în 2030.

    Jumătate dintre adulții cu diabet zaharat (232 de milioane) rămân nediagnosticați, dintre care majoritatea au diabet zaharat de tip 2.

    În 2019, diabetul zaharat a provocat 4,2 milioane de decese și a dus la cheltuieli pentru sănătate de 760 miliarde de dolari, adică 10% din totalul cheltuielilor pentru asistență medicală în lume.

    ”Diabetul zaharat reprezintă o problemă de sănătate publică, cu costuri semnificative, astfel că trebuie să reprezinte o prioritate. Pentru un management optim, cu toții – profesioniști din sănătate, autorități, media, societate civilă și populație – trebuie să înțelegem că este important ca Ziua Mondială a Diabetului să fie zi de zi, nu numai o dată pe an. De la prevenție până la îngrijire și control, fiecare etapă este importantă și trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi toți. Numai astfel putem reduce povara pe care o reprezintă diabetul zaharat”, a declarat prof. dr. Romulus Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

    An de an, pe 14 noiembrie se marchează Ziua Mondială a Diabetului, care are rol de conștientizare și aducere în prim-plan a problematicii diabetului zaharat, o afecțiune de care suferă tot mai multe persoane.

    Tema de anul acesta a Zilei Mondiale a Diabetului este ”Accesul la îngrijire în diabetul zaharat – Dacă nu acum, când?” și subliniază importanța unor acțiuni coordonate și concertate pentru a evidenția faptul că diabetul zaharat este o problemă de sănătate publică globală, al cărei management nu poate aștepta.

    31% dintre decesele provocate de COVID-19, la persoane cu diabet 

    Potrivit SRDNBM, în România, aproape 31% dintre decesele provocate de COVID-19 au fost în rândul persoanelor cu diabet zaharat.

    De altfel, persoanele cu diabet zaharat care se infectează cu virusul SARS-CoV-2 prezintă un risc crescut de a dezvolta forme severe de COVID-19, dar și ca diabetul zaharat să le fie dezechilibrat, arată sursa citată.

    Un studiu realizat la 18 luni de la debutul pandemiei a arătat că până la 43% dintre persoanele cu diabet zaharat internate în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2 ajung în secțiile ATI.

    Cum recunoaștem diabetul zaharat

    Diabetul zaharat este o afecțiune cronică gravă, caracterizată prin hiperglicemie: nivelul glicemiei crește peste valorile normale. Aceasta se întâmplă din cauză că organismul fie nu mai produce insulină, fie insulina produsă nu este folosită eficient. Insulina este un hormon secretat de pancreas care asigură metabolismul glucozei din sânge. Atunci când pancreasul nu secretă insulină deloc, se instalează diabetul zaharat de tip 1 – diabetul insulinodependent, în timp ce în situația în care insulina secretată nu este utilizată eficient, este vorba despre diabet zaharat tip 2.

    Semne care pot indica diabetul zaharat de tip 1

    • Sete anormală și senzație de gură uscată
    • Scădere bruscă în greutate
    • Urinare frecventă
    • Lipsă de energie, oboseală
    • Foame constantă
    • Vedere încețoșată

    Semne care pot indica prezența diabetului zaharat de tip 2

    • Setea excesivă și senzație de gură uscată
    • Urinare frecventă
    • Lipsă de energie, oboseală
    • Vindecare lentă a rănilor
    • Infecții recurente la nivelul pielii
    • Vedere încețoșată
    • Senzație de înțepături sau amorțeală la nivelul mâinilor și al picioarelor.

    Nediagnosticat și netratat corespunzător, diabetul zaharat poate fi asociat cu o serie de complicații cu impact extins la nivelul întregului organism.

    Potrivit ultimului studiu național de prevalența diabetului în România, în țara noastră, aproximativ 11,6% din populația adultă (20-79 de ani) are diabet zaharat.

    GCS: Peste 3.000 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2 și 233 decese

    Mateescu Cristi
    -
    0
    GCS: Peste 3.000 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2 și 233 decese

    Grupul de Comunicare Strategică informează că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.021 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 233 decese, din care 10 anterioare intervalului de referinţă.

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 14 noiembrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 3.021 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 233 decese dintre care 10 anterioare. Vom detalia datele în buletinul informativ de la ora 13.00”, a anunţat GCS.

    14 noiembrie- Ziua Mondială a Diabetului

    Mateescu Cristi
    -
    0
    14 noiembrie- Ziua Mondială a Diabetului

    Ziua Mondială a Diabetului, marcată anual la data de 14 noiembrie, este o campanie globală de conștientizare și informare cu privire la impactul diabetului zaharat asupra sănătății populației, inițiată de International Diabetes Federation (IDF).

    Stabilită pentru prima dată în 1991, în replică la amenințarea acestei boli la nivel global, Ziua Mondială a Diabetului a fost adoptată oficial în 2006 de către Organizația Națiunilor Unite (ONU). Campania este reprezentată de un logo sub formă de cerc albastru, adoptat în 2007, după ce ONU a votat Rezoluția privind diabetul. Cercul albastru are o semnificație aparte, reprezentând unitatea comunității globale în replică la epidemia de diabet. Acesta este un simbol în conștientizarea problematicii acestei boli.

    Tema de anul acesta a Zilei Mondiale a Diabetului este „Accesul la îngrijire în diabet – Dacă nu acum, când?” și subliniază importanța unor acțiuni coordonate și concertate pentru a evidenția faptul că diabetul este o problemă de sănătate publică globală, al cărei management nu poate aștepta.

    Diabetul în România și în lume

    În lume, conform Organizației Mondiale a Sănătății, unul din unsprezece adulți are diabet – în total, 425 de milioane de oameni, iar numărul lor ar putea ajunge la 522 de milioane în anul 2030. Această afecțiune este a șaptea cauză de mortalitate și una dintre cauzele importante ale unor complicații severe precum infarctul, accidentul vascular cerebral, insuficiența renală, pierderea vederii sau amputații, potrivit celor mai recente date publicate de Organizația Mondială a Sănătății.

    Din păcate, se estimează că unul din doi oameni cu diabet rămâne nediagnosticat, adică aproximativ 212 milioane, la nivel mondial.

    Cele mai recente date oficiale arată că România se situează printre țările cu cea mai mare prevalență a diabetului în Europa, 11,6% dintre adulți.

    Un studiu recent relevă că 2 din 3 persoane cu diabet de tip 2 prezintă factori de risc pentru bolile cardiovasculare, cum ar fi: tensiunea arterială ridicată, nemonitorizarea glicemiei sau un nivel ridicat al colesterolului. De asemenea conform aceluiași studiu, 2 din 3 persoane cu diabet de tip 2 au suferit deja de o afecțiune cardiovasculară: insuficiență cardiacă congestivă, infarct, insuficiență cardiacă.

    În plus, 40% dintre persoanele care suferă de diabet de tip 2 vor dezvolta o afecțiune renală, iar peste 80% dintre cazurile de insuficiență renală în stadiu terminal sunt cauzate de diabet sau hipertensiune arterială.

    Neuropatia periferică este una dintre cele mai comune complicații cauzate de diabet și are drept consecință amputarea piciorului sau a unei părți din picior. Astfel, includerea podiatrului în echipa de medici responsabilă de îngrijirea persoanei cu diabet poate reduce cu până 85% cazurile de amputare ale piciorului diabetic și cu până la 24% rata spitalizării a persoanelor care suferă de diabet.

    Accesul la insulină

    Zeci de milioane de diabetici nu reuşesc să-şi procure insulina de care au nevoie, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii, solicitând o scădere a preţurilor şi un acces îmbunătăţit.

    În ciuda unei aprovizionări abundente, ”există probleme cu accesul la îngrijiri medicale pe plan global şi în special în ţările cu venituri mici”, a subliniat Kiu Siang Tay, care se ocupă de acest subiect în cadrul OMS, cu prilejul unei conferinţe de presă.

    Preţul crescut împiedică numeroşi diabetici să aibă acces la preţiosul hormon care permite ţinerea bolii sub control, în special în ţările cu venituri mici sau intermediare, dar şi în ţări unde preţurile medicamentelor sunt reglementate doar într-o mică măsură, cum ar fi Statele Unite.

    Insulina este un hormon care permite reglarea nivelului de glucoză (zahăr) din organism şi reprezintă principalul tratament împotriva diabetului de tip 1 (asociat unui deficit al acestui hormon la nivelul pancreasului) sau de tip 2, care afectează cel mai adesea persoanele supraponderale.

    Insulina permite unui număr de nouă milioane de bolnavi diagnosticaţi cu diabet de tip 1 să ţină sub control o maladie care în trecut era mortală şi unui număr de 60 de milioane de persoane diagnosticate cu diabet de tip 2 să reducă riscurile renale, pierderea vederii sau amputarea unui membru.

    100 de ani de la descoperirea insulinei

    Anul 2021 marchează centenarul descoperirii insulinei, considerată una dintre cele mai mari realizări medicale din toate timpurile, care continuă să salveze milioane de vieţi în întreaga lume şi a deschis calea pentru noi studii despre diabet.

    Înainte de descoperirea insulinei, diabetul era o afecţiune fatală. Singurele tratamente disponibile la acea vreme erau postul şi dietele cu restricţii calorice (adesea numite „diete de înfometare”), dar nimic nu era cu adevărat eficient pentru a menţine niveluri adecvate de glucoză în sânge şi pentru a menţine în viaţă mai mult de câteva luni persoanele cu o formă severă de diabet (cunoscută astăzi sub numele de diabet de tip 1), potrivit Federaţiei Internaţionale de Diabet – Europa (IDF-Europe).

    În descoperirea insulinei s-au implicat mai mulţi oameni de ştiinţă, dar rezultatele finale au fost atribuite muncii de cercetare depuse din 1920 până în 1922 în Canada de echipa formată din medicii Frederick Grant Banting (Canada), John James Rickard MacLeod (Regatul Unit), Charles Herbert Best (SUA) şi James Bertram Collip (Canada). Dintre aceştia, Banting şi Macleod au primit în 1923 Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru descoperirea insulinei. Alegerea celor doi a fost subiectul a numeroase controverse încă din momentul anunţării premiului, după cum se precizează chiar pe site-ul oficial al Premiilor Nobel, nobelprize.org

    La 31 octombrie 1920, Frederick G Banting a avut ideea de a izola secreţia internă a pancreasului. În săptămâna următoare, s-a întâlnit cu John J R Macleod în Toronto, Canada, şi au elaborat un plan de cercetare. Până în august 1921, Banting şi asistentul său Charles H Best au pregătit un extract eficient din pancreasul canin. La 11 ianuarie 1922, Leonard Thompson, un băiat de 14 ani care suferea de diabet, a devenit prima persoană care a primit o injecţie de insulină. Cu toate acestea, Thompson a dezvoltat o reacţie alergică acută; în următoarele 12 zile, biochimistul Collip a lucrat din greu pentru a purifica insulina, iar o a doua doză a fost injectată pe 23 ianuarie. Măsurătorile au arătat atunci că nivelul zahărului din sânge şi din urină a scăzut şi a intrat în normal. Leonard a mai trăit încă 13 ani, rezumă revista medicală The Lancet.

    Banting şi Best au publicat rezultatele cercetărilor lor sub titlul The Internal Secretion of the Pancreas, în The Journal of Laboratory and Clinical Medicine, în februarie 1922.

    Dar, în timp ce studiile de peste ocean erau în desfăşurare, profesorul de fiziologie român Nicolae Constantin Paulescu descoperise deja pancreina (numită ulterior insulină), în 1916, şi testase pe câini respectivul extras pancreatic. A continuat cercetările şi a prezentat la Archives Internationales de Physiologie din Liege, Belgia, la 22 iunie 1921, o lucrare amplă pe această temă – Recherche sur le role du pancreas dans l’assimilation nutritive (Cercetări asupra rolului pancreasului în asimilarea nutritivă) – ce a fost publicată în numărul din august 1921 al acestei reviste (Archives Internationales de Physiologie, Liege, vol. XVII, p. 85.). Paulescu a solicitat apoi la Ministerul Român al Industriei şi Comerţului drepturile de brevet pentru metoda sa de fabricare a pancreinei, obţinut la 10 aprilie 1922 (brevetul nr. 06254) .

    „Insuficientă recunoaştere i-a fost acordată lui Paulescu, distinsul savant român care, în perioada în care echipa din Toronto abia îşi începea cercetarea, reuşise deja să extragă hormonul antidiabetic al pancreasului şi să-i demonstreze eficienţa în reducerea hiperglicemiei la câini diabetici”, scria Ian Murray, profesor de fiziologie la Anderson College of Medicine din Glasgow, Scoţia, vicepreşedinte al Asociaţiei Britanice de Diabet şi membru fondator al Federaţiei Internaţionale de Diabet, într-un articol pentru un număr din 1971 al revistei Journal of the History of Medicine and Allied Sciences.

    Dincolo de controverse, la o sută de ani de la descoperirea sa, accesul la insulină, precum şi la materialele şi tehnologiile asociate, rămâne încă inaccesibil pentru mulţi oameni, existând mari inegalităţi în întreaga lume şi în cadrul fiecărei ţări, după cum atrage atenţia IDF-Europe, ce reuneşte peste 230 de asociaţii naţionale de diabet din 170 de ţări şi teritorii. Federaţia, cu sediul la Bruxelles, în Belgia, conduce comunitatea mondială a diabetului din 1950.

     

    CNCAV: 92.805 persoane vaccinate anti-COVID în ultimele 24 de ore

    Mateescu Cristi
    -
    0
    CNCAV: 92.805 persoane vaccinate anti-COVID în ultimele 24 de ore

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a informat, sâmbătă, că,  în ultimele 24 de ore, au fost administrate 92.805 doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson & Johnson, dintre care 23.179 reprezintă prima doză, 46.771 – doza a doua şi 22.855 – doza a treia.

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, din 27 decembrie 2020, au fost administrate 13.705.556 de doze de vaccin pentru 7.448.198 de persoane, dintre care 6.793.010 au primit schema completă şi 1.155.587 s-au imunizat cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 18 de reacţii adverse, două de tip local şi 16 de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.010 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.041 de tip local şi 16.969 de tip general.

    Lista cu rata de vaccinare anti-COVID în fiecare școală și grădiniță din țară

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Lista cu rata de vaccinare anti-COVID în fiecare școală și grădiniță din țară

    Ministerul Educaţiei a publicat, sâmbătă, lista cu rata de vaccinare în fiecare școală și grădiniță din țară. Potrivit acesteia, în peste 1.100 de astfel de unități de învățământ, nicio persoană nu este vaccinată împotriva COVID-19. La polul opus, în peste 2.300 de unități rata de imunizare este de 100%.

    Peste 71,8% dintre școlile din întreaga țară vor funcționa săptămâna viitoare cu activitate față în față, având în vedere rata de vaccinare de peste 60% în rândul personalului din unitățile de învățământ, a anunțat, vineri, Ministerul Educației.

    În urma centralizării datelor raportate de inspectoratelor școlare județene, în săptămâna 15-21 noiembrie 2021, unitățile de învățământ, inclusiv palatele copiilor, cluburile copiilor, cluburile sportive școlare, vor funcționa astfel:

    • Număr unități cu activitate față în față: 12.882 (71,86%);
    • Număr unități de învățământ integral în sistem online ca urmare a ratei de vaccinare mai mică de 60%: 4.983 (27,8%);
    • Număr unități cu activitatea integral în sistem online ca urmare a aplicării art. 3 alin. 2 din ordinul comun (solicitare a unității și aprobare ISJ/ISMB): 55 (0,31%);
    • Număr unități de învățământ integral în sistem online ca urmare a aplicării art. 6 alin. 2 din ordinul comun (cel puțin 50% din nr. de clase suspendate): 6 (0,03%);
    • Număr unități de învățământ integral în sistem online ca urmare a aplicării art. 6 alin. 9 din ordinul comun (anchetă DSP, hotărâre CJSU): 0.

    Potrivit Ministerului Educaţiei, datele au fost comunicate de inspectoratele şcolare judeţene, iar în funcţie de acestea se va desfăşura activitatea didactică în săptămâna 15-19 noiembrie.

    În Bucureşti, 28 de unităţi de învăţământ au rata de vaccinare de sută la sută. În Cluj-Napoca, sunt opt astfel de unităţi, în Iaşi – 11, în Timişoara – 4.

    LISTA COMPLETĂ A UNITĂȚILOR ȘCOLARE POATE FI CONSULTATĂ AICI

    Listerioza, o boală rară cu consecințe grave. Cauze și tratament

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Listerioza, o boală rară cu consecințe grave. Cauze și tratament

    Listeria este denumirea unui gen de bacterie la care s-au identificat până în prezent 20 de specii, ficecare cu câte două sub specii. Principalul agent patogen uman din genul Listeria este L. monocytogenes. Acesta este agentul patogen care cauzează listerioza, o boală rară cu consecințe grave, mai ales pentru femeile însărcinate.

    Listerioza este cel mai frecvent contractată prin consumul de alimente contaminate: carne prelucrată necorespunzator și produse lactate nepasteurizate.

    ”Listerioza este o zoonoză. Listerioza poate avea evoluție severă la persoanele cu imunitate deficitară, precum și la gravide. Poate să apară sub formă de mici focare epidemice, generate de alimente contaminate. Este necesar ca persoanele supuse riscului să se adreseze medicului în cazul în care apar semne și simptome posibil legate de boală. De regulă, simptomatologia este de infecție acută, care determină prezentarea la medic, mai ales dacă există o avertizare cu un anumit produs alimentar, ce ar putea fi sursa de infecție”, a declarat, pentru Sănătatea TV și RoHealth Review, dr. Simin Aysel Florescu, medic boli infecțioase.

    Persoanele sănătoase rareori se îmbolnavesc de listerioză, dar boala poate fi fatală pentru sugari și nou-nascuti. Persoanele care au sistemul imunitar slăbit prezintă, de asemenea, un risc mai mare de complicatii care le pot pune viața în pericol. Tratamentul cu antibiotice prompt poate ajuta la reducerea efectelor listeriozei.

    Listeria este o bacterie ce poate supraviețui la refrigerare și chiar congelare. De aceea, persoanele care prezintă un risc mai mare de infecții grave ar trebui să evite consumul tipurilor de alimente care pot conține bacterii listeria.

    Care sunt cauzele listeriozei?

    Bacteriile Listeria pot fi gasite în sol, apă și fecale animale. De obicei, oamenii se infectează consumand:

    • Legume crude care au fost contaminate din sol sau din gunoiul de grajd contaminat folosit ca îngrășământ;
    • Carne de la un animal contaminat;
    • Lapte nepasteurizat sau alimente făcute cu lapte nepasteurizat
    • Anumite alimente procesate – cum ar fi brânzeturile moi și mezelurile care au fost contaminate dupa procesare
    • Există posibilitatea transmiterii materno-fetale de la mamă infectată la copil

    Simptome

    Ca urmare a infecției cu listeria, poți maifesta următoarele simptome:

    • Febră
    • Dureri musculare
    • Greață
    • Diaree

    Simptomele pot începe la câteva zile după ce ai mâncat alimente contaminate, dar poate dura până la 30 de zile sau mai mult înainte de a începe primele semne și simptome de infecție.
    În cazul în care infecția cu Listeria se răspândește la sistemul nervos, simptomele pot include:

    • Durere de cap
    • Febră
    • Confuzie sau modificări de alertă
    • Pierderea echilibrului
    • Convulsii

    Simptome manifestate în timpul sarcinii și la nou născuți

    În timpul sarcinii, listerioza poate provoca doar simptome ușoare la mamă.

    Consecințele pentru bebelus pot fi însă devastatoare. Copilul poate muri neașteptat înainte de naștere sau poate avea o infecție care ii poate pune viața în pericol în primele zile după naștere.

    Ca și la adulți, simptomele unei infecții cu listeria la un nou-născut pot fi subtile, dar pot include:

    • Lipsa apetitului
    • Iritabilitate
    • Febră
    • Vărsături

    Când trebuie sa mergem la medic?

    Dacă ați consumat un aliment care a fost rechemat din cauza unui focar Listeria, fiți atenți la orice semn sau simptom posibil de listerioză.

    Dacă aveți febră, dureri musculare, greață sau diaree, contactați medicul. Același lucru este valabil și dacă vă simțiți rău după consumul unui produs potential contaminat.

    Dacă aveți febra mare, dureri de cap severe, confuzie sau sensibilitate la lumină, aveți nevoie de îngrijiri de urgentță. Aceste semne și simptome pot indica meningita bacteriană, o complicație a listeriozei, care poate pune viața în pericol.

    Diagnostic de laborator

    Diagnosticul de laborator este bacteriologic, prin izolarea germenelui în produsele patologice ( sânge, urină, lichid cefalo etc)

    Factori de risc in listerioză

    Femeile însărcinate și persoanele care au un sistem imunitar slăbit prezintă cel mai mare risc de a contracta o infecție cu listeria.

    Femeile însărcinate și bebelușii lor

    Femeile însărcinate sunt semnificativ mai sensibile la infecțiile cu listeria decât alti adulți sănătoși. Deși o infecție cu listeria poate provoca doar o boală ușoară la mamă, consecințele pentru copil pot include:

    • Avort
    • Moarte fetala
    • Nastere prematura
    • O infectie potential fatala dupa nastere

    Persoane cu sistemul imunitar slăbit

    Această categorie include persoane care:

    • Au vârsta peste 60 de ani
    • SIDA
    • Fac tratament de chimioterapie
    • Suferă de diabet sau boli renale
    • Fac tratament cu prednison în doze mari sau anumite medicamente pentru artrita reumatoidă
    • Iau medicamente pentru a bloca respingerea unui organ transplantat.

    Complicații generate de listerioză

    Majoritatea infecțiilor cu Listeria sunt atât de ușoare incât pot trece neobservate. Cu toate acestea, în unele cazuri, o infecție cu listeria poate duce la complicații care pot pune viața în pericol – inclusiv:

    • O infecție generalizată a sângelui (septicemie)
    • Inflamarea membranelor și a lichidului din jurul creierului (meningita). Meningita se datorează Listeriei în aproximativ 20% dintre cazurile de nou-născuți și la pacienții peste 60 de ani.
    • Complicațiile listeriozei pot fi foarte severe pentru un copil nenăscut. La începutul sarcinii, o infecție cu listeria poate duce la avort. Mai târziu în sarcină, o infecție cu listeria poate duce la moarte fetală, naștere prematură sau o infecție potențial fatală la copil după naștere – chiar dacă mama devine numai ușor bolnavă.

    Tratament

    Tratamentul listeriozei variază, în funcție de gravitatea semnelor și simptomelor. Majoritatea persoanelor cu simptome ușoare nu necesită tratament. Infecțiile mai grave pot fi tratate cu antibiotice. Persoanele cu sistem imunitar slăbit pot necesita tratament pentru o perioadă mai lungă.

    În timpul sarcinii, tratamentul prompt cu antibiotice poate ajuta la evitarea trecerii infecției de la mamă la făt. Nou-născuții deja infectați cu listeria pot primi o combinație de antibiotice.

    Tobă de porc, retrasă de la comercializare de ANSVSA

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Tobă de porc, retrasă de la comercializare de ANSVSA

    Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) anunță că a retras de la comercializare toba de porc “Drag de România”.

    “Societatea comercială Carrefour România a iniţiat retragerea de la comercializare a produsului tobă de porc “Drag de România”, se menţionează într-o informare publicată sâmbătă de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

    Potrivit reprezentanților ANSVSA, procedura de retragere de la comercializare a fost decisă ca urmare a evidenţierii prezenţei Listeria monocytogenes.

    Retragerea de la comercializare se aplică produselor din lotul/DLC 007041021/18.11.2021, conform sursei citate.

    ANSVSA recomandă persoanelor care deţin produse din acest lot să nu le consume, ci să le distrugă sau să le aducă înapoi în magazinele de unde le-au cumpărat. Contravaloarea produselor va fi returnată, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

    Persoanele care au consumat produsul şi care prezintă febră simplă sau însoţită de dureri de cap sunt rugate să consulte medicul şi să raporteze acest consum, subliniază reprezentanții ANSVSA.

    Femeile gravide, persoanele cu imunitate scăzută, precum şi cele în vârstă, trebuie să acorde o atenţie deosebită acestor simptome, deoarece ele pot indica listerioza, boala potenţial gravă, cu un timp de incubaţie de până la opt săptămâni, se precizează în informarea ANSVSA.

    Ce este listerioza

    Listeria este denumirea unui gen de bacterie la care s-au identificat până în prezent 20 de specii, ficecare cu câte două sub specii. Principalul agent patogen uman din genul Listeria este L. monocytogenes. Acesta este agentul patogen care cauzează listerioza, o boală rară cu consecințe grave, mai ales pentru femeile însărcinate.

    Listerioza este cel mai frecvent contractată prin consumul de alimente contaminate: carne prelucrată necorespunzator și produse lactate nepasteurizate.

    Detalii AICI

    Conferința de presă online „Persoana cu diabet zaharat, mai vulnerabilă ca oricând”, organizată de SRDNBM

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Conferința de presă online „Persoana cu diabet zaharat, mai vulnerabilă ca oricând”, organizată de SRDNBM

    Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) organizează, duminică, în contextul Zilei Mondiale a Diabetului, conferința de presă online „Persoana cu diabet zaharat, mai vulnerabilă ca oricând”.

    Diabetul zaharat este un factor de risc pentru dezvoltarea de forme grave de COVID-19 și, mai mult decât atât, există date ce sugerează că infecția cu virusul SARS-CoV-2 poate duce la declanșarea diabetului zaharat la unele persoane sau la dezechilibrarea acestuia. Datele oficiale arată că aproape o treime dintre decesele provocate de COVID-19 în România s-au înregistrat în rândul persoanelor cu diabet zaharat.

    La nivel mondial, cercetătorii au constatat că peste 40% dintre persoanele cu diabet zaharat internate în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2 necesită asistență medicală în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă.

    La conferința de presă, organizată duminică, de la ora 11.00, vor participa:

    • Prof. dr. Romulus Timar – Președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
    • Col. șef lucr. dr. Valeriu Gheorghiță – Președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19
    • Prof. dr. Florentina Furtunescu – Medic sănătate publică și management, Pro-rector Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București
    • Cristina Petruț – Prima persoană căreia i-a fost instalată o pompă de insulină în România, Vicepreședintele Federației Asociațiilor Diabeticilor din România
    • Prof. dr. Daniel Coriu – Președintele Colegiului Medicilor din România

    De asemenea, în cadrul conferinței de presă, dr. Gabriel Diaconu va avea o intervenție cu privire la comportamentul persoanelor cu boli cronice, aflate la risc, în timpul pandemiei de COVID-19.

    Proiectul „Persoana cu diabet zaharat mai vulnerabilă ca oricând” face parte din campania Controlează-ți Diabetul – ediția 2021, derulată anual de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice în contextul Zilei Mondiale a Diabetului.

    Evenimentul va fi transmis pe pagina de Facebook și pe site-ul Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice https://societate-diabet.ro.

    GCS: Niciun pat liber la ATI COVID în spitalele din România

    Mateescu Cristi
    -
    0
    GCS: Niciun pat liber la ATI COVID în spitalele din România

    Sâmbătă, în spitalele din România nu era disponibil niciun pat la terapie intensivă pentru pacienții cu COVID-19, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2, a informat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    ”În data de 13 noiembrie 2021, conform datelor existente în aplicația alerte.ms, la nivel național există 1.731 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19. În București sunt avizate de DSP 392 paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19. De asemenea, la nivel național există o rezervă operațională de 158 paturi ATI destinate pacienților de COVID-19. Aceste paturi sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienților ATI depășește capacitatea secțiilor principale”, transmite GCS.

    La acest moment, 1.743 paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii țări.

    ”La  nivel național, la acest moment  nu este disponibil nici un pat  liber de ATI, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2”, informează GCS.

    Potrivit sursei citate, se lucrează în continuare pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare.

    ”Menționăm faptul că în procesul de operaționalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiții medicale și care sunt și confirmate cu SARS-COV-2 pentru că în aceste cazuri respectivii pacienți prezintă afecțiuni grave ce pot constitui comorbidități și sunt expuși unui risc mult mai mare”, mai arată sursa citată.

    GCS: 4.006 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. La ATI sunt internați 1.743 pacienți

    Mateescu Cristi
    -
    0
    GCS: 4.006 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. La ATI sunt internați 1.743 pacienți

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, 4.006 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 56 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Astfel, până sâmbătă, pe teritoriul României au fost confirmate 1.739.283 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 9.646 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Totodată, 1.568.418 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Până astăzi, 52.836 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 12.11.2021 (10:00) – 13.11.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 323 de decese (153 bărbați și 170 femei), din care 19 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

    Dintre cele 323 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 20 la categoria de vârstă 40-49 ani, 16 la categoria de vârstă 50-59 ani, 85 la categoria de vârstă 60-69 ani, 119 la categoria de vârstă 70-79 ani și 79 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    302 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 12 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 9 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

    Au fost raportate 19 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Galați, Giurgiu, Gorj, Iași, Sălaj, Tulcea și Vaslui în lunile octombrie 2021 și noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 304 decese.

    Din totalul de 323 pacienți decedați, 285 erau nevaccinați și 38 vaccinați. Cei 38 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 30-39 ani și peste 80 de ani. 37 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 1 pacient nu au fost raportate comorbidități.

    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 15.027. Dintre acestea, 1.743 sunt internate la ATI.

    Din totalul pacienților internați, 265. sunt minori, 243 fiind internați în secții și 22 la ATI.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.524.829 teste RT-PCR și 4.886.249 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.512 teste RT-PCR (7.495 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.017 la cerere) și 29.810 teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 88.389 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 15.313 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 64.696 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 92 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.998 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 389 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 12 noiembrie, 2.599 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 444.925 lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    1...793794795...3.309Pagina 794 din 3.309

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.